Suport Curs Dispecer Centru de Alarma 2013

S.C. SEA PROTECT GROUP S.R.L.
Incinta Port, Dana 34 CONSTANTA

Tel./fax 0241-555.259
E-mail: office@spgroup.ro
PENTRU CURSUL DE SPECIALIZARE

„DISPECER CENTRU DE ALARMA” cod COR: 541408
Coordonator curs
Nelu Vina
Constanta 2019
Coordonator curs - Nelu Vina 1

PLAN TEMATIC
pentru ocupaţia
“DISPECER CENTRU DE ALARMĂ” – COD COR: 541408
Metode/forme de activitate
Competenţe
MODULUL Conţinut tematic Total ore
specifice Studiu Aplic.
Exp. Dezb.
indiv. pract
1. Legislaţia aplicabilă şi standarde de sănătate şi securitate a muncii 1 1

UCG1
Aplicarea normelor
de sănătate şi 2. Echipamente de protecţie, de lucru si materiale igienico-sanitare 0,5 0,5
securitate în muncă -
2 ore
3. Proceduri de urgenţă şi evacuare 0,5 1 1,5
4. Cadrul legislativ si de protecţie a mediului. Conservarea calităţii

UCG2 factorilor de mediu. Protecţia resurselor naturale şi conservarea 0,5 0,5
Aplicarea normelor biodiversităţii
de protecţie a
PREGĂTIREA
mediului - 1 oră
TEORETICĂ 5. Manipularea si gestiunea deşeurilor 0,5 0,5
ŞI PRACTICĂ
32 de ore
6. Comunicarea interpersonală la locul de muncă şi prevenirea declanşării
40 de ore 1 1
conflictelor în cadrul colectivului
UCG3
Menţinerea unor 7. Desfăşurarea activităţii în echipă 1 8 9
relaţii de muncă
eficace - 4 ore 8. Managementul calităţii activităţii dintr-un CMRA. Asigurarea satisfacţiei
1 2 3
beneficiarului
9. Managementul situaţiilor de criză 1 4 5
UCS1
10. Cadrul legislativ naţional. Reglementarea domeniului sistemelor de
Verificarea stării de 1 1 2
securitate antiefracţie în Legea 333/2003, Legea 40/2010 şi HG 301/2012
funcţionare a

echipamentelor de 11. Noţiuni despre sistemele de securitate electronică: sisteme de alarmă
monitorizare - 12 ore la efracţie şi jaf armat, sisteme de protecţie perimetrală, sisteme de
1 1 2 4 8
control al accesului, sisteme de detecţie, semnalizare şi avertizare la
incendiu, sisteme CCTV
12. Sisteme de transmisie a alarmelor, Centrul de Monitorizare şi
1 1 4 6
Recepţie a Alarmelor. Cerinţele standardelor europene specifice
13. Noţiuni despre mentenanţa şi exploatarea sistemelor de securitate
1 1 1 3
electronice
14. Noţiuni despre mentenanţa şi exploatarea sistemelor de transmise a
1 1 2
alarmelor
15. Măsuri de întreţinere şi protecţie a bazelor de date aferente CMRA 1 1 2
UCS2 16. Semnale procesate şi transmise la CMRA de către sistemele de

1 1 2
Identificarea alarmă . Formate de comunicare
situaţiilor în cazul în
17. Modalităţi de răspuns la semnalele recepţionate de la sistemele de
care sunt necesare 1 1 1 3
alarmă
intervenţiile la
obiectivul monitorizat 18. Proceduri şi metode de evaluare a mesajelor primite la CMRA de la
- 5 ore 1 1 1 3
sistemele de Securitate
UCS3 19. Timpul de răspuns al Forţei de intervenţie mobile. Factori care

1 1 2
Coordonarea acţiunii influenţează timpul de răspuns
echipajelor mobile - 20. Proceduri de comunicare, coordonare şi informare a echipajelor
5 ore 1 2 8 11
mobile
UCS4
21. Înregistrarea evenimentelor recepţionate şi procesate în CMRA 1 1 1 3
Întocmirea
rapoartelor de către
dispecerul centrului 22. Întocmirea raportului privind modul de soluţionare al evenimentelor din
1 2 3
de alarmă - 3 ore CMRA
TOTAL ORE 12 9 11 40 72

TEMA 1. SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ LA SPECIFICUL PRESTĂRII SERVICIILOR DE
SECURITATE PRIVATĂ
A. Normele de securitate şi sănătate în muncă;
 Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 privind securitatea si sanatatea in munca
 Hotărâre de guvern entru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
 Hotărâre nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de munca
 Hotărâre nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca
 Hotărâre nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
B. Obligaţiile generale ale angajatorilor si salariaţilor; Obligatiile personalului de securitate (conform
prevederilor Legii 319/2006) - extras
Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea
sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate
de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au
urmatoarele obligatii:
a. sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele
de transport si alte mijloace de productie;
b. sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c. sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d. sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e. sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
f. sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar,
pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de
munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g. sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt
sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h. sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si masurile de aplicare a acestora;
i. sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
Alte atribuţii generale
a. Să participe la şedinţele de instruire pe linie de securitate şi sănătate în muncă;
b. Să-şi efectueze controlul medical de medicina muncii obligatoriu la data programată de
angajator;
c. Să participe la instructaje şi să-şi însuşească procedurile practice de acordare a primului ajutor;
d. Să participe la instructajele pe linie de arme şi muniţii ce se organizează de societate (numai
pentru agenţii din posturile înarmate);
e. Să respecte şi să-şi însuşească prevederile art. 22-23 din legea 319 /2006 şi alte prevederi
legale din domeniu.
C. Riscuri specifice activităţii de securitate;
1. Factori de risc mecanic
a. Lovire de către mijloacele de transport auto sau accidente de circulaţie la deplasarea cu
mijloace de transport auto.
b. Contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare
c. Cădere de obiecte de la înălţime – geamuri sparte, etc
d. Descărcare accidentală a pistolului din dotare
2. Factori de risc electric

a. Electrocutare prin atingere directă, (deteriorarea accidentală a unor izolaţii atingere indirectă)
(circuite de legare la instalaţia de împământare în vecinătatea traseelor pedestre ale
agentului).
3. Factori de risc chimic
a. Utilizarea spray-urilor irritant-lacrimogene
b. Explozie accidentală muniţie la depozitare necorespunzătoare
4. Factori de risc fizic

a. Curenţi de aer – datorita neeşanteitatilor
b. Nivel redus de iluminare la lucrul în unele zone insuficient iluminate – pe timp de noapte
c. Calamităţi naturale – seism, trăsnet, grindină, inundatii, viscol, inghet, temperaturi foarte
ridicate
d. Pulberi pneumoconiogene provenite din mediul înconjurător
5. Factori de risc biologic
a. Agresiune fizică – în cazul în care obiectivul pe care îl are în pază este atacat de răufăcători
6. Suprasolicitare fizicǎ
a. Efort fizic la efectuarea serviciului, poziţii preponderent „în picioare”.
7. Suprasolicitare psihica
a. Stres cauzat de pericolul de a fi atacat, agresiune verbala, amenintari, izolare, intuneric
8. Acţiuni greşite
a. Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă
b. Executare atribuţii de serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau
într-un stadiu avansat de obosealăc.
c. Deplasări, staţionări în zone periculoase: pe căile de acces auto etc
d. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, împiedicare, alunecare (denivelări, gropi, scară
etc.).
e. Utilizare de arme de foc cu defecţiuni
f. Utilizare necorespunzătoare a armei de foc
g. Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) in locuri in care acest lucru nu este
permis
9. Omisiuni
a. Omitere operaţiilor care-i asigură securitatea la locul de muncă
b. Păstrarea si portul armei în condiţii nesecurizate
c. Neutilizarea EIP, a uniformei de lucru şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
D. Echipamente de protecţie
 Protecţia individuală reprezintă o modalitate de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăviri lor
profesionale, la care se apelează în cazurile când au fost puizate, atât cât este rezonabil posibil, orice
alte mijloace tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii sau când nu pot fi avute în vedere
asemenea mijloace.
 Protecţia individuală se realizează cu ajutorul mijloacelor individuale de protective (MIP); prin
intermediul ei se poate combate un număr limitat de factori de risc.
 MIP destinat protecţiei unui singur muncitor şi care este purtat de acesta.
 MIP fac parte din categoria protectorilor a căror particularitate o reprezintă faptul că-şi îndeplinesc
funcţia de protecţie prin interpunerea între factorul de risc şi organismul uman.
 În unele situaţii, MIP au o funcţie de protecţie indirectă, în sensul că utilizarea lor previne declanşarea
unor fenomene care ar putea conduce la accidente de muncă (exemplu – lenjeria de corp din fibre
naturale, care se acordă ca MIP în cazul lucrului cu substanţe explozive, nu protejează împotriva
efectelor unei explozii, dar previne posibila iniţiere a unei explozii, ca urmare a încărcărilor electrostatice
ce s-ar putea acumula pe o lenjerie care conţine fibre sintetice).
 Funcţia de protecţie este funcţia realizată de un MIP prin care se combate acţiunea unui factor de risc
asupra organismului uman sau numai se semnalizează existenţa unui factor de risc.
 Protector – obstacol destinat a fi interpus între un factor de risc şi organismul uman pentru a realiza o
funcţie de protecţie prin împiedicarea contactului dintre aceştia.
 Echipament individual de protecţie (EIP) echipament individual de protecţie se înţelege orice
echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor
riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice
element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop:
 haine de protectie -salopete, combinezoane, pelerine, etc.;
 incaltaminte de protective – cizme de cauciuc, bocanci speciali(antiderapanti, anti produse
petroliere, etc. );
 casti de protective – motociclist, interventie, etc.;
 aparatori de protective – genuchere, cotiere, pieptare, veste antiglont si antiinjunghiere,
aparatori tibie, manusi de protective, etc.
E. Proceduri de urgenta si evacuare - primul ajutor in caz de accidente diferite
1. Notiuni generale
 Primul ajutor reprezinta totalitatea acţiunilor întreprinse imediat după producerea unui
accident, inclusiv de muncă, până la momentul intervenţiei cadrelor medicale de specialitate, cu scopul
de a împiedica periclitarea vindecării bolnavului, fie prin apariţia unor complicaţii ce îngreunează actul
terapeutic ulterior,fie printr-o evoluţie nefavorabilă urmată de instalarea unor infirmităţi definitive sau de
deces.
 Primul ajutor în caz de accidentare va fi acordat la locul unde s-a produs accidentul, daca in
acel loc nu exista pericolul de incendiu, explozie, etc. de către orice persoană care este instruita sa
acorde primul ajutor .
 In toate cazurile de acordare a primului ajutor , este important :
 sa se asigure siguranta locului accidentului ; personalul ce asigura primul ajutor trebuie in
primul rand sa asigure securitatea persoanei accidentate, a celor din jur , cat si a lui
insusi ;
 sa se ia masurile de prevenire pentru ca starea de fapt sa nu se inrautateasca ;
 sa se stabileasca contactul cu persoana bolnava sau accidentata ;
 sa se anunţe accidentul la tel 112, pentru a chema salvarea ;
 sa se actioneze corespunzator cand persoana accidentata sau bolnava este lipsita de
cunostinta ;
 sa se acorde primul ajutor ;
 sa se aline durerea ;
 sa se stabileasca prioritatile ;
 sa se supravegheze victima până la sosirea medicului.
 Prevenirea agravarii traumatismelor sau a bolii se face evaluand situatia pentru a stabili care
sunt cauzele care le-au provocat si se va stabili un tratament care nu trebuie sa agraveze
situatia.
 Exemple privind modul corect in care trebuie se actioneze, in diferite situatii :
-daca victima si-a pierdut cunostinta, dar are prezent pulsul si respiratia, va fi asezata in pozitie laterala
stabila ;
 hemoragia trebuie oprita rapid, pentru a preveni pierderea sangelui
 in cazul simptomelor si indiciilor de oase fracturate, personalul ce acorda prim ajutor va
lua masurile necesare pentru prevenirea agravarii fracturii si a perforarii pielii de catre
oasele fracturate;
 cand temperature corpului este scazuta, trebuie prevenita scaderea temperaturii corpului.
 Prima examinare trebuie sa evidentieze posibilele traumatisme fizice ale victimei. Persoana care
acorda primul ajutor trebuie sa –si pastreze calmul , sa dovedeasca o atitudine optimista si sa-si
exprime increderea ca detine controlul asupra situatiei , pentru a imbunatati starea psihica a victimei.
Din consideratie fata de celelalte persoane afectate si pentru a apara accidentatul de incordare
excesiva, in anumite situatii, este de dorit ca acesta sa fie protejat fata de mediul inconjurator.
2. Accidente provocate de curentul electric
 Accidentul prin electrocutare apare atunci când corpul uman se intercalează accidental între două
puncte cu potenţiale electrice diferite, situaţie în care prin el circulă un curent capabil să afecteze
funcţiile vitale ale corpului( respiraţia, circulaţia sângelui şi activitatea nervoasă).
 În primul rând se va se va scoate accidentatul de sub acţiunea sau influenţa curentului electric prin
deconectarea porţiunii din instalaţie în contact cu accidentatul. Dacă scoatera de sub tensiune a
instalaţiei necesită timp, defavorizând operativitatea intervenţiei, accidentatul va fi scos de sub tensiune
prin utilizarea oricăror materiale (de ex. o salopetă uscată din bumbac) sau echipamente electoizolante
care se află la îndemână, astfel încât să se reuşească scoaterea accidentatului din zona de pericol, fără
ca salvatorul să fie expus pericolului de electrocutare.
 Trebuie cunoscut faptul că, în situaţia unui accident cu tensiunea de lucru peste 1000V, însăşi
apropierea de accidentat poate prezenta un pericol pentru salvator, din cauza tensiunii de pas. De
aceea, în acest caz, accidentatul nu va fi atins decât după ce curentul electric va fi întrerupt.
 Dacă din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalaţiei electrice,
acestuia i s-au aprins hainele fără ca el să fie în contact sau în imediata apropiere a instalaţiei electrice
sub tensiune, se va acţiona pentru stingerea hainelor aprinse, prin înăbuşire. În timpul acestei
intervenţii este de preferat ca accidentatul să fie culcat la pământ, pentru a nu-şi agrava situaţia.
 După scoaterea accidentatului de sub tensiune şi în afara pericolului generat de acesta, se va
determina starea clinică a victimei prin examinare rapidă, deoarece tot ceea ce urmează să se facă în
continuare depinde de această stare. Acţiunile sunt diferenţiate, în funcţie de starea accidentatului,
dacă acesta este: conştient sau este inconştient sau dacă prezintă vătămări sau răniri ;
 Când accidentatul este conştient, trebuie în primul rând calmat, liniştit, iar apoi va fi întrebat ce simtome
are (dificultăţi în respiraţie, senzaţie de greaţă etc.), concomitent căutându-se vizual semne exterioare
ale stării de rău (culoarea feţei - paloare sau roşeaţă excesivă, transpiraţia feţei şi a palmelor, prezenţa
şi caracteristicile respiraţiei şi a pulsului). În cazul unei stări de rău se solicită salvarea. Chiar dacă în
urma electrocutării, accidentatul nu acuză stări de rău, el trebuie ţinut în repaus o oră după care va fi
supus unei consultaţii medicale.
 Se consideră în stare de inconştienţă acel accidentat căruia îi lipsesc reflexele de autoapărare şi
capacitatea de mişcare autonomă. Funcţiile vitale de bază- respiraţia circulaţia- pot fi satisfăcătoare.
Dacă accidentatul nu are leziuni care ar contraindica în mod evident mişcarea şi deplasarea lui, (ex:
fracturi, hemoragii,etc.), va fi aşezat în poziţia culcat pe spate pe o suprafaţă plană şi uscată, cu
recomandarea de a nu fi mişcat inutil, deoarece pot exista anumite vătămări ascunse pentru care
mişcarea este contraindicată. Îi vor fi descheiate hainele la gât, piept şi zona abdominală şi-i vor fi
verificate starea respiraţiei şi existenţa pulsului. În cazul lipsei funcţiilor vitale i se va face respiraţie
artificială sau reanimare cardio-respiratorie. Apoi se solicită salvarea.

 La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburări de vedere,etc. Cercetarea
vătămărilor ,în cazul în care accidentatul este în stare de inconştienţă, se va face după constatarea
stării satisfăcătoare a respiraţiei şi circulaţiei sanguine, iar examinarea trebuie realizată numai vizual,
fără a mişca şi dezbrăca inutil acccidentatul.
 In caz de electrocutare :
 Se scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric prin deconectarea portiunii din
instalatie in contact cu accidentatul (se intrerupe curentul electric, se vor smulge firele
conductoare de curent).
 ATENTIE! – Se actioneaza cu ajutorul manusilor electroizolante sau halatului sau salopetei
(bine uscat) care se infasoara pe mana cu care se intervine.
 Se intinde accidentatul pe un loc uscat, se trage capul victimei si se introduce sub ceafa un
suport de haine (salopeta, halat).
 Se desface camasa, se elibereaza caile respiratorii.
 Se deschide gura, se elibereaza limba.
 Se pune pe gura victimei o batista si se incepe respiratia gura la gura; in cazul in care gura nu
poate fi deschisa operatiunea de reanimare se face pe narile nasului victimei.
 Dupa executarea catorva suflari (gura sau nas) operatiunea de reanimare se executa prin
miscarea bratelor care se duc in cosul pieptului.
 Operatiunea de reanimare se executa pana la venirea personalului medical.
3. Leşin, insolaţie, şoc caloric şi intoxicaţie cu oxid de carbon şi/sau solvenţi
 Leşinul este rezultatul unei oxigenări temporar insuficiente a creierului.În cazul unei tendinţe de leşin
(ameţeală, accese de vomă, întunecarea vederii, lipsa de aer) sau leşin efectiv, accidentatul este culcat
şi picioarele puţin ridicate. Accidentatul va fi stropit pe faţă cu apă rece şi- i se slăbesc hainele la gât,
piept şi talie. Se asigură aer proaspăt şi va fi protejat de temperaturi extreme. După ce îşi recapătă
cunoştinţa , victima va rămâne întinsă încă 10 minute. Leşinul poate fi unul din simptomele care
însoţesc o criză de cardiopatie ischemică sau o comoţie cerebrală, mai ales dacă se produce la
persoanele mai în vârstă şi cauza nu este evidentă. Dacă revenirea din leşin nu este rapidă şi completă
este necesar ajutor medical.
 Şocul caloric este rezultatul prestării unei activităţi cu efort fizic mare la temperaturi foarte ridicate.
Dacă nu se acordă primul ajutor, şocul caloric poate duce la o continuă deteriorare a stării organismului
până la moarte. Temperatura foarte ridicată a corpului, pielea fierbinte, roşie, uscată sau umedă sunt
simptomele şocului caloric. Asigurarea scăderii temperaturii corpului este cea mai urgentă măsură
în acordarea primului ajutor în caz de şoc caloric. Se va duce victima într-un loc răcoros şi umbrit,
dezbrăcat de orice îmbrăcăminte de prisos, stropit cu apă rece sau acoperit cu cearceafuri ude. Dacă
accidentatul este conştient i se dă să bea apă rece.La întreruperea bruscă a respiraţiei, i se va face
respiraţie artificială.
 Intoxicaţia cu oxid de carbon se produce fără a fi sesizat în prealabil (CO nu are miros) şi se
manifestă prin dureri de cap, accelerarea bătăilor inimii , bătăi la tâmple, slăbiciune generală , ameţeală
, greaţă, pierderea cunoştinţei. La apariţia simptomelor , victima trebuie scoasă la aer curat şi, dacă
este posibil, i se va da să respire oxigen (nu industrial) dintr-un balon sau butelie. În caz de respiraţie
sacadată sau de întrerupere a respiraţiei , se va face respiraţie artificială. Cei care dau primul ajutor
accidentatului, vor fi echipaţi cu măşti de protecţie împotriva gazelor când vor intra în încăpere.
 Intoxicarea cu solvenţi: acetat de etil, benzină de extracţie, toluen, se produce datorită degajării de
vapori la temperatura obişnuită. Accidentatul se transportă într-o încăpere bine aerisită. I se scoate
îmbrăcămintea şi se îndepărtează de pe corp orice urmă de solvent, prin spălare cu apă şi săpun. Apoi
i se vor aplica sticle cu apă caldă, se va înveli cu pături, iar dacă se constată că respiră greu, i se
administrează oxigen şi se transportă de urgenţă la spital.
 Produsele care conţin metanol au o acţiune toxică şi sunt inflamabile . Metanolul poate pătrunde în
organism prin inhalare sau prin contact cutanat. Vaporii de metanol provoacă : iritarea mucoaselor
nazale, oculare, ameţeli, dureri de cap şi tulburări digestive. Simptomele dispar rapid dacă accidentatul
este îndepărtat urgent din atmosfera poluată şi scos la aer curat. În cazul inhalărilor masive şi
prelungite, pot apărea tulburări oculare grave, care în final conduc la orbire. Concentraţia maximă
admisibilă de alcool metilic în atmosfera zonei de muncă este de 250 mg/m 3. În cazul stropirii cu
produse care conţin metanol, se şterg părţile atinse cu un tampon de vată , după care se va spăla
folosind multă apă. Îmbrăcămintea îmbibată cu alcool metilic va fi îndepărtată imediat de pe corpul
muncitorului.
4. Plăgi, hemoragii
 Plaga (rană, leziune) este orice întrerupere a continuităţii unui ţesut şi este însoţită de obicei de
sângerare şi poate avea ca urmare infecţia, prin pătrunderea microbilor în ţesuturi. O altă complicaţie
posibilă este pătrunderea de corpi străini în plagă. Orice rană poate fi infectată cu bacil tetanic, de
aceea persoana rănită trebuie sfătuită să se adreseze medicului pentru a fi imunizată împotriva
tetanosului (boală potenţial mortală).
 Hemoragia constă în curgerea sângelui din vase în ţesutul înconjurător, în cavităţi corporale sau în
exteriorul corpului. Hemoragiile externe pot fi venoase (caracterizate prin curgerea continuă de sânge
roşu clar, cu jet sacadat), arteriale sau capilare.
 Primul ajutor în cazul rănilor se va face astfel încât să se evite formarea puroiului. Pentru aceasta, la
aplicarea pansamentului se va ţine cont de următoarele reguli:
 cine acordă primul ajutor trebuie să se spele bine pe mâini cu apă şi săpun, iar dacă nu este
posibil, să-şi ungă degetele cu tinctură de iod;
 nu se va atinge cu degetele rana sau partea bandajului care va veni în contact cu rana;
 pentru a îndepărta corpii străini din plagă , cea mai bună metodă constă în a turna pe plagă
apă oxigenată care , prin spuma pe care o produce , antrenează eventualii corpi străini,
concomitent realizându-se şi dezinfecţia plăgii;
 corpii străini care nu pot fi înlăturaţi cu apă oxigenată se lasă pe loc, din cauza pericolului de
sângerare;
 tot în scopul prevenirii şocului este necesar să calmăm durerea şi în nici un caz să nu o
accentuăm - pentru aceasta nu vom şterge rana cu comprese şi nu turnăm pe rană
substanţe antiseptice iritante, cum ar fi alcool sau tinctură de iod (aceste substanţe distrug şi
celulele vii, favorizând dezvoltarea infecţiei şi întârziind cicatrizarea);
 nu este voie să aplicăm pe rana proaspătă substanţe grase de tipul alifiilor cu antibiotice,
pentru că va fi împiedicat drenajul secreţiilor din plagă;
 să acoperim cât mai repede rana cu un pansament steril sau măcar cu unul care este curat;
 să ne spălăm apoi pe mâini sau pe orice altă porţiune care a venit în contact cu sângele
rănitului, pentru a preveni propria infectare.
 rănitul va fi transportat apoi la medic, pentru a i se sutura rana.
 În caz de hemoragie, primul ajutor urmăreşte oprirea imediată a ei, în care scop este necesar:
 exercitati presiune asupra punctului hemoragic;
 să fie ridicată zona cu hemoragie;
 aplicati un bandaj compresiv , care se executa astfel: se va acoperi rana care sângerează cu
pansamente sterile, luate din pachet, făcute ghemotoc şi presate uşor pe rană, fără atingerea
rănii cu degetele, deasupra compresei se aseaza un obiect (piatra, o bucata de lemn etc.) şi
se bandajează strâns. Daca rana continua sa sangereze dupa aplicarea bandajului, se va
mari compresia printr-o curea, esarfa, etc. Acest pansament compresiv nu se aplică atunci
când pe rană sunt corpi străini (schije, bucăţi de sticlă etc.) sau dacă este vorba de o fractură
deschisă, cu fragmente de os în plagă.
 -asezati accidentatul culcat pe spate, cu picioarele ridicate;
 -calmati-i durerea
 linistiti accidentatul
 nu-i dati lichide daca exista pericolul unei hemoragii interne.
 În caz de hemoragii interne:
 se va aseza victima culcat pe spate, cu picioarele ridicate, iar daca este in stare de
inconstienta, va fi asezat in pozitie laterala stabila. Va fi transportat de urgenta la spital,
pastrandu-se pozitia.
 În caz de epistaxis (hemoragie nazală) , accidentatul va fi aşezat cu capul uşor în faţă şi va fi pus să
–şi strângă nările între degetul mare şi arătător timp de aproximativ 10 minute, respirând pe gură.
Desfaceţi articolele de îmbrăcăminte la gât şi piept şi liniştiţi accidentatul pentru a evita creşterea
pulsului şi a sângerării. Dacă în urma acestor măsuri sângerarea nu se opreşte, se va transporta
accidentatul la spital.
5. Arsuri
 Arsurile sunt răniri ale pielii sau ale ţesuturilor produse de agenţi termici, chimici, electrici sau de radiaţii.
După profunzimea lor, arsurile pot fi clasificate:
 -arsuri de gradul I – pielea este roşie şi ustură;
 arsuri de gradul II – pe piele apar băşici cu conţinut seros sau hematic, durerile resimţite de
accidentat sunt mari;
 arsuri de gradul III – leziunile depăşesc grosimea pielii, fiind distruse straturile mai profunde,
până la os;
 arsuri de gradul IV –sunt distruse toate structurile, inclusiv osul.
 Viaţa accidentatului este ameninţată dacă arsurile depăşesc 10% din suprafaţa totală a pielii. Scopul
primului ajutor este de a preveni şi de a combate, pe cât posibil, apariţia complicaţiilor: şoc, infecţie,
probleme respiratorii, producerea de edeme.
 În caz de arsuri termice- stingeţi focul, folosind extinctorul, aruncând peste victimă o pătură sau
rostogolind-o la pământ. Se va scoate cu multă precauţie îmbrăcămintea (nu şi cea lipită în zona arsă)
şi se vor pansa arsurile (fără a le atinge cu mâinile) cu material steril şi lipsit de scame, fără a se unge
loţiuni, alifii, uleiuri sau alte soluţii. Apoi se va transporta accidentatul la spital.
 Arsurile produse de substanţele chimice corosive , precum acizii tari sau bazele vor fi tratate astfel:
 se va spăla cu multă apă rece zona arsă (şi în timpul îndepărtării îmbrăcăminţii);
 dacă este vorba de substanţe chimice uscate precum varul, acesta se va îndepărta rapid
prin periere uşoară cu comprese uscate, înainte de a se spăla cu multă apă;
 se va acoperi apoi arsura cu un pansament curat şi va fi solicitat ajutorul medicului.

 Angajaţii şi cel ce acordă primul ajutor trebuie să cunoască substanţele chimice utilizate la locul de
muncă, să ştie să le manevreze şi să înveţe cum se acorde primul ajutor în caz de accidentare.
6. Fracturi , luxaţii
 Prin fractură se înţelege întreruperea continuităţii unui os (rupere, zdrobire sau fisurare ), ca urmare a
unui traumatism mai puternic. Fracturile pot fi clasificate astfel:
 fractură incompletă
 fractură completă– când este intersectat osul pe toată lungimea sa, ele putând fi :
- cu deplasare - deplasarea fragmentelor osoase se poate produce de-a lungul, de-a
curmezişul osului sau capetelor oaselor se încalecă – este un tip mai grav
- fară deplasare – este mai puţin grav
 fractură închisă- când cel puţin pielea a rămas intactă
 fractură deschisă, când s-a produs şi o rană prin care prin care focarul de fractură comunică cu
exteriorul; Fracturile deschise sunt mai grave , ele fiind însoţite de hemoragii, putând fi
complicate cu infecţii
 fractură unică (un singur focar de fractură)
 fractură multiplă (mai multe focare).
 Primul ajutor se acordă la locul accidentului, exceptând cazul în care există un pericol pentru salvator
sau pentru victimă , în acest caz victima trebuind aşezată în cel mai apropiat loc sigur.
 Dacă este fractură închisă , primul ajutor constă în:
 imobilizarea fracturii cu ajutorul atelelor confecţionate special sau improvizate ( folosind carton ,
bucăţi de scândură sau placaj, şipci din lemn ,etc.). Atelele trebuie să fie suficient de lungi pentru
a imobiliza articulaţia de deasupra şi de dedesubtul fracturii, suficient de rigide şi bine înfăşurate
pentru a fi confortabile.
 -transportul accidentatului la spital.
 Dacă este fractură deschisă , primul ajutor constă în:
 oprirea hemoragiei prin mijloacele cunoscute ;
 pansarea rănii;
 se va imobiliza fractura;
 -transportul accidentatului la spital.
7. Proceduri de prim ajutor în diverse fracturi:
Fractura coloanei vertebrale:
 accidentatul se va imobiliza pe un plan dur (scândură lată, uşă) cu faţa în sus, i se vor
descheia hainele să poată respira şi va fi acoperit cu o pătură;
 accidentatul se va transporta de urgenţă la spital.
Fractura din zona cotului:
 se va sprijini articulaţia într-o poziţie confortabilă , folosind un bandaj între gât şi articulaţia
pumnului sau se va imobiliza fractura cotului în poziţia îndoită , cu ajutorul unei atele din
sârmă îndoite în formă de L sau cu o eşarfă care se leagă de gât şi care acoperă cotul
împreună cu braţul şi antebraţul;
 accidentatul se va transporta la spital.
Fractura gleznei (poate fi confundată cu o luxaţie, de aceea , în caz de nesiguranţă se va trata ca o
fractură), are simtomele: durere, umflare şi deformarea zonei . Primul ajutor constă în:
 se va imobiliza glezna cu o pernă sau cu o pătură mică bine fixată;
 *pentru a ajuta la reducerea umflăturii, se va pune o compresă rece sau o pungă cu gheaţă;
 *dacă rănile gleznei necesită pansamente, se va îndepărta încălţămintea, în caz contrar, se
vor slăbi şireturile, pentru a se preveni constricţia vaselor de sânge ca rezultat al umflării
care apare în aceste situaţii;
 Când suprafeţele de contact ale oaselor de la o articulaţie nu se mai află în contact normal, se spune că
articulaţia este luxată. Luxaţia duce la întinderea şi ruperea capsulei fibroase care ţine articulaţia.
Deoarece multe luxaţii sunt însoţite şi complicate de existenţa fracturilor, dacă nu suntem siguri de
diagnostic, trebuie tratate ca fracturi, adăugând următoarele proceduri:
 nu se va face nici o tentativă de a aduce oasele şi articulaţia în poziţia lor normală;
 se va imobiliza şi sprijini articulaţia în poziţia cea mai confortabilă, folosind pernuţe şi o
eşarfă pentru a sprijini adecvat membrul respectiv;
 pentru diminuarea durerii şi a umflării, se vor pune comprese reci sau pungi cu gheaţă;
8. Accidente oculare
 Accidentele oculare cele mai întâlnite în procesul de muncă sut cele provocate de intrarea corpilor
străini în ochi (nisip, şpan). Corpii străini se pot localiza pe globul ocular sau sub pleoapă, producând o
stare de disconfort şi inflamarea ţesutului conjunctiv, rezultând hiperemie(ochi roşu) şi lăcrimare
abundentă. Lacrimile pot ajuta la îndepărtarea unora dintre particule.
 Nu încercaţi să îndepărtaţi corpii străini din ochi dacă:
 s-au localizat pe cornee ori s-au lipitde globul ocular
 nu pot fi văzuţi, deşi ochiul este umflat şi doare.
 Acordarea primului ajutor se va face astfel:
 se va avertiza accidentatul să nu-şi frece ochiul, deoarece îşi va provoca dureri şi se vor irita
conjunctivele;
 spălaţi-vă pe mâini înainte de a acorda primul ajutor;
 închide-ţi pleoapele persoanei şi acoperiţi ochiul afectat cu un tifon, prelungind acoperirea până la
frunte şi obraz, pentru a evita presiunea asupra ochiului. Se va fixa cu bandaj sau benzi adezive.
 se va solicita asistenţă medicală de specialitate.
 Arsurile chimice la nivelul ochilor sunt provocate de substanţe chimice corosive (acizi sau baze), sub
formă solidă sau lichidă. Accidentaţii prezintă dureri intense şi intoleranţă la lumină. Este necesară
asistenţa medicală de urgenţă. Scopul primului ajutor este să dilueze şi treptat să elimine substanţele
chimice , prin inundarea ochiului cu apă. Substanţele chimice corosive se vor îndepărta prin spălarea
ochiului timp de cel puţin 10- 20 minute. Primul ajutor se acordă astfel:
 se va aşeza accidentatul în poziţie aşezată sau culcată, cu capul înclinat către spate şi întors
uşor spre partea lezată;
 se va acoperi ochiul nelezat,
 se va spăla ochiul lezat cu apă călduţă sau rece – deoarece din cauza durerii bolnavul nu
poate ţine ochiul deschis, trebuie forţat uşor depărtarea pleoapelor pentru ca lichidul de spălare
să pătrundă şi să înlăture substanţa agresivă, jetul de apă trebuie să curgă uşor şi continuu.
9. Accidente prin expunere la frig
 Expunerea la frig poate produce leziuni superficiale sau profunde- degerături – sau poate cauza o
răcire generalizată a corpului- hipotermie.
 Influenţa frigului asupra organismului depinde de factorii: temperatura mediului, viteza vântului,
umiditate, grad de oboseală, imobilitate timp prelungit, consum de alcool, încălţăminte sau
îmbrăcăminte prea strâmtă, vârsta şi starea fizică a persoanei, gradul de protecţie asigurat de
îmbrăcăminte sau de construcţie (adăpost). Acţiunea vântului asupra temperaturii aerului amplifică
efectul de îngheţare asupra pielii umane expuse.
 Vătămările produse prin acţiunea frigului nu apar dacă sunt respectate următoarele măsuri de
prevedere:
 se va purta îmbrăcăminte care păstrează căldura, fără a duce la transpiraţie (câteva straturi
de îmbrăcăminte uşoară şi comodă asigură o protecţie mai bună decât un singur strat de
haine groase) şi nu se vor purta haine sau încălţăminte care strâng;
 se va păstra corpul cât mai uscat,
 se va limita perioada de timp petrecută în frig şi se va evita oboseala prin odihnă din când în
când în zone adăpostite şi calde;
 se vor consuma alimente cu aport mare de energie şi care se transformă repede în surse de
energie pentru organism
 se va evita consumul de tutun şi de alcool pentru că ambele potenţează acţiunea frigului
asupra organismului.
TEMA 2. PREGĂTIREA DISPECERULUI CENTRU DE ALARMA PENTRU ACTIVITĂŢILE DE APĂRARE

ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
A. Cadrul legislativ specific ce reglementează activităţile de apărare împotriva incendiilor si situatiile

de urgenta;
 Ordonanta de urgenta nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul National de Management al
Situaþiilor de Urgenta
 Legea 307 din 2006 privind aparare împotriva incendiilor
 Ordin nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare împotriva
incendiilor
 Legea Nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protectia civilã
 Ordin nr. 712/786 din 2005 pentru aprobarea dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor
in domeniul situatiilor de urgenta- materialele combustibile;.
B. Obligaţiile personalului de securitate privind lupta împotriva incendiilor
Obligaţiile generale ale salariaţilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor – asa sum sunt
prevazute in art. 6(2), art.7(1) si art 22 din L307/2006:
a. să respecte regulile şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor aduse la cunoştiinţă prin
prezentele instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi cu ocazia executării instructajelor
periodice;
b. să utilizeze, potrivit instrucţiunilor date, substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile,
aparatura şi echipamentele de lucru;
c. să nu efectueze manevre şi modificări nepermise la mijloacele tehnice de protecţie sau de
intervenţie pentru stingerea incendiilor;
d. să comunice imediat conducerii instituţiei, ori persoanelor împuternicite de acesta, orice situaţie
care este îndreptăţit să o considere un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la
sistemele de protecţie sau de intervenţie pentru stingerea incendiilor;

e. să coopereze cu salariaţii desemnaţi de conducerea BGS atât cât îi permit cunoştiintele şi
sarcinile sale, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
f. să acorde ajutor, atât cât este raţional posibil, oricărui alt salariat aflat într-o stare de pericol;
g. persoana care observa un incendiu are obligatia sa anunte prin orice mijloc serviciile de urgenta si
sa ia masuri dupa posibilitatile sale, pentru limitarea si stingerea incendiului;
h. sa actioneze, in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in cazul aparitiei oricarui
pericol iminent de incendiu;
i. sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informatiile de care are cunostinta, referitoare la
producerea incendiilor.
C. Sisteme, instalaţii şi industrial de semnalizare , alarmare, limitare şi stingere a incendiilor
a. Detectoare de incendiu
Detectoarele de incendiu se pot clasifica, după următoarele criterii:
 Detector de temperatură, sensibil la temperatură şi/sau gradient de temperatură şi /sau diferenţă de
timp;
 Detector de fum, sensibil la particulele produse de combustibili, şi/sau pirolize, suspensii în atmosferă;
 Detector cu camere de ionizare, sensibil la particule capabile să afecteze curentul de ionizare;
 Detector optic sensibil la particulele capabile să afecteze absorbţia sau împrăştierea radiaţiilor din
spectrul infraroşu şi/sau vizibil, şi/sau ultraviolete;
 Detector de gaze combustibile, sensibil la anumite produse gazoase rezultate în urma combustiei şi/sau
descompunerii termice;
 Detector de flacără sensibil la radiaţia electromagnetică emisă de flăcările de incendiu
În funcţie de modul de răspuns la parametrul supravegheat:
 Detector cu acţiune statică, semnalizare la atingerea unei valori prestabilite, a parametrului
supravegheat;
 Detector cu acţiune diferenţiată, semnalizare la depăşirea unei valori prestabilite a diferenţei de mărime
a parametrului supravegheat în cel puţin 2 locuri;
 Detector cu acţiune velocimetrică, semnalizare la depăşirea unei valori prestabilite a vitezei de creştere
(gradient) a parametrului supravegheat;
În funcţie de configuraţia senzorului
 Detector punctual;
 Detector multipunctual;
 Detector liniar.
În funcţie de modul de utilizare după acţionare
 Detector reutilizabil;
 Detector parţial reutilizabil;
 Detector neutilizabil.
D. Proceduri de acţiune in caz de incendiu.
Înştiinţarea în S.U. este activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii
sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau
locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie.
Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau de serviciile de
urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile care
monitorizează sursele de risc.
Alarmarea este activitatea de transmitere a mesajelor şi semnalelor prin care se avertizează populaţia
despre pericolul iminent al atacurilor din aer, contaminării radioactive, chimice, biologice, precum şi al
dezastrelor, în scopul trecerii în mod oportun şi organizat la aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie.
Alarmarea populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după
caz, prin mijloace specifice pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.
Avertizarea este activitatea de aducere la cunoştinţă populaţiei a informaţiilor necesare despre
iminenţa producerii sau producerea unor dezastre.
Avertizarea populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după
caz, prin mijloace de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.
Prealarmarea reprezintă transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre
probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.
Prealarmarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau de serviciile de
urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la Statul Major General şi de la structurile
specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, pe baza planurilor de cooperare întocmite în acest sens.
Alarmarea populaţiei şi angajaţilor se realizează prin semnale acustice şi optice, emise cu ajutorul
mijloacelor de alarmare, comunicări transmise de studiourile şi staţiile de radiodifuziune şi televiziune
centrale şi locale ( indiferent de forma de proprietate), de staţiile de radioficare şi radioamplificare precum şi
prin microfon sau de la memoria de mesaje a terminalului de sirenă inteligent.
Semnalele de alarmare a populaţiei şi angajaţilor sunt : alarmă aeriană; alarmă la dezastre şi
încetarea alarmei.
Durata fiecărui semnal este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepţia sirenelor
cu aer comprimat (dinamice) la care durata este un minut.

Numărul, tipul mijloacelor de alarmare şi locurilor de instalare a acestora, pentru asigurarea alarmării
localităţilor şi operatorilor economici se stabilesc de către inspectoratele şi comitetele pentru situaţii de urgenţă
împreună cu comisiile de transmisiuni-alarmare, pe baza normelor de înzestrare şi în raport cu caracteristicile
tehnice ale mijloacelor, cu condiţiile locale de propagare a sunetului produs de acestea şi cu nivelul zgomotului
de fond existent în zonă, astfel încât să se acopere întreaga zonă populată.
Alarmarea interioară a halelor de producţie, complexelor comerciale, sălilor de spectacole şi de sport,
staţiilor de metrou etc. cu nivel de zgomot ridicat, se realizează cu mijloace acustice care să producă un semnal
sonor mai mare decât zgomotul de fond, precum şi cu mijloace optice.
Unităţile importante şi vulnerabile la incendiu vor avea menţinută legătura directă cu subunitatea de
pompieri militari cea mai apropiată, sistemul de alertare respectiv stabilindu-se de comun acord (telefon,
radiotelefon, alertare automată a instalaţiei de semnalizare a incendiilor etc.).
Responsabilii cu execuţia lucrărilor de verificare, întreţinere şi reparare a Instalaţiei de semnalizare a
incendiilor trebuie să fie atestaţi conform prevederilor legale.
Sirenele electronice şi electrice se instalează la: construcţiile industriale, hidrotehnice, social-culturale,
economico-administrative, şcoli, clădiri de locuit, agenţi economici cu grad de risc, instituţii publice, unităţi şi
formaţiuni militare.
Toate constatările şi măsurile luate se menţionează în caietul (registrul) instalaţiei de semnalizare a S.U.,
care se numerotează şi înregistrează, păstrându-se permanent la locul de amplasare al centralei de
semnalizare.
Operatorii economici la care se pot produce evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului
înconjurător şi populaţiei, asigură mijloacele de alarmare pentru prevenirea angajaţilor şi a populaţiei din zonele
de risc.
Orice semnal de alarmă trebuie să fie luat în serios.
La încetarea alarmei:
- se execută cercetarea în zona de responsabilitate pentru determinarea efectelor produse şi se face
evaluarea acestora;
- se încetează folosirea mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă;
- se continuă activităţile pentru limitarea şi înlăturarea efectelor produse;
- se acordă primul ajutor persoanelor care au suferit traumatisme;
- se execută eliberarea căilor de acces şi deblocarea spaţiilor de adăpostire;
- se execută decontaminarea totală;
- unităţile neafectate îşi reiau activitatea;
- se raportează la eşalonul superior pierderile şi distrugerile suferite de unitate, precum şi măsurile
luate pentru limitarea şi înlăturarea acestora;
- se execută refacerea legăturilor scoase din funcţiune, completarea stocului de alimente, apă,
materiale sanitare;
- se execută alte misiuni stabilite prin planurile de cooperare sau care se ordonă.
TEMA 3 PROTECŢIA MEDIULUI PE TIMPUL PRESTĂRII SERVICIILOR DE SECURITATE PRIVATA

A. Norme generale de protecţie a mediului;
 Legea nr. 137/1995 - Legea protectiei mediului
B. Obligaţiile agentului de securitate pentru protecţia mediului;

 Obligatiile persoanelor fizice si juridice (Legea nr. 137/1995 - Legea protectiei mediului)
Art. 80.
Protectia mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice, in care scop:
a) solicita autoritatilor pentru protectia mediului acord si/sau autorizatie de mediu, dupa caz, potrivit
prezentei legi;
b) asista persoanele imputernicite cu inspectia, punandu-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii,
toate documentele relevante, si le faciliteaza controlul activitatilor si prelevarea de probe;
c) se supun ordinului de incetare temporara sau definitiva a activitatii;
d) suporta costul pentru repararea prejudiciului si inlatura urmarile produse de acesta, restabilind
conditiile anterioare producerii prejudiciului;
e) asigura sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si proceselor tehnologice si pentru analiza si
controlul poluantilor pe raza de incidenta a activitatilor desfasurate si evidenta rezultatelor, in scopul
prevenirii si evitarii riscurilor tehnologice si eliberarilor accidentale de poluanti in mediu si raporteaza
lunar rezultatele supravegherii mediului autoritatii competente pentru protectia mediului;
f) informeaza autoritatile competente si populatia, in caz de eliminari accidentale de poluanti in mediu
sau de accident major;
g) restructureaza, pentru activitatile existente, si propun, la solicitarea autorizatiei de mediu, programe
pentru conformare, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi;
h) adopta solutii adecvate pentru mediu la propunerea proiectelor sau activitatilor noi, precum si pentru
modificarea celor existente;
i) nu degradeaza mediul natural sau amenajat prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel.

Art. 81.
Raspunderea pentru prejudiciu are caracter obiectiv, independent de culpa. In cazul pluralitatii autorilor,
raspunderea este solidara.
In cazul activitatilor generatoare de risc major, asigurarea pentru daune este obligatorie.
C. Probleme/aspecte specifice activităţii de protecţie a mediului în corelaţie cu ceilalţi factori de
risc
a. Regimul substantelor si deseurilor periculoase, precum si al altor deseuri
b. Regimul ingrasamintelor chimice si al pesticidelor
c. Regimul privind asigurarea protectiei impotriva radiatiilor ionizante
si securitatii surselor de radiatii
d. Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii
e. Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice
f. Protectia atmosferei
g. Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre
h. Regimul ariilor protejate si al monumentelor naturii
i. Protectia asezarilor umane
D. Proceduri pentru soluţionarea problemelor de mediu.
Agentii de securitate vor actiona conform procedurilor interne ale societatii de paza sau ale
obiectivului caruia i se asigura securitatea.
TEMA 4. RELAŢIILE DE MUNCĂ ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII PRIVATE
A. Noţiuni generale de legislaţia muncii (contractul individual de muncă, demisia, concedierea,

abateri disciplinare şi sancţionarea acestora, condiţii legale de retragere a atestatului
profesional)
1. Contractul individual de muncã - Contractul individual de muncã este contractul în temeiul cãruia o
persoanã fizicã, denumitã salariat, se obligã sã presteze munca pentru si sub autoritatea unui
angajator, persoanã fizicã sau juridicã, în schimbul unei remuneratii denumite salariu.
Clauzele contractului individual de muncã nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul
minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncã.
 Contractul individual de muncã se încheie pe duratã nedeterminatã.
 În sensul legii, prin angajator se întelege persoana fizicã sau juridicã ce poate, potrivit legii, sã
angajeze fortã de muncã pe bazã de contract individual de muncã.
 Anterior încheierii sau modificãrii contractului individual de muncã, angajatorul are obligatia de
a informa persoana care solicitã angajarea ori, dupã caz, salariatul cu privire la clauzele
generale pe care intentioneazã sã le înscrie în contract sau sã le modifice.
 Cu privire la informatiile furnizate salariatului, prealabil încheierii contractului individual de
muncã, între pãrti poate interveni un contract de confidentialitate.
 În afara clauzelor generale prevãzute la art. 17, între pãrti pot fi negociate si cuprinse în
contractul individual de muncã si alte clauze specifice.
 Sunt considerate clauze specifice, fãrã ca enumerarea sã fie limitativã:
a. clauza cu privire la formarea profesionalã;
b. clauza de neconcurentã;
c. clauza de mobilitate;
d. clauza de confidentialitate.
 Prin clauza de confidentialitate pãrtile convin ca, pe toatã durata contractului individual de
muncã si dupã încetarea acestuia, sã nu transmitã date sau informatii de care au luat
cunostintã în timpul executãrii contractului, în conditiile stabilite în regulamentele interne, în
contractele colective de muncã sau în contractele individuale de muncã.
 Nerespectarea acestei clauze de cãtre oricare dintre pãrti atrage obligarea celui în culpã la
plata de daune-interese.
 Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncã se
poate stabili o perioadã de probã de cel mult 30 de zile calendaristice pentru functiile de
executie si de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.
2. Suspendarea contractului individual de munca este prevazuta in Codul muncii capitolul 4.
3. Incetarea contractului individual de munca se face conform prevederilor capitolului 5 din Codul
muncii.

Contractul individual de munca poate inceta astfel:
a. de drept;
b. ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea;
c. ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in
conditiile limitativ prevazute de leg:
 concedierea;
 demisia.
Concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului
a. in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de
disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv
de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara;
b. in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 60 de zile, in
conditiile Codului de procedura penala;
c. in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata
inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca
atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat;
d. in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat.
4. Demisia
ART. 79 Codul muncii
(1) Prin demisie se intelege actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o notificare scrisa,
comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa implinirea unui termen de
preaviz.
(2) Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra
demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.
(3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.
(4) Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz cel
prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mic de 20 zile lucrătoare pentru
salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv nu poate fi mai mic de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii
care ocupă funcţii de conducere.
(5) Pe durata preavizului contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele.
(6) In situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de
preaviz va fi suspendat corespunzator.
(7) Contractul individual de munca inceteaza la data expirarii termenului de preaviz sau la data
renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv.
(8) Salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin
contractul individual de munca.
5. Rãspunderea disciplinarã
 Angajatorul dispune de prerogativã disciplinarã, având dreptul de a aplica, potrivit legii,
sanctiuni disciplinare salariatilor sãi ori de câte ori constatã cã acestia au sãvârsit o abatere
disciplinarã.
 Abaterea disciplinarã este o faptã în legãturã cu munca si care constã într-o actiune sau
inactiune sãvârsitã cu vinovãtie de cãtre salariat, prin care acesta a încãlcat normele legale,
regulamentul intern, contractul individual de muncã sau contractul colectiv de muncã aplicabil,
ordinele si dispozitiile legale ale conducãtorilor ierarhici.
 Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul sãvârseste
o abatere disciplinarã sunt:
a. avertismentul scris;
b. suspendarea contractului individual de muncã pentru o perioadã ce nu poate depãsi 10
zile lucrãtoare;
c. retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzãtor functiei în care s-a
dispus retrogradarea, pentru o duratã ce nu poate depãsi 60 de zile;
d. reducerea salariului de bazã pe o duratã de 1-3 luni cu 5-10%;
e. reducerea salariului de bazã si/sau, dupã caz, si a indemnizatiei de conducere pe o
perioadã de 1-3 luni cu 5-10%;
f. desfacerea disciplinarã a contractului individual de muncã.
 Amenzile disciplinare sunt interzise.
 Pentru aceeasi abatere disciplinarã se poate aplica numai o singurã sanctiune.
 Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinarã aplicabilã în raport cu gravitatea abaterii
disciplinare sãvârsite de salariat, avându-se în vedere urmãtoarele:
a. împrejurãrile în care fapta a fost sãvârsitã;
b. gradul de vinovãtie a salariatului;
c. consecintele abaterii disciplinare;
d. comportarea generalã în serviciu a salariatului;
eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de cãtre acesta.

B. Drepturile şi obligaţiile angajatorilor si ale salariaţilor
 Drepturile si obligatiile privind relatiile de muncã dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii,
prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncã si al contractelor individuale de muncã.
 Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se
urmãreste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este
lovitã de nulitate.
 Salariatul are, în principal, urmãtoarele drepturi:
a. dreptul la salarizare pentru munca depusã;
b. dreptul la repaus zilnic si sãptãmânal;
c. dreptul la concediu de odihnã anual;
d. dreptul la egalitate de sanse si de tratament;
e. dreptul la demnitate în muncã;
f. dreptul la securitate si sãnãtate în muncã;
g. dreptul la acces la formarea profesionalã;
h. dreptul la informare si consultare;
i. dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de muncã si a mediului de
muncã;
j. dreptul la protectie în caz de concediere;
k. dreptul la negociere colectivã si individualã;
l. dreptul de a participa la actiuni colective;
m. dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.
 Salariatului îi revin, în principal, urmãtoarele obligatii:
a. obligatia de a realiza norma de muncã sau, dupã caz, de a îndeplini atributiile ce îi revin
conform fisei postului;
b. obligatia de a respecta disciplina muncii;
c. obligatia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv
de muncã aplicabil, precum si în contractul individual de muncã;
d. obligatia de fidelitate fatã de angajator în executarea atributiilor de serviciu;
e. obligatia de a respecta mãsurile de securitate si sãnãtate a muncii în unitate;
f. obligatia de a respecta secretul de serviciu.
 Angajatorul are, în principal, urmãtoarele drepturi:
a. sã stabileascã organizarea si functionarea unitãtii;
b. sã stabileascã atributiile corespunzãtoare pentru fiecare salariat, în conditiile legii;
c. sã dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitãtii lor;
d. sã exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
e. sã constate sãvârsirea abaterilor disciplinare si sã aplice sanctiunile corespunzãtoare,
potrivit legii, contractului colectiv de muncã aplicabil si regulamentului intern.
 Angajatorului în revin, în principal, urmãtoarele obligatii:
a. sã informeze salariatii asupra conditiilor de muncã si asupra elementelor care privesc
desfãsurarea relatiilor de muncã;
b. sã asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute în vedere la elaborarea
normelor de muncã si conditiile corespunzãtoare de muncã;
c. sã acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncã
aplicabil si din contractele individuale de muncã;
d. sã comunice periodic salariatilor situatia economicã si financiarã a unitãtii;
e. sã se consulte cu sindicatul sau, dupã caz, cu reprezentantii salariatilor în privinta
deciziilor susceptibile sã afecteze substantial drepturile si interesele acestora;
f. sã plãteascã toate contributiile si impozitele aflate în sarcina sa, precum si sã retinã si sã
vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, în conditiile legii;
g. sã înfiinteze registrul general de evidentã a salariatilor si sã opereze înregistrãrile
prevãzute de lege;
h. sã elibereze, la cerere, toate documentele care atestã calitatea de salariat a solicitantului;
i. sã asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.
C. Specificul relaţiilor de muncă în domeniul securităţii private HG 301/2012
Selectia, atestarea si angajarea personalului dispeceratului

Regulamentul de Organizare Functionare a Dispeceratului de Monitorizare
Art. 18. – Avizul pentru şeful de dispecerat şi operatorii dispeceri se solicită de SOCIETATE de la
serviciul de ordine publică din inspectoratul de poliţie judeţean pe raza căruia îşi are sediul
dispeceratul, depunând pentru aceasta următoarele documentele:
a) cerere de solicitare a avizului;
b) copie după cartea de identitate;
c) certificat de cazier judiciar în perioadă de valabilitate care să ateste lipsa antecedentelor
penale pentru infracţiuni comise cu intenţie;

d) adeverinţă medicală eliberată de medicul de medicina muncii din care să rezulte că este
apt medical pentru funcţia respectivă;
e) certificat de absolvire a cursului de dispecer centru de alarmă;
f) dovada că este angajat al societăţii;
g) declaraţia de confidenţialitate.
D. Reglementări proprii şi ale beneficiarilor;

1. Regulamentul intern se intocmeste de catre angajator, cu consultarea sindicatului sau a
reprezentantilor salariatilor, dupa caz
2. Regulamentul de organizare functionare
3. Instructiuni de acces in obiective
Regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:
a) reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de
incalcare a demnitatii;
c) drepturile si obligatiile angajatorului si al salariatilor;
d) procedura de solutionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariatilor;
e) reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;
f) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinara;
h) modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice.
E. Tipul conflictelor de muncă şi cauzele declanşării lor (Codul muncii);
CAP. 1 Dispozitii generale

ART. 248 Prin conflicte de muncă se înţeleg conflictele dintre angajaţi şi angajatori privind interesele cu
caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de
muncă.
ART. 249 Procedura de solutionare a conflictelor de munca se stabileste prin lege speciala.
CAP. 2 Greva
ART. 250 Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.
ART. 251 1) Greva reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati.
(2) Participarea salariatilor la greva este libera. Nici un salariat nu poate fi constrans sa participe sau sa
nu participe la o greva.
(3) Limitarea sau interzicerea dreptului la greva poate interveni numai in cazurile si pentrucategoriile de
salariati prevazute expres de lege.
ART. 252 Participarea la greva, precum si organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezinta o
incalcare a obligatiilor salariatilor si nu pot avea drept consecinta sanctionarea disciplinara a salariatilor
grevisti sau a organizatorilor grevei.
ART. 253 Modul de exercitare a dreptului de greva, organizarea, declansarea si desfasurarea grevei,
procedurile prealabile declansarii grevei, suspendarea si incetarea grevei, precum si orice alte aspecte
legate de greva se reglementeaza prin lege speciala.
F. Criterii de evaluare a dispecerului centru de alarma (conform programei cadru de pregatire)
1. Aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă
2. Aplicarea normelor de protecţia mediului
3. Menţinerea unor relaţii de muncă eficace
4. Verificarea stării de funcţionare a echipamentelor de monitorizare
5. Identificarea situaţiilor în cazul în care sunt necesare intervenţiile la obiectivul monitorizat
6. Coordonarea acţiunii echipajelor mobile
7. Întocmirea rapoartelor de către dispecerul centrului de alarmă
TEMA 5. CADRUL LEGISLATIV NAŢIONAL. REGLEMENTAREA DOMENIULUI SISTEMELOR DE

SECURITATE ANTIEFRACŢIE ÎN LEGEA 333/2003, LEGEA 40/2010 ŞI HG 301/2012
DISPECERATELE DE MONITORIZARE A SISTEMELOR DE ALARMARE IMPOTRIVA EFRACTIEI
Art. 90 - (1) Societatile specializate de paza si protectie, precum si cele din domeniul sistemelor de alarmare
impotriva efractiei pot infiinta dispecerate de zona pentru prestarea serviciilor de monitorizare si interventie, cu
respectarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Lege (Înfiinţarea dispeceratelor de zonă, potrivit alin. (1), se face
numai după avizarea regulamentului de organizare şi funcţionare de către Inspectoratul General al Poliţiei
Române. Fac excepţie unităţile de jandarmi, pentru dispeceratele proprii. ).
(2) Unitatile pot organiza dispecerate pentru monitorizarea unitatilor proprii, cu asigurarea programarii
sistemelor locale si a interventiilor prin societatile specializate in sisteme de alarmare, respectiv paza si
protectie, cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Lege.
(Înfiinţarea dispeceratelor de zonă, potrivit alin. (1), se face numai după avizarea regulamentului de organizare
şi funcţionare de către Inspectoratul General al Poliţiei Române. Fac excepţie unităţile de jandarmi, pentru
dispeceratele proprii. ).
(5) Interventia la evenimente se realizeaza numai prin personal calificat al societatilor specializate de paza si
protectie, al Jandarmeriei Romane sau al politiei locale, potrivit competentelor.
Art. 91 - Prin asigurarea serviciilor de monitorizare a sistemelor de alarmare impotriva efractiei se intelege:
a. realizarea conexiunii sistemului de alarmare aflat in obiectiv cu o statie de dispecerizare care
asigura receptionarea semnalelor furnizate de centrala de alarma a sistemului local si
interogarea starii sistemului local;
b. verificarea periodica a conexiunii cu obiectivul;
c. preluarea cu operativitate a semnalelor receptionate de catre operatorii statiei de dispecerizare
si verificarea veridicitatii alarmei prin dirijarea la fata locului a echipajelor de interventie sau prin
verificare tehnica de la distanta;
d. sesizarea autoritatilor competente in functie de situatie, cand s-a stabilit ca autorii au savarsit
fapte penale ori contraventionale;
e. asigurarea mentenantei periodice a sistemului de alarma, a sistemului de transmitere a alarmei
si a centrului de monitorizare;
f. asigurarea interventiilor tehnice pentru eliminarea disfunctionalitatilor echipamentelor tehnice.
Art. 92 - In functionare, dispeceratele de monitorizare asigura preluarea directa a semnalelor de la
sistemele conectate, verificarea si alertarea echipajelor de interventie, astfel incat sa fie respectati timpii
contractuali asumati si cei maximali stabiliti prin prezentele norme metodologice.
Art. 93 - (1) Pentru a dobandi dreptul de a presta servicii de monitorizare si interventie, operatorii economici
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a. sa detina statia de dispecerizare necesara receptionarii semnalelor de la sistemele abonatilor,
in conformitate cu standardele europene sau nationale in vigoare;
b. sa aiba personal angajat si avizat pentru asigurarea serviciului permanent al dispeceratului;
c. sa dispuna de un sediu inregistrat si autorizat pentru organizarea administrativa si coordonarea
operativa a personalului angajat care sa corespunda standardelor europene sau nationale in
vigoare in privinta organizarii si functionarii unui centru de monitorizare si receptie a alarmelor;
d. sa detina echipamentele de comunicatii si canal de date tip voce in conexiune on-line cu
echipajele mobile de interventie;
e. sa detina autoturismele si sa aiba agenti de interventie paza si ordine pentru verificarea
alarmelor si interventia la evenimente;
f. sa detina tehnica necesara pentru inregistrarea convorbirilor operatorului-dispecer cu
echipajele, beneficiarul si autoritatile, precum si pentru stocarea acestora pe o perioada de 30
de zile;
g. sa detina polita de asigurare valabila pentru acoperirea riscului privind activitatea de
monitorizare si interventie;
h. sa aiba proceduri de lucru asumate prin regulamentul de organizare si functionare al
dispeceratului.
(2) Pentru avizarea regulamentului de organizare si functionare, solicitantul trebuie sa depuna la inspectoratul
judetean de politie competent teritorial documentatia prin care sa faca dovada indeplinirii conditiilor prevazute la
alin. (1), iar, cu ocazia verificarilor efectuate de politisti la locul de functionare, sa faca dovada existentei lor.
Art. 94 - Societatea care asigura serviciile de monitorizare si beneficiarul au obligatia de a lua masuri pentru
preintampinarea urmatoarelor situatii:
a. sesizarea in mod eronat a autoritatilor pentru interventia la obiectivele monitorizate;
b. nesesizarea efractiei sau a starii de pericol ori sesizarea tardiva, din motive imputabile
societatii prestatoare sau beneficiarului;
c. declansarea de alarme false repetate datorata neasigurarii conditiilor de exploatare si
mentenanta corespunzatoare a sistemelor de alarma.
Art. 95 - Avizul dat regulamentului de organizare si functionare al dispeceratului se retrage cand nu mai sunt
indeplinite conditiile care au stat la baza acordarii acestuia.
Art. 96 - Prestatorii serviciilor de monitorizare si operatorii economici care au organizat dispecerat de

monitorizare a sistemelor de alarmare impotriva efractiei au obligatia transmiterii semestrial, pana la data de 15
iunie, respectiv 15 decembrie, a unor informari cu privire la activitatile desfasurate catre unitatea de politie
competenta teritorial, conform modelului difuzat de politie.
Art. 97 - Prestatorii serviciilor de monitorizare si operatorii economici au obligatia de a asigura timpii de

interventie asumati contractual, fara a depasi 15 minute in localitatile urbane, respectiv 30 de minute in cele

rurale, si de a lua, pana la interventia organelor judiciare, primele masuri necesare conservarii urmelor
infractiunii si a mijloacelor materiale de proba.
Art. 98 - (1) Dispozitivul echipelor de interventie se dimensioneaza in functie de numarul de abonati,

repartizarea si dispersia acestora, pentru asigurarea timpilor stabiliti.
(2) Repartizarea echipajelor mobile de interventie pe abonati si zone se face prin anexe la regulamentul de
organizare si functionare al dispeceratului de monitorizare a sistemelor de alarmare impotriva efractiei.
TEMA 6. NOŢIUNI DESPRE SISTEMELE DE SECURITATE ELECTRONICĂ: SISTEME DE ALARMĂ LA

EFRACŢIE ŞI JAF ARMAT, SISTEME DE PROTECŢIE PERIMETRALĂ, SISTEME DE CONTROL AL
ACCESULUI, SISTEME DE DETECŢIE, SEMNALIZARE ŞI AVERTIZARE LA INCENDIU, SISTEME CCTV
SISTEME TEHNICE DE PROTECTIE SI DE ALARMARE IMPOTRIVA EFRACTIEI

 Conducatorii unitatilor care detin bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor, a datelor si
informatiilor cu caracter secret de stat sunt obligati sa asigure paza, mijloacele mecano-fizice de
protectie si sistemele de alarmare impotriva efractiei in locurile de pastrare, depozitare si manipulare a
acestora, precum si in locurile unde se desfasoara activitati care au un asemenea caracter.
 Asocierea masurilor si a mijloacelor de siguranta prin introducerea mijloacelor mecano-fizice de

protectie si a sistemelor de detectie, supraveghere si alarmare se face in baza analizei de risc la
efractie
 Sistemul tehnic de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei este sistemul tehnic prin care se
realizează securitatea mecanică şi electronică a obiectivului protejat. Se compune din urmatorele
subsisteme:
1. subsistemul de protectie mecano-fizica
2. subsistemul de alarmă împotriva efracţiei
3. subsistemul de televiziune cu circuit închis
4. subsistemul de control acces
5. susistemul de protectie perimetrala
6. subsistemul video-interfonie (interfonie)
7. subsistemul voce-date
8. subsistemul de detectie si alarmare impotriva incendiului
9. subsistemul de iluminare exterioară de securitate
1. SUBSISTEMUL DE PROTECTIE MECANO-FIZICA

 Prin elemente de protectie mecano-fizice se intelege: ziduri, plase, blindaje, case de fier,
seifuri, dulapuri metalice, geamuri si folie de protectie, grilaje, usi si incuietori
 Elementele de protectie mecano-fizice incorporate imobilelor destinate pastrarii, depozitarii
si manipularii bunurilor si valorilor de orice fel trebuie sa fie rezistente la efractie,
corespunzator gradului de siguranta impus de caracteristicile obiectivului pazit, in
conformitate cu cerintele tehnice stabilite prin normele metodologice de aplicare a legii.
 Elementele de protectie mecanofizica destinate asigurarii securitatii la efractie a valorilor pot
fi folosite daca acestea detin documente de certificare a conformitatii cu standardele
europene sau nationale de profil, care sa ateste clasa de rezistenta la efractie la atac
manual ori de rezistenta la actiunea armelor de foc. Nivelul de rezistenta al acestor produse
se aliniaza in functie de valorile protejate, conform anexei nr. 1 din HG 301/2012.
 Conducatorii unitatilor au obligatia folosirii mijloacelor de protectie mecano-fizica si a
echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate conform
standardelor europene sau nationale in vigoare de catre organisme acreditate din tara ori
din statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European
2. SUBSISTEMUL DE ALARMĂ ÎMPOTRIVA EFRACŢIEI
 Prin sistem de alarmare impotriva efractiei se intelege ansamblul de echipamente

electronice care poate fi compus din centrala de comanda si semnalizare optica si
acustica, detectoare, butoane si pedale de panica, control de acces si televiziune cu
circuit inchis cu posibilitati de inregistrare si stocare a imaginilor si datelor, corespunzator
gradului de siguranta impus de caracteristicile obiectivului pazit.

 Sunt supuse avizarii politiei proiectele sistemelor de alarmare destinate urmatoarelor
categorii de obiective:
a. unitati de interes strategic si obiective apartinand infrastructurilor critice;
b. unitati sau institutii de interes public;
c. institutii de creditare, unitati postale, puncte de schimb valutar, case de
amanet, unitati profilate pe activitati cu bijuterii din metale sau pietre pretioase;
d. magazine de arme si munitii;
e. statii de comercializare a carburantilor/combustibililor;
f. sali de exploatare a jocurilor de noroc;
g. centre de procesare;
h. casierii furnizori si servicii de utilitati;
i. obiective industriale;
j. depozite;
k. instalatii tehnologice.
 Proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, intretinerea si utilizarea sistemelor

de alarmare impotriva efractiei se fac cu respectarea normelor tehnice prevazute in
anexa nr. 7 din HG 301/2012
 Proiectul sistemului de alarmare se depune de catre beneficiar spre avizare la

inspectoratele judetene de politie ori la Directia Generala de Politie a Municipiului
Bucuresti pe raza carora/careia se afla obiectivul, inainte de inceperea lucrarilor de
executie.
 Avizul proiectului se acorda de personalul de specialitate al politiei, in termen de 15 zile

de la depunere, in urmatoarele situatii:
a. sunt indeplinite cerintele minime prevazute in anexa nr. 1;
b. componenta, calitatea si functionalitatea sistemelor asigura detectia
patrunderii neautorizate, supravegherea si inregistrarea video, precum si
transmiterea la distanta a semnalelor tehnice si de alarmare;
c. proiectul sistemului de alarmare a fost elaborat cu respectarea conditiilor
prevazute in anexa nr. 7 din HG 301/2012.
 Proiectele sistemelor de alarmare se elaboreaza de personalul tehnic al societatilor
specializate in domeniul sistemelor de alarmare impotriva efractiei, cu competente
profesionale specifice, cu respectarea cerintelor din HG 301/2012 si a normativelor
tehnice specific;
 La intocmirea proiectului, personalul tehnic de specialitate este obligat sa prevada doar
componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate in conformitate cu
standardele nationale sau europene de profil;
 Proiectantul sistemului de securitate raspunde pentru respectarea prezentelor norme
metodologice in faza de proiect, iar societatea care instaleaza sistemul de securitate
este raspunzatoare de implementarea si respectarea proiectului de executie.
 Orice modificare in faza de instalare a sistemului de securitate se face dupa

consultarea proiectantului sistemului de securitate, iar ulterior punerii in functiune a
sistemului, dupa consultarea unui proiectant autorizat
 Modificarea sistemului prin suplimentarea de echipamente ori inlocuirea de
componente, care nu afecteaza cerintele initiale, se materializeaza prin actualizarea
proiectului cu fise modificatoare ori prin completarea manuala pe proiectul existent, in
cazul unor modificari minore, certificate de proiectant.
 Modificarile prevazute mai sus nu sunt supuse avizului politiei.
 Modificarea sistemului prin diminuarea componentelor prevazute in proiectul avizat de
catre politie se supune unui nou aviz.
 Proiectul instalatiei sistemului de alarmare in caz de efractie se elaboreaza cu

respectarea normativelor pentru instalatiile de curenti slabi si a structurii-cadru
prevazute in normele tehnice din HG 301/2012, urmarindu-se ca din caracteristicile
proiectarii, instalarii, functionarii si intretinerii sistemelor de alarma in caz de efractie sa
rezulte aplicatii cu sisteme care genereaza un numar minim de alarme false.
 Aplicatiile cu sisteme de alarmare impotriva efractiei se prevad in functie de natura si
caracteristicile spatiului in care se realizeaza instalarea si de obligatia de a fi conectate
sau neconectate la un dispecerat de monitorizare, cu respectarea standardelor
europene si nationale de profil ori a altor reglementari tehnice din statele membre ale

Uniunii Europene, Turcia sau state membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb
care ofera un nivel echivalent de siguranta.
 Structura-cadru a proiectului tehnic este urmatoarea:

a. date generale, in care se precizeaza denumirea, titularul, obiectul de activitate si
adresa obiectivului, precum si elaboratorul proiectului;
b. descrierea generala a lucrarilor, in care se mentioneaza amplasamentul
obiectivului, subsistemele componente, amenajarile si elementele mecano-fizice
existente, sursele de alimentare cu energie electrica si retele de comunicatii
disponibile;
c. memorii tehnice pentru fiecare subsistem component, prin care se justifica modul
in care solutiile tehnice alese raspund cerintelor cadrului legal, in concordanta cu
concluziile analizei de risc la securitate fizica;
d. caietele de sarcini pentru executia lucrarilor, procurarea materialelor si
echipamentelor, receptii, teste, probe, verificari, puneri in functie si exploatarea
subsistemelor. Prin caietele de sarcini se descriu elementele tehnice si calitative
mentionate in piesele desenate, se prezinta informatii, precizari si prescriptii
complementare planselor, se detaliaza caracteristicile si calitatile materialelor
folosite, se descriu lucrarile care se executa, calitatea si modul de realizare, se
stabilesc responsabilitati pentru calitatile materialelor si ale lucrarilor, se prevad
masurile si responsabilitatile privind exploatarea si buna functionare a sistemelor.
Caietele de sarcini cuprind breviarele de calcul prin care se justifica
dimensionarea echipamentelor si a elementelor componente, nominalizeaza
plansele aferente proiectului, descriu executia lucrarilor, stabilesc standardele
europene sau nationale de profil, normativele si alte prescriptii care trebuie
respectate la materiale si executie, precum si conditiile de receptie;
e. listele cu cantitatile de echipamente si materiale, care cuprind denumirea, tipul,
cantitatea, producatorul si furnizorul;
f. tabelul de descriere a zonelor protejate, care va preciza elementul de detectie
alocat, indicativul alocat elementului, care trebuie sa coincida cu cel utilizat in
plansele desenate, partitia din care face parte, zona protejata si modul de
programare a zonei;
g. fisele tehnice ale echipamentelor din componenta fiecarui subsistem;
h. piesele desenate, care cuprind:
‫ ־‬plansa de incadrare in zona, in care se nominalizeaza si strazile adiacente;
‫ ־‬planse distincte pentru fiecare subsistem component, intocmite la o scara
convenabila, in care se figureaza amplasarea fiecarui echipament si element
component, utilizand simboluri standardizate sau de firma, traseele de cabluri
aferente subsistemelor, precum si tabloul de alimentare cu energie electrica.
 Proiectele se intocmesc cu respectarea urmatoarelor cerinte:
a. un exemplar se preda beneficiarului pe baza de procesverbal, iar un altul se
pastreaza la proiectant, in format scris ori electronic, in regim de
confidentialitate;
b. se atribuie un cod si se numeroteaza filele, cu specificarea numarului total de file,
in antetul sau subsolul carora se vor trece codul proiectului, denumirea
proiectantului si expresia "document confidential".
 Proiectantul tine evidenta proiectelor intocmite intr-un registru anume destinat, iar accesul
la acestea este permis numai personalului autorizat, cu atributii profesionale in legatura cu
obiectivul in cauza;
 La punerea in functiune, instalatorul are obligatia asigurarii suportului tehnic si a instruirii
persoanelor desemnate de beneficiar pentru utilizarea corecta a sistemului, aspect
materializat prin incheierea unui document;
 La finalizarea sistemului de alarmare impotriva efractiei, firma executanta preda in mod
obligatoriu beneficiarului utilizator urmatoarele documente:
‫ ־‬proiectul si avizul politiei;
‫ ־‬instructiunile de utilizare a sistemului de alarmare;
‫ ־‬software-ul necesar functionarii fiecarui echipament instalat si documentele
care atesta instruirea personalului utilizator desemnat de beneficiar;
‫ ־‬jurnalul de service al sistemului de alarmare impotriva efractiei.
 In jurnalul de service al sistemului de alarmare impotriva efractiei se consemneaza toate

persoanele care au participat la instalarea si punerea in functiune a sistemului de
alarmare impotriva efractiei, iar ulterior evenimentele tehnice survenite in functionare, in
ordine cronologica.

 Pastrarea jurnalului se face de catre beneficiarul utilizator, la acesta avand acces
personalul abilitat al firmei licentiate care asigura service-ul.
 Este obligatorie consemnarea in jurnalul de service a tuturor interventiilor tehnice in
sistem, inclusiv de programare, mentionandu-se data si ora aparitiei defectului, data si ora
remedierii, componentele reparate ori inlocuite, persoanele care au executat lucrarea,
avizul acestora, semnatura specialistului si a beneficiarului.
 Reviziile tehnice periodice includ toate operatiunile necesare pentru mentinerea in stare
de functionare a subsistemelor tehnice instalate la parametrii proiectati, iar frecventa
acestora se stabileste de beneficiar, in functie de riscurile la adresa securitatii fizice si a
mediului ambient, insa cel putin o revizie pe semestru.
 Beneficiarii sistemelor de alarmare impotriva efractiei au obligatia individualizarii codurilor

de acces in sistem ale personalului utilizator si a schimbarii periodice a acestora.
 Personalul tehnic implicat in activitatea de proiectare, instalare, modificare sau intretinere
a sistemelor de alarmare impotriva efractiei instiinteaza beneficiarul despre eventualele
vicii de functionare.
 Societatile specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei cu obligatii contractuale
de asigurare a intretinerii sau a garantiei sistemelor trebuie sa dispuna de un serviciu
tehnic adecvat pentru a remedia defectiunile semnalate in cel mult 24 de ore de la
primirea sesizarii beneficiarului.
 In situatia in care sistemul necesita modificari ca urmare a reconfigurarii sau a schimbarii
destinatiei spatiilor, in sensul diminuarii numarului componentelor prevazute in proiectul
avizat initial, beneficiarul depune la unitatea de politie proiectul adaptat pentru eliberarea
unui nou aviz
 Instalarea unui sistem de alarma a devenit mai mult decat o necesitate si in acelasi timp
este o buna decizie pentru a va proteja familia si bunurile.
 O locuinta prevazuta cu un sistem de alarma are o sansa in plus sa fie evitata si sa scape
de actiunile raufacatorilor. Din pacate, putini dintre noi decid sa achizioneze un sistem de
alarma inainte de a fi ei insisi sau vecinii lor victimele unui furt.
 Un sistem de alarma adauga un plus semnificativ de liniste familiei si are un puternic efect
de descurajare asupra infractorilor. De asemea trebuie retinut ca un sistem de efractie
este un sistem care avertizeaza si reduce riscul dar nu garanteaza ca intrusul nu va intra
in locatia protejata.
 O componeta inportanta care poata fi integrata in sistemul de alarma o reprezinta
detectorii (senzorii) de fum ,de gaz, monoxid de carbon si de inundatie deoarece acestia
va pot salva viata si previn pagubele materiale .
Componentele unui sistem de alarma:

 Centrala de alarma
 Tastaturi
 Contacte magnetice
 Detectori de miscare
 Bariere in infrarosu
 Detectori de vibratii
 Detectori de fum, de gaz, de CO, de inundatie
 Expandoare comunicatoare GSM si echipamente suplimentare
 Sirene
 Acumulatori
Centrale Paradox Centrale DSC Detectori Paradox Detectori DSC
Detectori Fum&Speciali
Det. Radio Economici Protectie Perimetrala GSM & GPRS Telecomenzi Universale
Generatoare Ceata
Sirene & Accesorii Det Fum Buzzer 85 dB buton test +LED ~Wireless~
Parti componente ale unui sistem de detectie si semnalizare efractie
1. Centrala de efractie
Centrala de efractie este echipamentul central care ia deciziile si la care se

conecteaza toate echipamentele din teren (detectori, module de extensie, tastaturi,
sirene etc). Centrala de efractie poate fi conectata la un dispecerat de paza si
interventie, pentru a transmite evenimentele si pentru a se putea lua decizia de
interventie.
2. Detectori
Detectorii sunt elementele din teren care analizeaza diversi parametri, iar in cazul modificarii lor, detectorii intra
in stare de alarma. Detectorii pot fi de diverse tipuri:

2.1. Detectori de miscare cu infrarosu - masoara radiatia in infrarosu a
obiectelor care apar in campul vizual al detectorului. Detectorul sesizeaza o
miscare asa-zis aparenta in momentul in care o sursa care genereaza
radiatie infrarosu (un animal, un om etc.) se interpune in fata unei alte
surse care genereaza radiatie infrarosu (o usa, un perete etc).
Avantaje: sunt utilizati pe scara larga, in majoritatea aplicatiilor de detectie

si semnalizare efractie, fiind ieftini si fiabili.
Dezavantaje: pot genera alarme false din cauza curentilor de aer, a
animalelor, a vegetatiei etc.
2.2. Detectori de geam spart - sesizeaza spargerea unui geam cu ajutorul

unui microfon incorporat, care monitorizeaza banda de frecventa specifica
zgomotului de geam spart.
Avantaje: pot detecta tentativa de efractie chiar daca infractorul nu a intrat

in obiectivul protejat (de exemplu infractorul a spart geamul si asteapta
ascuns ca cineva sa dezarmeze sistemul).
Dezavantaje: pot genera alarme false cand sensibilitatea este foarte mare.
2.3. Buton de panica / Pedala de panica - activeaza alarma in momentul

in care sunt apasate. De obicei, se amplaseaza disimulate astfel incat
persoana care actioneaza aceste elemente sa nu faca miscari bruste si
vizibile.
Avantaje: genereaza alarma in mod silentios in situatii de criza (de

exemplu o spargere de banca).
Dezavantaje: pot genera alarme false daca sunt actionate din greseala.
2.4. Bariera infrarosu - se instaleaza de obicei in exteriorul obiectivului

care trebuie supravegheat astfel incat orice tentativa de patrundere in
interiorul obiectivului sa fie detectata. Barierele infrarosu pot fi montate in
seturi de 2, 3 sau 4 pentru a forma o plasa de detectie infrarosu.
Avantaje: sunt proiectate pentru a functiona in mediu extern (cu variatii

mari de temperatura, radiatii ultraviolete, curenti de aer etc).
Dezavantaje: pot genera alarme false daca nu sunt instalate si intretinute
corect (bariera, dar si mediul inconjurator).
3. Echipamente de avertizare
Echipamentele de avertizare pot fi sirene, flashuri, sirene combinate cu flashuri sau

instalatii de sonorizare.
Acestea au rolul de a alerta persoanele prezente in spatiul supravegheat asupra

pericolului dar si persoanele din afara spatiului supravegheat, pentru a interveni.
3. SUBSISTEMUL DE TELEVIZIUNE CU CIRCUIT ÎNCHIS
 Este parte componentă a sistemului tehnic de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei

ce asigură o supraveghere directă şi înregistrarea de imagini video; înregistrarea poate fi

făcută în mod permanent sau la apariţia unui eveniment; are în componenţă camerele video,
echipamentele de multiplexare, vizualizare şi stocare a imaginilor
 Beneficiarul subsistemului de televiziune cu circuit inchis are obligatia punerii la dispozitia
organelor judiciare, la solicitarea scrisa a acestora, a inregistrarilor video si/sau audio in care
este surprinsa savarsirea unor fapte de natura penala;
 Dupa punerea in functiune a subsistemului de televiziune cu circuit inchis, beneficiarul are
obligatia pastrarii software-ului necesar functionarii pe toata durata de viata a echipamentului
si/sau perioada de arhivare a imaginilor
Parti componente ale unui sistem de supraveghere video
1. Inregistrator video digital - DVR
Inregistratorul video digital (DVR) este echipamentul la care se conecteaza toate

camerele video dintr-un sistem, care asigura inregistrarea imaginilor pe hard discuri,
reda imaginile in timp real pe unul sau mai multe monitoare (in functie de tipul DVR-
ului) si poate monitoriza anumite tipuri de evenimente (de exemplu detectia de
miscare).
Inregistratoarele video digitale pot fi de mai multe tipuri: inregistratoare video stand
alone (care au sistem de operare incorporat si functioneaza independent de alte
echipamente), placi de achizitie (care sunt conectate la un calculator si depind foarte
mult de configuratia acestuia – memorie, placa grafica, capacitate hard disc,
stabilitatea sistemului de operare, etc), inregistratoare video hibride – HDVR (la care
se pot conecta atat camere video normale cat si camere video IP) si network video
recorder – NVR (la care se pot conecta doar camere IP). Cum dezvoltarea de
software a avut parte de mai multa atentie in ultima perioada fata de alte domenii,
aplicatiile care pot fi intreprinse de DVR-uri evolueaza in aceeasi masura.
Inregistratoarele video digitale (DVR) stand alone functioneaza independent de
platformele PC, evitand riscul pierderilor de imagini cauzate de sistemele de operare
instalate pe acestea. DVR-urile pot avea 4, 8, 9, 16 sau 32 de canale video la care
nu se pot conecta camere video IP.
2. Camere video
Camere video – sunt echipamentele din teren care preiau imaginile si le transmit catre
inregistrator. Fie ca sunt IP sau analogice, majoritatea camerelor video au integrate
functii care imbunatatesc claritatea imaginilor. De exemplu: AWB - automatic white
balance (balansul automat de alb), BLC - backlight compensation (compensarea
luminii), Day & night (o functie a camerelor video color care transforma imaginile din
color in alb negru in conditii de iluminare slaba), sensibilitate (abilitatea camerei de a
capta o imagine in conditii date de iluminat), rezolutie (numarul maxim de elemente
individuale de imagine care pot fi distinse intr-o linie de scanare. Rezolutia unei camere
video este exprimata de obicei in linii TV) etc.
Camerele video pot fi echipate cu lentile de diverse dimensiuni si constructii astfel incat
sa capteze exact scenele dorite din spatile aflate sub supraveghere.
3. Camere video "speed dome"
Camerele video "speed dome" (sau PTZ de la Pan/Tilt/Zoom) sunt camere video cu
zoom / transfocator motorizat, care pot supraveghea cu succes parcari, perimetre
intinse ca suprafata, etc. Avantajul lor il confera lentila / obiectivul cu zoom /
transfocator optic mare (de obicei intre 10 si 32x), cu ajutorul careia se poate mari si
micsora imaginea din zonele alese de utilizator.
Camerele "speed dome" sunt echipate cu un dispozitiv motorizat care modifica pozitia
camerei / sau a lentilei / obiectivului pe doua directii de miscare, in plan vertical si in
plan orizontal. Acest dispozitiv se mai numeste in termeni tehnici si dispozitiv "Pan/Tilt".

4. Lentile / Obiective
Lentilele / obiectivele sunt echipamente optice care se monteaza sau sunt deja
montate pe camerele video. Lentilele / obiectivele pot fi fixe, varifocale, cu iris /
diafragma manual(a) sau automat(a) etc.
Alegerea lentilelor / obiectivelor pentru camerele video este unul dintre cele mai
importante aspecte care trebuie luat in considerare in momentul in care se
proiecteaza sistemul de supraveghere video.
4. SUBSISTEMUL DE CONTROL ACCES

ce îndeplineşte funcţia de limitare a accesului în anumite zone; cuprinde unitatea centrală care
gestionează punctele de control, unităţile de comandă, cititoarele, broaştele sau yalele
electromagnetice de acţionare a uşilor
 In prezent sistemele de control al accesului trebuie sa presupuna mai mult decat inchiderea
sau deschiderea usilor.
 Funcţiile pe care trebuie sa le îndeplineasca sunt cele de control al accesului pe zone de
securitate, de protejare a personalului, cladirilor, echipamentelor, depozitelor si a datelor .
Noua generaţie de sisteme hardware şi software ofera soluţii versatile şi individualizate pentru
oricare din aceste funcţii.
 La toate acestea se pot adauga si programe specializate de pontaj care preiau informatiile din
sistemul de control al accesului si realizeaza o gama complexa de rapoarte de pontaj, grafice
si analize periodice, exportul datelor in formate compatibile cu aplicatiile pentru calcularea
salariilor.
 Sistemul de control acces poate fi interconectat cu un sistem de avertizare antiefractie,
antiincendiu si poate comanda diferite dispozitive de automatizare
Componentele unui sistem de control acces

 Cititoare de cartele magnetice, de proximitate, carduri, cartele
 Tastaturi de acces
 Butoane de evacuare
 Controlere
 Software de control acces
 Yale electromagnetice
 Electromagneti
 Amortizoare usi
 Turnicheti
 Accesorii: contacte magnetice, detectori pentru controlul iesirii etc.

Parti componente ale unui sistem de control acces
1. Centrala de control acces
Centrala de control acces (sau controller) este echipamentul central la care se
conecteaza toate echipamentele din teren (cititoare de cartele, butoane, electromagneti
sau zavoare/incuietori electromagnetice, module de extensie, tastaturi, sirene etc.).
Tot controllerul este echipamentul care gestioneaza informatiile provenite de la cititoare

(de proximitate, biometrice, de coduri de bare etc.) si comanda elementele de blocare
mecanica (electromagneti, zavoare/incuietori electromagnetice, turnicheti, porti etc.).

2. Dispozitive cititoare
Cititoarele (de cartele, biometrice, de coduri de bare etc.) sunt elementele din teren care sunt accesate de
utilizatori pentru a fi verificati. Ele transmit datele la controller care va compara daca respectivul utilizator este
inscris in baza de date si poate avea acces in obiectiv. In cazul in care controllerul decide ca utilizatorul este
inscris in baza de date cu acces in respectivul obiectiv va actiona elementul mecanic de blocare
(electromagnet, zavoare/incuietori electromagnetice, turnichet poarta etc.), iar accesul va fi permis.
2.1. Cititoare de cartele de proximitate - sunt cele mai folosite cititoare de acces
folosite in acest moment. Cititorul de proximitate are in componenta sa o antena si o
unitate de control care transforma semnalele primite de la cartela de proximitate in
protocolul specific de comunicatie (Wiegand, RS232, RS485 etc.).
Avantaje: cititoarele de proximitate sunt usor de folosit, la utilizare fiind necesara

doar apropierea cartelei. Asigura o viteza mare de transfer a datelor catre controller.
Dezavantaje: cititoarele de proximitate pot fi usor pacalite de catre un utilizator care
a sustras o cartela valida.
2.2. Cititoare biometrice - (amprenta, geometria mainii, recunoasterea fetei,

recunoasterea irisului etc.) – recunosc caracteristicile biologice unice ale
utilizatorilor. Nevoia de a instala cititoare biometric apare in general la obiectivele
care necesita un grad ridicat de securitate.
Avantaje: nu pot fi pacalite de persoane neautorizate (cum se poate intampla prin

aflarea unui cod sau gasirea unei cartele de proximitate).
Dezavantaje: costuri de implementare mai mari fata de celelalte tehnologii, timpi de
verificare si recunoastere mai mari.
3. Elemente mecanice de blocare

Elemente mecanice de blocare (zavoare/incuietori electromagnetice,
electromagneti, turnicheti, porti etc.) – asigura blocarea mecanica a cailor de acces
pana cand primesc comanda de deblocare de la controller in urma autentificarilor a
utilizatorilor. Elementele mecanice de blocare pot fi comandate sa se deschida si de
sistemele de detectie incendiu in momentul in care acestea semnalizeaza o alarma
de incendiu.
3.1. Electromagneti - sunt incuietori de tip "fail safe" care au nevoie de alimentare
pentru a produce campul electromagnetic si a bloca usa.
3.2. Turnicheti - asigura blocarea mecanica a cailor de acces.
4. Butoane de urgenta
Butoanele de urgenta se instaleaza in interiorul spatiului controlat si poate fi folosit in
momentele in care sistemele de control acces nu mai sunt alimentate, sau intampina
probleme tehnice.
Butoanele se instaleaza obligatoriu la fiecare usa controlata.
5. Echipamente de centralizare si management

Echipamentele de centralizare si management sunt calculatoare personale / servere
cu programe de control acces care gestioneaza sistemul de control acces,
utilizatorii, functiile sistemului.
Anumite programe au si software de pontaj.
5. SUBSISTEMUL DE PROTECTIE PERIMETRALA

 Este parte componentă a sistemului tehnic de protecţie şi de alarmare împotriva
efracţiei compus din bariere cu infrarosu sau cu microunde, senzori monostatici cu
microunde. detectoare de exterior, detectoare de geam spart, dectoare duale PIR-
ultrasunete.
 Sistemul de detectie perimetrala este destinat in general securizarii unor suprafete mari si este proiectat
pentru a detecta tentativele de efractie (intrare sau iesire) la nivelul perimetrului obiectivului.
 Perimetrul este un prim inel de detectie a intrusilor. Detectia incercarilor de patrundere ilegala in
obiectiv permite reactia in timp util a fortelor de interventie, inainte ca intrusul sa poata sa-si atinga
scopul, sau sa produca distrugeri in obiectiv in scopul de a asigura functionarea in cele mai dificile
conditii meteorologice
 pentru detectia perimetrala se folosesc sisteme duale, bazate pe principii de detectie diferite, care nu
pot iesi simultan din functiune datorita conditiilor de mediu.
 Pentru realizarea unei protectii eficiente, acest sistem este dublat intotdeauna de un sistem perimetral
de supraveghere video.
Componentele unui sistem de protectie perimetrala
Bariere cu infrarosu sau cu microunde
 Senzori monostatici cu microunde
 Detectoare de exterior
 Detectoare de geam spart
 Dectoare duale PIR-ultrasunete
6. SUBSISTEMUL VIDEO-INTERFONIE (INTERFONIE)
compus din post exterior, post interior si yale electromagnetice, care are rolul de a facilita
comunicarea din exterioruil obiectivului cu interiorul acestuia; pentru o mai mare siguranţă se
foloseşte videointerfonul care are rolul de a facilita comunicarea din exterioruil obiectivului cu
interiorul acestuia; pentru o mai mare siguranţă se foloseşte videointerfonul
Este o varianta a sistemului de control acces redusa la functia de baza a acestuia este reprezentata de
sistemul de interfonie sau videointerfonie.
 Cu ajutorul unui sistem de interfon aflati cine va viziteaza, puteti comunica cu persoana aflata in afara
proprietatii dumneavoastra si puteti permite/refuza accesul pe proprietate, iar prin intermediul unui
sistem videointerfon aveti in plus posibilitatea de a viziona persoana care va apeleaza.
Componentele unui sistem de interfonie si videointerfonie
‫ ־‬Post exterior
‫ ־‬Post interior
‫ ־‬Yale electromagnetice
7. SUBSISTEMUL VOCE-DATE
 Subistemele voce-date sunt instalatii complexe avand in componenta infrastructuri de cabluri (UTP,
fibra optica etc.), echipamente centrale (centrale telefonice, switchuri, servere etc.) si echipamente
pentru posturi de lucru (prize voce-date, posturi telefonice, PC-uri etc.).
 Cand esti grabit, ultimul lucru de care ai nevoie este sa nu iti functioneze telefonul, mailul, imprimanta,
site-ul de la bursa etc. Ne lovim zilnic de sisteme voce-date, de aceea avem nevoie de un sistem stabil,
proiectat in concordanta cu nevoile actuale si cu posibilitatea de extindere pentru echipamentele ce pot
aparea in viitor.
Exista sisteme voce-date pentru toate categoriile de clienti - de la segmentul rezidential pana la cel
industrial.

 Sistemele voce-date sunt instalatii complexe avand in componenta infrastructuri de cabluri (UTP, fibra
optica etc.), echipamente centrale (centrale telefonice, switchuri, servere etc.) si echipamente pentru
posturi de lucru (prize voce-date, posturi telefonice, PC-uri etc.).
Parti componente ale unui sistem voce-date

1. Centrala telefonica
Centrala telefonica este echipamentul la care se conecteaza trunchiurile externe de
telefonie venite de la furnizorul de servicii de voce (de exemplu Romtelecom, RDS,
Orange, Vodafone, etc) si care distribuie un anumit numar de linii telefonice interioare
catre abonatii alesi de beneficiar. Centrala telefonica poate indeplinii multiple functii,
de exemplu: AA (Auto Attendant - o functie care permite apelantului sa fie transferat
automat catre un anumit post de interior fara a fi nevoie de un operator uman), Call
blocking (posibilitatea de a bloca apelul venit de la un anumit numar de telefon), Call
forwarding (o functie care permite redirectionarea unui apel catre un anumit numar de
telefon) si multe altele.
Centralele telefonice pot avea trunchiuri externe pe tehnologie analogica, ISDN, IP
sau combinate. Numarul de trunchiuri externe si numarul de abonati interni variaza
de la model la model.
2. Posturi telefonice
Posturile telefonice sunt echipamentele de la posturile de lucru care sunt conectate
prin infrastructura de cabluri la centrala telefonica.
Posturile telefonice pot fi analogice, ISDN sau IP, in functie de tipul centralei
telefonice.
3. Dulapuri repartitoare (rack-uri)
Dulapurile repartitoare (sau rack-uri) sunt dulapuri in care sunt montate

echipamentele pasive (patch paneluri pentru cupru sau fibra optica) si active
(centrale telefonice, servere, switchuri, media convertere etc.). Aici se centralizeaza
infrastructura de cabluri si se configureaza modul de functionare al retelei.
Dulapurile repartitoare se configureaza in functie de dimensiunea sistemului de

voce-date.
4. Patch panels
Patch panels sunt echipamente pasive la care se conecteaza infrastructura de
cabluri.
Ele sunt montate in dulapurile repartitoare, de unde se pot reconfigura orice

conexiuni cu ajutorul patch cordurilor.
4. Prize voce-date
Prizele voce-date sunt echipamente pasive la care se conecteaza posturile de lucru cu
ajutorul patch cordurilor.
Ele sunt montate aparent sau ingropate in peret
8. SUBSISTEMUL DE DETECTIE SI ALARMARE IMPOTRIVA INCENDIULUI

 Este parte componenta sistemului tehnic de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei
destinat depistarii inceputului de incendiu, alarmarea personalului si a aparaturii / instalatiilor
automate pentru stingerea incendiului.
 Instalarea unui sistem de incendiu este importanta deoarece un incendiu poate avea
consecinte deosebit de grave.Incendiul provoaca daune atat din cauza flacarilor si fumului
rezultat in urma arderii diverselor materiale dar si datorita apei folosite la stingere;

 O modalitate la indemina pentru limitarea pagubelor materiale si umane este instalarea unui
sistem de detectie si avertizare a inceputului de incendiu.
 Daca sistemul de detectie si avertizare a inceputului de incendiu este coroborat cu un sistem
de stingere adecvat, riscul producerii unui incendiu poate fi minimizat suficient astfel incit sa
va confere un sentiment de liniste si siguranta.
 Pentru locuinte particulare este suficienta conectarea detectorilor de fum,temperatura si gaz
la centrala de alarma folosita impotriva efractiei dar pentru cladiri de birouri, spatii comerciale,
depozite, banci, cladiri aglomerate etc. se folosesc sisteme dedicate pentru detectia si
semnalizarea inceputului de incendiu.
Componentele unui sistem de avertizare la incendiu

 Centrale conventionale de incendiu
 Centrale adresabile de incendiu
 Butoane de avertizare manuala la incendiu
 Detectori de fum optici
 Detectori de fum cu ionizare
 Detectori de fum tip bariera in infrarosu
 Detectori de fum cu spot reflexiv in infrarosu
 Detectori de fum prin aspiratie
 Detectori de temperatura
 Detectori de gradient de temperatura
 Detectori de flacara
 Detectori de substante periculoase
 Sirene si indicatoare optice de semnalizare
 Acumulatori
Parti componente ale unui sistem de detectie si semnalizare incendiu
1. Centrala de detectie si semnalizare incendiu
Centrala de incendiu poate fi conventionala sau adresabila si este echipamentul la care
se conecteaza toti senzorii din aria supravegheata.
Centrala de incendiu ia decizia de a porni alarma in cazul in care unul sau mai multi
senzori au intrat in starea de alarma. Suplimentar, centrala poate fi conectata la un
departament de pompieri (local sau central) sau la o firma de dispecerat si transmite
starea de alarma de la obiectiv.
2. Detectori
2.1. Detectori de fum - semnalizeaza aparitia fumului in spatiul in care au fost
montati. Constructiv, acestia pot fi cu camera de ionizare sau fotoelectrici.
Avantaje: sensibili la incendii cu particule mari.

Dezavantaje: mai putin sensibili la incendii cu particule mici; sunt afectati de praf,
care micsoreaza sensibilitatea detectorului.
2.2. Detectori de temperatura - semnalizeaza cresterea temperaturii intr-un anumit

timp (detectorii de gradient de temperatura) sau pragul de temperatura (detectorii de
prag de temperatura).
Avantaje: pot fi folositi in spatiile in care exista degajari de fum (de exemplu
bucatarii).
Dezavantaje: din cauza ca temperatura creste mai lent decat degajarea de fum,
detectorii de temperatura declanseaza mai tarziu alarma decat detectorii de fum.

2.3. Detectori multicriteriali de fum si temperatura - imbina proprietatile de detectie
ale ambelor tipuri de detectori.
2.4. Detectori liniari de fum (bariera de fum) - pot fi folositi pentru spatii largi,
acestea putand acoperi o arie de maxim 1500 mp. Exista doua tipuri de detectori
liniari de fum: cu emitator si receptor si cu reflexie. Ambele se bazeaza pe obturarea
campului vizual a fascicolului cu infrarosu.
Avantaje: pot fi pot fi utilizati in spatii largi, economisind cabluri, manopera si

detectori.
Dezavantaje: nu pot fi folositi in procese cu degajare de aburi, praf etc.
3. Butoane manuale de incendiu

Butonul manual de incendiu are rolul de a declansa alarma in momentul in care o
persoana a identificat un incendiu si a apasat butonul.
Butoanele de incendiu au culoarea rosie, distincta fata de alte elemente prezente

intr-un obiectiv, astfel incat sa poata fi usor identificate si actionate.
4. Module de actionare
Modulele de actionare (module cu intrari/iesiri) sunt folosite pentru a actiona diverse
instalatii in cazul unei alarme de incendiu.
De exemplu, modulele de actionare pot debloca usile controlate de sistemul de

control acces, pot actiona un sistem de stingere sau o instalatie de sprinklere, pot
actiona un sistem de desfumare s.a.m.d.
5. Echipamente de avertizare
Echipamentele de avertizare pot fi sirene, flashuri, sirene combinate cu flash-uri sau
instalatii de sonorizare.
Acestea au rolul de a alerta persoanele prezente in spatiul supravegheat asupra

pericolului dar si persoanele din afara spatiului supravegheat pentru a interveni.
9. SUBSISTEMUL DE ILUMINARE EXTERIOARĂ DE SECURITATE

care asigură iluminarea perimetrului obiectivului sau a anumitor zone pe timp de noapte.
 Sistemul de iluminat adresabil controleaza corpurile de iluminat din intreaga cladire dintr-un
singur punct, utilizand programul special de control. Sistemul este compus din centrala pentru
blocurile de iluminat de siguranta adresabile si blocurile de iluminat adresabile. Centrala
controleaza periodic starea blocurilor de iluminat de siguranta. Comunicarea intre corpurile de
iluminat adresabile si centrala este efectuata prin intermediul liniei de comanda la distanta.
TEMA 7. DISPECERAT SEKA. MANUAL DE INSTALARE SI UTILIZARE

vezi anexa Manual de instalare si utilizare. Dispecerat SEKA 2

TEMA 8 ANGAJAREA, ATRIBUŢIILE, PREGĂTIREA ŞI
DOTAREA PERSONALULUI
(extras regulament cadru organizare functionare dispecerat)
Art. 17. – Şeful de dispecerat şi operatorii dispeceri sisteme de monitorizare pot fi angrenaţi în
activităţile specifice dispeceratului după obţinerea avizului poliţiei.
Art. 18. – Avizul pentru şeful de dispecerat şi operatorii dispeceri se solicită de SOCIETATE de la
serviciul de ordine publică din inspectoratul de poliţie judeţean pe raza căruia îşi are sediul dispeceratul,
depunând pentru aceasta următoarele documentele:
h) cerere de solicitare a avizului;
i) copie după cartea de identitate;
j) certificat de cazier judiciar în perioadă de valabilitate care să ateste lipsa antecedentelor penale
pentru infracţiuni comise cu intenţie;
k) adeverinţă medicală eliberată de medicul de medicina muncii din care să rezulte că este apt
medical pentru funcţia respectivă;
l) certificat de absolvire a cursului de operator dispecer sisteme de monitorizare şi aparate de
control;
m) dovada că este angajat al societăţii;
n) declaraţia de confidenţialitate.
Art. 19. – După angajare, salariatul va primi înainte de intrarea în serviciu, legitimaţia, dotarea şi
echipamentul necesar desfăşurării activităţii.
Art. 20. – Şeful de dispecerat are următoarele atribuţii principale:
a) conduce şi răspunde de activitatea de monitorizare;
b) controlează modul de efectuare a serviciului şi respectarea procedurilor de lucru de către
personalul angrenat;
c) verifică implementarea corectă şi actualizarea datelor abonaţilor conectaţi în aplicaţia
informatică a staţiei de dispecerizare;
d) răspunde de organizarea dispozitivului de intervenţie;
e) transmite semestrial, în scris la Serviciul de Ordine Publică până la 15 ale ultimei luni a
semestrului, activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute, conform modelului postat pe pagina
web a Poliţiei Române.
f) efectuează recunoaşteri la noile obiective şi stabileşte itinerarii de deplasare, de bază şi de
rezervă, precum şi timpul maxim de ajungere la fiecare dintre acestea;
g) întocmeşte rapoarte ale activităţii de monitorizare la cererea beneficiarilor (activări/dezactivări,
teste, alarme, probleme tehnice);
h) analizează zilnic, evenimentele înregistrate şi modul de tratare a acestora;
i) altele atribuţii relevante.
Art. 21. – Operatorul dispecer are următoarele atribuţii principale:
a) supraveghează permanent echipamentele staţiei de dispecerizare şi tratează semnalele
recepţionate cu operativitate în conformitate cu procedurile de lucru;
b) ţine jurnalul acţiunilor întreprinse în tratarea evenimentelor, menţionând data şi ora finalizării
acestora;
c) exploatează corect echipamentele din dotare, numai sub parola proprie, fără să introducă alte
programe sau să modifice structura datelor existente;
d) nu permite accesul în incinta dispeceratului a altor persoane din firmă, sau din afară cu
excepţia celor abilitate de conducerea societăţii;
e) alte atribuţii relevante.
Art. 22. – Agenţii de intervenţie pază şi ordine sunt angajaţi potrivit Legii nr.333/2003 şi a normelor de aplicare a
legii, iar modurile de acţiune la verificarea alarmelor la faţa locului sunt stabilite prin proceduri de lucru anexate
la regulamentul de organizare şi funcţionare al dispeceratului
TEMA 9. PROCEDURA PRIVIND ÎNREGISTRAREA, ANALIZAREA ŞI TRATAREA ALARMELOR

RECEPŢIONATE (anexa nr. 2 ROF)
A. ÎNREGISTRAREA ABONAŢILOR
 La încheierea unui contract de monitorizare şi intervenţie, sistemul de alarmă local (de la obiectiv),
prin personalul tehnic al societăţii specializate în domeniul sistemelor de alarmare, este conectat la
staţia de dispecerizare.
 În termen de maxim 5 zile, contractul este consemnat în ordine cronologică în Registrul special
pentru pastrarea evidentei contractelor de prestari servicii .
 Se completează de către şeful dispeceratului, fişa obiectivului conform modelului din anexa A.

ANEXA A
FIŞA OBIECTIVULUI MONITORIZAT
încheiat între SC__________________________________ SRL în calitate de Beneficiar şi
SC _____________________ SRL în calitate de
prestator servicii de monitorizare şi intervenţie
I. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI
1. Beneficiar: - SC _________________________;
2. Adresa: ______________________________________________;
3. Telefon: ________________________;
4. Fax: ________________________;
5. Prezenţa în obiectiv: Angajaţii obiectivului sunt prezenţi în intervalul de timp cuprins între orele
___________, de luni până vineri, iar sâmbăta într-un program cuprins între orele ___________.
6. Persoanele de contact şi decizie – parole (de recunoaştere şi pericol)
 parola de recunoaştere ,,______________________”
 La declanşarea unei alarme de panică nu se contactează telefonic BENEFICIARUL
(declanşarea accidentala a STARII DE ALARMA se anunţă din proprie iniţiativă de către
BENEFICIAR, folosindu-se parola de recunoaştere)
NR
NUME PRENUME FUNCTIA ADRESA DOMICILIU ŞI TELEFON
CRT
7. Servicii executate (CONTRACTATE – când există sistem de alarmă împotriva efracţiei):

 panică (hold-up);
 efracţie;
 incendiu;
 urgenţe medicale.
8. Utilizatori autorizaţi în caz de alarmă:
 Personalul de pază – în caz de nevoie;
 Persoanele de decizie.
9. Localizarea geografica a obiectivului :
a. Repere semnificative din teren: Obiectivul se afla amplasat în zona (se descrie zona în care este
amplasat obiectivul – schiţă obiectiv);
b. Obiectivul este alcătuit din zone şi spatii compartimentate, (se descrie obiectivul);
c. Staţionarea echipajului de intervenţie, aparţinând ___________________________, este situata în
afara obiectivului, în zona ________ (Ex: ,,CENTRU,, „Str NICOLAE BALCESCU” etc)
d. Obiectivul este delimitat, astfel:
 La nord: este delimitat de _____________________
 La est: este delimitat de _____________________
 La sud: este delimitat de _____________________
 La vest: este delimitat de _____________________
10. Caracterizarea obiectivului faţă de riscuri posibile:
- Accesul în obiectiv se realizează direct dinspre latura de ____________ (se descrie punctul de acces).
- Mediul social, în anumite circumstanţe, este/nu este favorabil producerii de acte antisociale (se descrie
mediul social).
- Incinta este/nu este iluminată pe perimetrul exterior iar în interior funcţionează/nu funcţionează
iluminatul de serviciu.
- Punctele vulnerabile sunt: (sunt descrise zonele vulnerabile).
- Clasificarea riscurilor posibile
• Efracţie;
• Acces neautorizat;
• Agresiune fizica;
• Folosirea de dispozitive explozive sau amenintarea cu folosirea de astfel de
dispozitive;
• defecţiuni tehnice – accidentale sau provocate sub forma de sabotaj.
• Incendii provocate sau accidentale;
• Etc.
B. SEMNALE DE ALARMĂ RECEPŢIONATE

Principalele semnale de alarmă care se înregistrează în dispecerat sunt următoarele:
a. alarma de efracţie – semnalizează tentativa de pătrundere sau pătrunderea într-o anumită zonă
supravegheată;
b. alarma dezarmare sub constrangere – semnalizează deconectarea sistemului de alarmă de către
personalul unităţii monitorizate (folosind codul special duress), realizată sub ameninţarea sau
agresiunea cu arme de foc, albe sau alte mijloace, in scopul sustragerii de bunuri sau valori;
c. alarma de panică (de avertizare )– semnalizează prezenţa unui pericol identificat, declanşată de către
personalul din obiectiv, prin acţionarea unui buton/pedală de panică sau de la tastatura de comandă a
sistemului de alarmă la efracţie.
d. alarma de sabotaj – semnalizează o tentativă de scoatere din funcţiune neautorizată a echipamentelor
componente ale sistemului;
e. alarmă de incendiu – semnalizează un pericol iminent sau un început de incendiu, semnalul fiind
declanşat de senzorii sistemului de detecţie sau manual de către personalul care observă pericolul.
f. alarma tehnică – semnalizează o defecţiune la instalaţiile tehnice, se declanşează automat sau
manual, cu ocazia verificărilor şi probelor tehnice;
g. alarma falsă – este semnalizarea datorită unei defecţiuni de funcţionare a mecanismului de detecţie
sau a unei erori umane;
h. alarma descurajantă – este o alarmă care se datorează unor cauze nedefinite
i. test periodic – semnalul transmis de sistemul de alarmă local care semnalizează buna funcţionare a
sistemului local şi a suportului tehnic de transmisie a semnalelor.
C. TRATAREA ALARMELOR RECEPŢIONATE

• La recepţionarea semnalelor de alarmă dispecerul analizează operativ mesajul afişat şi parcurge
paşii aplicaţiei staţiei de dispecerizare, acţionând potrivit procedurilor stabilite.
• Alarmele confirmate se consemnează la finalul activităţilor de verificare intr-un registru special de
evidená alarmelor.
• Registrul special cuprinde în principal următoarele rubrici: data, ora, obiectivul alarmat, personalul
de serviciu, anunţarea poliţiei, persoane predate poliţiei si alte observaţii legate de eveniment (vezi
anexa B).
• Modul de tratare a alarmelor care necesită deplasarea echipajului de intervenţie, se face potrivit
procedurii din Anexa nr 4.
• Rapoartele agenţilor de intervenţie, încheiate la faţa locului, se arhivează la sediul societăţii, pe o
perioadă de minim 2 ani.
ANEXA B
Dispecer Echipaj
Nr Data Obiectivul Anunţarea Persoane predate Descrierea
de intervenţíe Observatii
crt şi ora alarmat poliţiei poliţiei evenimentului
serviciu (nume agenti)
1
2
D. ANALIZAREA ALARMELOR RECEPŢIONATE

• Şeful dispeceratului analizează periodic datele statistice înregistrate la staţia de dispecerizare şi
amplasarea dispozitivului de intervenţie.
• Zilnic sau ori de câte ori este nevoie şeful dispeceratului transmite către personalul tehnic situaţia
cu alarmele tehnice înregistrate în staţia de dispecerat, pentru remedierea deficienţelor,;

TEMA 10 PROCEDURA PRIVIND TESTĂRILE PERIODICE ŞI REMEDIEREA DERANJAMENTELOR
ECHIPAMENTELOR DE MONITORIZARE ŞI A SISTEMELOR CONECTATE (anexa nr. 3 ROF)
a) La punerea în funcţiune a unui sistem de alarmă la efracţie sau la conectarea acestuia la staţia de
dispecerizare, se realizează instructajul cu personalul desemnat de beneficiar să utilizeze sistemul local, aspect
care se consemnează in jurnalul de service al sistemului (anexa nr. 2l din HG 301/2012).
b) După ce se realizează instructajul cu personalul beneficiarului, acesta testează funcţionarea
sistemului, aspectul fiind consemnat de către specialistul tehnic în jurnalul de service al sistemului.
A. TESTAREA PERIODICĂ A ECHIPAMENTELOR
a) Testarea funcţionării corecte a sistemelor conectate şi a căilor de transmisie a alarmelor, precum şi

a mijloacelor de legătură cu echipajele de intervenţie se face periodic, după cum urmează:
 Obiective strategice – 1oră;
 Obiective financiar bancare – 3ore;
 Obiective comerciale – 6 ore;
 Obiective rezidenţiale – 24 ore;
b) În acelaşi timp, se poate realiza un test periodic pentru modulele GPRS la orice interval de timp
precum si interogări on-line;
c) Testarea sistemului de alarmă la efracţie poate fi realizată de către beneficiar, personalul poliţiei aflat
în control sau de către personalul tehnic al societăţii care verifică funcţionarea sistemului.
B. REMEDIEREA DERANJAMENTELOR ECHIPAMENTELOR DE MONITORIZARE ŞI A

SISTEMELOR CONECTATE.
a) Realizarea conexiunii sistemelor de alarmare din obiective cu staţia de dispecerizare, asigurarea

mentenanţei periodice sau remedierii defecţiunilor sistemelor conectate, a echipamentelor de transmitere a
semnalelor şi centrului de monitorizare se asigură de personalul tehnic avizat şi angajat al SOCIETATII,
conform contractului încheiat între cele două societăţi, nr _____________.
b) Deranjamentele apărute la echipamentele de monitorizare şi sistemele conectate pot fi constatate de
dispecerul de serviciu sau beneficiari.
c) În ambele cazuri dispecerul de serviciu anunţă şeful de dispecerat şi SOCIETATEA, care are
obligaţia remedierii deranjamentelor apărute în interval de 24 ore de la data sesizării.
d) La remedierea oricărei defecţiuni semnalată de beneficiar sau identificată prin intermediul staţiei de
dispecerizare, este necesară efectuarea unei testări pentru a verifica modul de funcţionare. Intervenţia tehnică
se consemnează în jurnalul de service al sistemului.
f) La constatarea defecţiunilor la echipamentele dispeceratului de monitorizare (staţia de dispecerizare)
se pune în funcţiune echipamentul de rezervă până la remedierea defecţiunilor constatate;
g) Este obligatorie înscrierea in jurnalul de service al dispeceratului, toate intervenţiile tehnice
efectuate.
C. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE LA CONSTATAREA EVENIMENTULUI DE CĂTRE BENEFICIAR

a. Beneficiarul anunţă dispecerul de serviciu al SOCIETATEA la telefon/telefon mobil/e-mail
_____________________ despre deranjamentul apărut la echipamentele de securitate, descriind
pe scurt aspectele constatate.
b. Dispecerul desfăşoară următoarele activităţi:
 primeşte sesizarea de la beneficiar sau constată deranjamentul;
 verifică conexiunea sistemului în dispecerat şi transmiterea testelor periodice;
 anunţă şeful de dispecerat şi SOCIETATEA despre eveniment, precizând obiectivul şi
natura deranjamentului sesizat;
 consemnează în registrul de evenimente – ora sesizării, natura deranjamentului, persoana
care a semnalat defectul şi măsurile întreprinse;
c. Personalul tehnic desfăşoară următoarele activităţi:
 Primeşte sesizarea despre existenţa deranjamentului de la dispecerul de serviciu al SOCIETATII.
 Echipa de intervenţie a SOCIETATII se deplasează la obiectiv în timpii asumaţi prin contractul încheiat
pentru remedierea deranjamentului (24 ore de la sesizare) şi desfăşoară următoarele activităţi (accesul în
obiectiv se realizează pe baza legitimaţiei de serviciu, vizată de administratorul societăţii):
a. se documentează despre situaţia existentă şi anunţă dispeceratul de monitorizare cu privire la faptul
că la obiectivul vizat se efectuează teste ale sistemului de alarmare;
b. execută verificarea echipamentelor, până la stabilirea defectului;C.

c. în cazul unor defecţiuni minore acestea vor fi remediate pe loc, iar în celelalte cazuri ansamblul
defect va fi înlocuit şi adus la sediul societăţii pentru depanare;
d. verifică funcţionarea echipamentelor la parametri nominali;
e. contactează telefonic dispecerul de serviciu şi verifică transmiterea către dispeceratul de
monitorizare a tuturor semnalelor programate;
f. consemnează în jurnalul sistemului de alarmare: operaţiunile întreprinse, echipamentele înlocuite,
etc;
g. anunţă dispeceratul despre finalizarea intervenţiei tehnice şi încheierea testelor;
h. întocmeşte fişa de intervenţie la eveniment în două exemplare (1 exemplar va fi predat
beneficiarului pe bază de semnătură).
TEMA 11 PROCEDURA PRIVIND VERIFICAREA ALARMELOR LA FAŢA LOCULUI (anexa nr. 4 ROF)
A. LA RECEPŢIONAREA UNUI SEMNAL DE PANICĂ/EFRACŢIE:

1. Dispecerul de serviciu:
a. anunţă imediat poliţia la recepţionarea semnalului de alarmă în situaţie de dezarmare sub
constrangere, fără a mai aştepta confirmarea evenimentului de către echipajul de
intervenţie de la faţa locului.
b. anunţă echipajul de intervenţie, solicitând deplasarea la obiectiv cu precizarea adresei, a tipului
semnalului de alarmă şi detalii referitoare la locul de unde a fost generată alarma (faţada/spatele
obiectivului, casierie, etc.).
c. ţine permanent legătura cu echipajul de intervenţie atât pe timpul deplasării cât şi după ajungerea
la obiectiv pentru a obţine informaţiile de la faţa locului, necesare gestionării eficiente a
evenimentului.
d. anunţă poliţia, jandarmeria, pompierii sau serviciul de ambulanţă, după caz, atunci când
rezolvarea situaţiei depăşeşte posibilităţile şi competenţele echipajelor de intervenţie (dacă nu s-a
pus in aplicare prevederile punctului a.).
e. anunţă beneficiarul şi poliţia atunci când i se confirmă pătrunderea în obiectiv sau sunt urme de
forţare a uşilor sau ferestrelor obiectivului;
f. informează conducerea SOCIETATII despre evenimentele cu consecinţe grave (morţi, răniţi,
vătămări corporale, distrugeri, etc.);
g. execută dispoziţiile conducerii SOCIETATII;
h. redactează "Raportul de eveniment";
i. consemnează datele confirmate în registrul special.
La terminarea programului întocmeşte "Raportul de activitate" (Obiective noi intrate la monitorizare şi
intervenţie, obiective reconectate, evenimente deosebite, alarme cu deplasarea intervenţiei, funcţionarea
legăturilor operative, starea tehnică a echipamentelor din dotare, dezarmări în afara programului).
2. Echipajul de intervenţie:
Semnal de efractie sub constrangere

a. după primirea alertei de la dispecer, echipajul/echipajele de intervenţie se deplasează, în cel
mai scurt timp la obiectiv, urmărind ca în apropierea acestuia să observe şi reţină
semnalmentele persoanelor sau autovehiculelor suspecte care părăsesc sau staţionează în
zonă;
b. la faţa locului, confirmă sosirea şi stabileşte prezenţa sau părăsirea de către agresor/suspect a
unităţii verificând următoarele:
 existenţa semnelor de încheiere sau derulare a unui jaf sau atac (la bănci, obiective cu
sisteme prevazute cu “cod duress”);
 în faţa obiectivului, niciun funcţionar/persoană nu aşteaptă sosirea echipajului de
intervenţie;
 nicio persoană nu părăseşte obiectivul;
 persoanele care vor să intre în obiectiv se întorc, brusc, din drum;
 în apropierea obiectivului, staţionează autovehicule (motociclete) parcate neobişnuit,
cu motorul pornit sau cu un şofer care aşteaptă.
c. asigură locul faptei, fără a intra în obiectiv şi acţionează pentru supravegherea zonei şi a
persoanelor din zonă până la sosirea poliţiei; în acest timp comunică permanent dispecerului
situatia pentru a fi transmisă la poliţie;
d. dacă autorul a părăsit zona, pătrunde în unitate, fără a deteriora urmele din câmpul infracţional
şi culege date despre existenţa victimelor şi a faptei, informând dispeceratul despre situaţia
operativă; izolează câmpul infracţional;
e. informează poliţia cu aspectele relevante observate (ex. auto suspecte, nr. înmatriculare,
persoane suspecte – descrierea acestora, etc.);
f. dacă au fost oprite persoane, acestea sunt predate poliţiei pe bază de proces verbal.
g. dacă intervenţia se realizează cu minim două echipaje de intervenţie, prima echipă de
intervenţie sosită la faţa locului va ocupa o poziţie acoperită, din care să poată asigura
supravegherea zonei principale de acces în obiectiv şi a zonei stradale pentru identificarea
persoanelor, în vederea descoperirii autovehiculelor staţionate suspect în apropierea
obiectivului, iar următorul/următoarele echipaje vor fi dirijate în zona secundară de acces în
obiectiv (dacă există) şi pe celelalte laturi ale acestuia, asigurându-se delimitarea zonei de
acţiune, pentru a prevenii pătrunderea în zonă a altor persoane;
h. întocmesc procesul-verbal de constatare a alarmei reale şi îl prezintă persoanei de contact din
partea beneficiarului pentru confirmare pe bază de semnătură.
Semnal de alarmă de efracţie

Când la obiectiv nu este prezentă persoană de contact:
a. după primirea alertei de la dispecer, echipajul/echipajele de intervenţie se deplasează, în cel mai
scurt timp către obiectiv, urmărind ca în apropierea acestuia să observe şi reţină semnalmentele
persoanelor sau autovehiculelor suspecte care părăsesc sau staţionează în zonă;
b. la faţa locului, confirmă sosirea şi stabileşte prezenţa sau părăsirea de către făptuitor a obiectivului
verificând perimetrul exterior al obiectivului;
c. transmite de la faţa locului dispecerului, primele date despre eveniment;
d. dacă se constată urme de efracţie asigură locul faptei, fără a intra în obiectiv, solicită prezenţa
persoanei autorizată de beneficiar pentru a verifica interiorul imobilului şi acţionează pentru
conservarea urmelor până la sosirea beneficiarului şi a poliţiei;
• în cazul în care la obiectiv este prezentă persoana de contact din partea beneficiarului
execută împreună cu aceasta inspecţia obiectivului pentru a stabili cauza declanşării
alarmei;
e. transmite dispecerului datele rezultate după verificarea obiectivului şi acţiunile întreprinse;
f. dacă au fost oprite persoane, acestea sunt predate poliţiei pe bază de proces verbal;
g. dacă nu se constată urme de efracţie, informează dispeceratul, iar în funcţie de numărul de alarme
succesive provenite din spaţii diferite, staţionează în zona obiectivului.
h. întocmeşte procesul-verbal de constatare alarme reale.
Alarma de panică
a. după primirea alertei de la dispecer, echipajul/echipajele de intervenţie se deplasează, în cel
mai scurt timp la obiectiv, urmărind ca în apropierea acestuia să observe şi reţină
semnalmentele persoanelor sau autovehiculelor suspecte care părăsesc sau staţionează în
zonă;
b. la faţa locului, confirmă sosirea şi stabileşte prezenţa sau părăsirea de către agresor/suspect a
unităţii verificând următoarele:
 stabileşte persoana care a transmis semnalul de panică şi motivul;
 evaluează situaţia operativă şi identifică persoanele implicate;
 dacă în obiectiv sunt persoane turbulente le somează să se calmeze;
 comunică dispecerului toate datele şi informaţiile şi solicită anunţarea poliţiei dacă este
cazul;
c. la sosirea poliţiei informează despre evenimentele ce au avut loc în obiectiv şi despre măsurile
luate;
d. dacă au fost oprite persoane, acestea sunt predate poliţiei pe bază de proces verbal.
e. dacă intervenţia se realizează cu minim două echipaje de intervenţie, primul echipaj de
intervenţie sosit la faţa locului va face o evaluare rapidă a situaţiei; în cazul în care este depăşit
de evenimente aşteaptă sosirea următorului/următoarelor echipaje de intervenţie;
f. întocmesc procesul-verbal de constatare a alarmei reale şi îl prezintă persoanei de contact din
partea beneficiarului pentru confirmare pe bază de semnătură.

DICŢIONAR CU TERMENI FOLOSIŢI ÎN PROTECŢIE ŞI SECURITATE
a (se) infiltra a (se) strecura pe nesimţite, neobservat.

a constrânge a sili pe cineva să facă un lucru pe care nu l-ar face de bunăvoie; a forţa, a obliga
a sili (a forţa, a obliga) pe cineva să facă un lucru pe care nu l-ar face de bunăvoie,
a constrânge fizic folosind forţa sau ameninţarea cu forţa fizcă.
a sili (a forţa, a obliga) pe cineva să facă un lucru pe care nu l-ar face de bunăvoie,
a constrânge moral folosind ameninţări, şantaj etc. sau alte constângeri psiho-morale.
a proceda a acţiona într-un anumit fel pentru a ajunge la un anumit rezultat.
vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care are loc
în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de
accident de muncă natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care pro;voacă
incapacitatea temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.
etapa de acordare a autorizării şi aprobării unui SPAD sau RTD - SIC de a prelucra
acreditarea informaţii clasificate, în spaţiul/mediul operaţional propriu
Ag. agent
Ag. Intv. agent de intervenţie
Ag. Pz. agent de pază
Ag. Sec. Agent securitate
reprezentant oficial al unei organizaţii, al unui stat etc., care îndeplineşte anumite
agent însărcinări.
agent de securitate specializat pentru a interveni în diverse situaţii când integritatea unui
agent de intervenţie obiectiv este pusă în pericol.
reprezentant oficial al unei societăţi specializate de pază, care îndeplineşte misiuni de
agent de pază pază şi protecţie a obiectivelor, persoanelor, bunurilor etc.
agent de poliţie reprezentant oficial al poliţiei unui stat.
Agent de pază - reprezentant oficial al unei societăţi specializate de pază, care
agent de securitate îndeplineşte misiuni de pază, ordine, protecţie bunuri şi persoane, gardă de corp, etc.
este subordonată instituţiei desemnate la nivel naţional pentru protecţia informaţiilor
Agenţia de acreditare de
clasificate, are reprezentanţi delegaţi din cadrul ADS implicate, în funcţie de SPAD şi
securitate RTD -SIC care trebuie acreditate
Agenţia de protecţie se organizează la nivel naţional, este subordonată instituţiei desemnate la nivel naţional
criptografică pentru protecţia informaţiilor clasificate
Agenţia de securitate este structura subordonată instituţiei desemnate la nivel naţional pentru protecţia
pentru informatică şi informaţiilor electronice clasificate, având reprezentanţi delegaţi din cadrul ADS implicate
comunicaţii care acţionează la nivel naţional
semnal prin care se anunţă apropierea unui pericol iminent care necesită măsuri urgrnte;
alarmă alertă
alarma de efracţie - semnalizează tentativa de pătrundere sau pătrunderea într-o anumită zonă
alarma de incendiu semnalizează un pericol imminent sau un început de incendiu, semnalul fiind declanşat
de senzorii sistemului de detecţie sau manual de către personalul care observă pericolul.
alarma de panică (de semnalizează prezenţa unui pericol definit, identificat; semnalul este declanşat manual
avertizare) de la un buton sau de la o pedală de panică de către personalul din obiectiv.
alarma de sabotaj semnalizează o tentativă de sabotaj la sistemele tehnice de detecţie şi semnalizare a

alarmei;
este o alarmă care se datorează unor cauze nedefinite, printer care pot fi amintite:
٠ setarea incorectă a senzitivităţii;
٠ alegerea incorectă a tipului de detectori;
٠ nerespectarea instrucţiunilor de instalare a elementelor mecanismului de
detecţie şi semnalizare;
alarma descurajantă ٠ dinamica neaşteptată a unor factori de mediu sau creşterea neprevăzută a
vegetaţiei;
٠ exploatarea incorectă a mecanismului de către utilizatori;
٠ prezenţa animalelor sau a altor factori pertubatori;
٠ condiţii extraordinare de mediu;
٠ catastrofe naturale.
semnalizează deconectarea sistemului de alarmă de către personalul unităţii
alarma dezarmare sub
monitorizate (folosind codul special duress), realizată sub ameninţarea sau agresiunea
constrangere cu arme de foc, albe sau alte mijloace, in scopul sustragerii de bunuri sau valori;
este semnalizarea datorită unei defecţiuni de funcţionare a mecanismului de detecţie, de
exemplu:
alarma falsă.  funcţionare necorespunzătoare a unei componente a mecanismului;
 interferenţe de câmpuri electromagnetice;
 deteriorarea unor elemente din zona de acţiune a senzorilor (gard,
porţi, capace, uşi, geamuri, etc.)
alarma tehnică se semnalizează o defecţiune la instalaţiile tehnice; se declanşază automat sau manual;

٠ păstrarea cumpătului la vizionarea locului accidentului;
٠ evaluarea rapidă a situaţiei;
algoritmul de bază al ٠ trierea victimelor;
acordării primului ajutor ٠ scoaterea victimelor din locul accidentului;
٠ acordarea primelor măsuri de ajutor; evacuarea accidentatului de o
unitate sanitară
cauză potenţială, accidentală sau deliberată a unui incident care ar putea conduce la
ameninţarea compromiterea sistemului de management al securităţii fizice
posibilitatea de compromitere accidentală sau deliberată a securităţii SPAD sau RTD -
SIC, prin pierderea confidenţialităţii, a integrităţii sau disponibilităţii informaţiilor în format
ameninţarea electronic sau prin afectarea funcţiilor care asigură autenticitatea şi nerepudierea
informaţiilor
armă obiect, unealtă, aparat, maşină care serveşte în lupta împotriva unui adversar.
armă cu care se acţionează prin lovire, tăiere, împungere etc. (cuţit, pumnal, stilet, sabie,
armă albă topor, suliţă, tonfa, nunceac, shakan etc).
armă ascunsă armă astfel fabricată sau confecţionată încât existenţa ei să nu fie vizibilă ori bănuită:
armă al cărei pincipiu de funcţionare are la bază forţa de expansiune dirijată a gazelor
provenite din detonarea unei capse sau prin arderea unei încărcături şi determină
armă de foc aruncarea unui proiectil, substanţe aprinsesau luminoase ori împrăştierea de gaze
nocive, iritante sau de neutralizare; sunt asimilate armelor de foc şi ansamblurile,
subansamblurile şi dispozitivele care se pot constitui şi pot funcţiona ca arme de foc.
armă cu glonţ sau cu alice, special fabricată pentru practicarea tirului sportiv, omologată
armă de tir sau recunoscută în condiţiile prevăzute de lege.
armă cu una sau mai multe ţevi, care folosesc muniţie cu glonţ şi/sau alice, destinată
armă de vânătoare practicării vînătorii, omologată sau recunoscută în condiţiile prevăzute de lege.
armă confecţionată pentru dotarea forţelor armate, folosite în acţiuni de neutralizare,
armă militară nimicire a personalului şi tehnicii de luptă ale inamicului.
arme cu destinaţie arme de foc utilitare, semiautomate, destinate unui scop industrial de uz civil şi care au
industrială aparenţa unei arme de foc automate.
arme cu tranchilizante arme utilitare destinate imobilizării animalelor prin injectarea de substanţe tranchilizante.
arme de foc scurte, omologate sau recunoscute în condiţiile prevăzute de lege, destinate
arme de apărare şi pază să asigure apărarea vieţii, integrităţii şi libertăţii persoanelor fizice, precum şi bunurilor
aparţinând persoanelor fizice sau juridice.
arme utilitare, folosite pentru imobilizarea animalelor, prin supunerea acestora la şoc
arme de asomare mecanic, în scopul sacrificării ulterioare.
arme neletale scurte, special confecţionate pentru a împrăştia gaze nocive, iritante, de
arme de autoapărare neutralizare şi proiectile de cauciuc, în scop de autoapărare.
arme de panoplie arme de foc devenite ne
arme şi muniţii prin a căror utilizare se poate cauza moartea sau rănirea gravă a
arme şi muniţii letale persoanelor.
arme şi muniţii destinate pentru un scop utilitar sau pentru agrement, confecţionate astfel
arme şi muniţii neletale încât, prin utilizarea lor, să nu se cauzeze moartea persoanelor; sunt asimilate acestei
categorii şi armele vechi.
arme destinate să asigure desfăşurarea corespunzătoare a unor activităţi din domeniile
industrial, agricol, piscicol, medico-veterinar, al protecţiei mediului şi al protecţiei
arme utilitare împotriva dăunătorilor, precum şi desfăşuarea de către societăţile specializate de pază a
activităţilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor sau a transporturilor unor valori
importante
actiune cu caracter violent (executată prin folosirea armelor, muniţiilor, dispozitivelor
improvizate, etc.) ,care are drept motivatie suprimarea vietii unei persoane, ori punerea
in pericol a integritatii corporale sau a sanatatii acesteia in scop de razbunare, jaf, santaj,
atac armat rapire, demonstratie de forta, suprematie, sau chiar sabotaje; atacul armat poate fi cu
sau fara luare de ostatici, direct sau indirect – prin intermediul dispozitivelor explozive
plasate în obiectiv
procedeu de luptă executat rapid şi prin surprindere ce constă în realizarea unui
dispozitiv de acţiune suplu, mobil şi eficient, în scopul capturării, neutralizării sau nimicirii
atac armat în forţă obiectivului vizat (persoane sau instituţii) şi ulterior ulterior al retragerii şi dispariţiei din
zona de desfăşurare a atacului
procedeu folosit de elementele teroriste, în scopul asasinării, răpirii sau sechestrării unei
atac armat izolat personalităţi (persoane).
asigurarea posibilităţii de verificare a identităţii pe care un utilizator de SPAD sau RTD
autenticitatea pretinde că o are
autoapărare apărare prin mijloace proprii.
instituţie abilitată prin lege să stabilească, pentru domeniul său de activitate şi
responsabilitate, structuri şi măsuri proprii privind coordonarea şi controlul activităţilor
Autoritate Desemnată de referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat. Sunt autorităţi desemnate de
Securitate - ADS securitate, potrivit legii Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul
Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de
Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

Autoritatea Nationala de Organism care exercita atributii de reglementare, autorizare si control privind protectia
Securitate informatiilor clasificate NATO, in conditiile stabilite prin lege
document eliberat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat -
autorizaţie de securitate
ORNISS - unui obiectiv industrial, prin care se atestă că este abilitat să participe la
industrială procedura de negociere a unui contract clasificat
document eliberat de către ORNISS prin care se atestă verificarea şi acreditarea unei
persoane de a desfăşura activităţi de fotografiere, filmare, cartografiere şi lucrări de arte
autorizaţie specială plastice pe teritoriul României, în obiective, zone sau locuri care prezintă importantă
deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat
document eliberat de către ADS prin care se atestă că obiectivul industrial contractant a
aviz de securitate
implementat toate măsurile de securitate necesare protecţiei informaţiilor clasificate
industrială vehiculate în derularea contractului încheiat
Bg Spc Intv Brigada Specială de Intervenţie
bodyguard gardă de corp.
Building Management Sisteme de managementul cladirilor
Systems (BMS)
prin bunuri şi valori se înţeleg : sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri
bunuri şi valori de valoare, metale şi pietre preţioase, valori ştiinţifice, tehnice, de cultură şiartă, precum
şi arme, muniţii, materiale explozive.
catastrofă eveniment tragic de mari proporţii, cu urmări dezastroase.
emiterea unui document de constatare, la care se ataşează unul de analiză, în care sunt
prezentate modul în care a decurs evaluarea şi rezultatele acesteia în documentul de
certificarea constatare se menţionează măsurile în care SPAD şi RTD - SIC satisfac cerinţele de
securitate, precum şi măsura în care produsele informatice de securitate răspund
exigenţelor referitoare la protecţia informaţiilor clasificate în format electronic
document eliberat persoanei cu atribuţii nemijlocite în domeniul protecţiei informaţiilor
clasificate, respectiv funcţionarului de securitate sau salariatului din structura de
certificat de securitate securitate, care atestă verificarea şi acreditarea de a deţine, de a avea acces şi de a
lucra cu informaţii clasificate de un anumit nivel de secretizare
document eliberat de ORNISS unui obiectiv industrial, prin care se atestă că este abilitat
certificat de securitate
să deruleze activităţi industriale şi/sau de cercetare ce presupun accesul la informaţii
industrială clasificate
documentele care atesta verificarea si acreditarea persoanei de a detine, de a avea
certificate de securitate acces si de a lucra cu informatii clasificate
combinatii ale unui sistem cu cifru sau chei de la incăperi speciale de securitate ori de la
chei de securitate incuietorile containerelor destinate protectiei informatiilor clasificate sau valorilor
clasele de secretizare secrete de stat si secrete de serviciu
încadrarea informaţiilor într-o clasă şi nivel de secretizare;
- contract clasificat - orice contract încheiat între părţi, în condiţiile legii, în cadrul căruia
clasificarea informaţiilor se cuprind şi se vehiculează informaţii clasificate, contractant unitate industrială,
comercială, de execuţie, de cercetare-proiectare sau prestatoare de servicii în cadrul
unui contract clasificat
cloropicrină substanţă toxică de luptă cu efect sufocant şi lacrimogen
Sistem de semne sau de semnale convenționale care servește la transmiterea unui
cod mesaj, a unei comunicări
cod duress (duress code –in codul violentei, cod ce semnaleaza dezarmarea sub constrangere
engleza)
sistemul de pază se compune din instalaţii şi sisteme de securitate care pot fi:
 de protejare prin echipamente mecano-fizice (garduri, bariere, grilaje, plase,
încuietori - broaşte, yalle, lacăte, zăvoare, folii antiefracţie);
 sisteme electronice (sonerii, alarme, senzori, sistem de alarmare împotriva
efracţiei, etc.
i. sistemul de alarmare împotriva efracţiei este un ansamblu de echipamente
componentele sistemului de electronice compus din: centrală de comandă şi semnalizare optică şi
pază acustică, detectoare de prezenţă, antişoc şi acustice, butoane şi pedale de
panică, control de acces şi televiziune cu circuit închis cu posibilităţi de
înregistrare şi stocare a imaginilor şi datelor, de natură să asigure o protecţie
corespunzătoare obiectivelor şi persoanelor
 sistem de pază cu agenţi: personal de pază, controlori acces, rezerve de
intervenţie antiinfracţională, rezerve de intervenţie PSI, etc.
aplicarea la nivelul fiecărui calculator a facilităţilor de securitate hardware, software şi

COMPUSEC securitatea
firmware, pentru a preveni divulgarea, manevrarea, modificarea sau ştergerea
calculatoarelor neautorizată a informaţiilor clasificate ori invalidarea neautorizată a unor funcţii
aplicarea măsurilor de securitate în telecomunicaţii, cu scopul de a proteja mesajele
dintr-un sistem de telecomunicaţii, care ar putea fi interceptate
COMSEC -securitatea a. măsuri de securitate a transmisiilor;
comunicaţiilor b. măsuri de securitate împotriva radiaţiilor - TEMPEST;
c. măsuri de acoperire criptologică;
d. măsuri de securitate fizică, procedurală, de personal şi a documentelor;

e. măsuri COMPUSEC;
asigurarea accesului la informaţii clasificate numai pe baza certificatului de securitate al
confidenţialitatea persoanei, în acord cu nivelul de secretizare a informaţiei accesate şi a permisiunii
rezultate din aplicarea principiului nevoii de a cunoaşte
totalitatea îndatoririlor pe care le are o persoană aflată în serviciul de pază, protecţie sau
consemn securitate.
consemn general securitate indiferent de postul în care execută serviciul.
consemn particular . securitate specifice unui anumit post.
dulap metalic special destinat păstrării informatiilor clasificate si valorilor, pentru protectia
container impotriva accesului neautorizat la acestea;
orice contract încheiat între părţi, în condiţiile legii, în cadrul căruia se cuprind şi se
contract clasificat vehiculează informaţii clasificate, contractant unitate industrială, comercială, de execuţie,
de cercetare-proiectare sau prestatoare de servicii în cadrul unui contract clasificat
contractant parte la un contract, care are calitatea de executant de lucrări sau prestator de servicii
călcarea prevederilor unei legi, a unui regulament etc. şi care are un grad redus de
contravenţie pericol social.
controlul informaţiilor orice activitate de verificare a modului în care sunt gestionate documentele clasificat
clasificate
infracţiune care reprezintă un grad ridicat de pericol şi pe care legea o sancţionează cu
crimă pedepsele cele mai mari
acţiune săvârşită de membrii unor forţe armate în timp de război, împotriva normelor
crimă de război dreptului internaţional care reglementează legile războiului
substanţă toxică de luptă de hărţuire, iritant-lacrimogenă folosită sub formă de gaz în
CS pulverizatoare, grenade sau recipiente de sticlă, în scopul neutraizării unor persoane.
CSS cerinţele de securitate specifice
componenta de securitate pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor instituită în
CSTIC unităţile deţinătoare de informaţii clasificate
Greşeală care constă în îndeplinirea neconformă a unei obligaţii sau în neîndeplinirea ei;
culpă greşeală care constă în săvârşirea unui fapt păgubitor sau pedepsit de lege. ♦ Greşeală,
vină, vinovăţie
reprezintă o însuşire, un proces, o funcţie a psihicului (o trăsătură de caracter) ce constă
în forţa morală de a înfrunta cu îndrăzneală primejdiile şi neajunsurile de orice fel;
curaj îndrăzneală, fermitate în acţiuni sau în manifestarea convingerilor; tărie de caracter,
temeritate, bărbăţie
DCS documentaţia cu cerinţele de sedcuritate
suprimarea menţiunilor de clasificare şi scoaterea informaţiei clasificate de sub incidenţa
declasificare reglementărilor proiective prevăzute de lege
dezastru nenorocire mare, catastrofă.
diseminarea informaţiilor activitatea de difuzare a informaţiilor clasificate către unităţi sau persoane abilitate să
clasificate aibă acces la astfel de informaţii
tehnician sau sistem automat care urmăreşte, coordonează şi reglementează operativ
dispecer sistemul de monitorizare şi intervenţie a rezervelor.
dispecerat serviciul în care îşi desfăşoară activitatea dispecerul.
asigurarea condiţiilor necesare regăsirii şi folosirii cu uşurinţă, ori de câte ori este nevoie,
disponibilitatea cu respectarea strictă a condiţiilor de confidenţialitate şi integritate a informaţiilor
clasificate
prevedere obligatorie cuprinsă într-o lege sau într-un regulament; măsură sau hotărâre
dispoziţie luată de un organ ierarhic superior şi obligatorie pentru organul din subordine
dispozitiv de pază dispunerea elementelor de pază (posturi, patrule, agenţi, mijloace electronice şi
mecanice, alarme, câini de serviciu, etc.) în teren (obiectiv).
dispozitive de procesare agende electronice, laptop-uri - la care hard-discul este folosit pentru stocarea
portabile informaţiilor, Ipad, Iphone, etc.
document clasificat orice suport material care conţine informaţii clasificate, în original sau copie, precum
spargere a zidurilor, forţare a încuietorilor sau a oricărui dispozitiv de închidere, ca mijloc
efracţie pentru săvârşirea unei infracţiuni
elemente de protecţie prin elemente de protecţie mecano-fizice se înţelege: ziduri, plase, blindaje, case de fier,
mecano-fizice seifuri, dulapuri metalice, tezaure, geamuri şi folie de protecţie, grilaje, uşi şi încuietori.
examinarea detaliată, din punct de vedere tehnic şi funcţional, a aspectelor de securitate
evaluarea ale SPAD şi RTD - SIC sau a produselor de securitate, de către o autoritate abilitată în
acest sens
este documentul de management al resurselor umane care sintetizează elementele
caracteristice ale unui post, pentru a putea fi intelese şi însuşite de către ocupantul
postului.
fişa de post Punctajele prezentate in interiorul fişei de post reprezinta medii de importanta si
frecvenţă ale elementelor respective, şi ajută la cuantificarea ocupatiei, asezarea ei intr-
o scara ierarhica şi a valorilor din cadrul organizatiei. Fără ele nici o fişă de post nu este
cu adevarat functionala, si nici o grila de salarizare nu poate fi construită cu

profesionalism.
Fisele de post nu sunt numai utile, sunt si obligatorii prin lege. Ele sunt Anexă la
Contractul Individual de Munca, şi contin toate elementele necesare pentru a recruta,
selecta, pregăti, perfectiona şi evalua un angajat.
flagrant care a avut loc în prezenţa unui martor ocular; comis sub ochii celui care constată
floretă spadă lungă, flexibilă, fără tăiş, cu lama în patru muchii folosită doar pentru împuns
Forţele şi mijloacele care alcătuiesc un ansamblu de intervenţie; este condusă de un Şef
formaţie de intervenţie Formaţie Intervenţie. FI se compune din unul sau mai multe echipaje mobile de
intervenţie. Se mai numeşte şi Rezervă Mobilă de Intervenţie (Rz. Mb. Intv.).
Forţele şi mijloacele care alcătuiesc un ansamblu de pază; este condusă de un Şef
formaţie de pază Formaţie Pază (SFP). FP se compune din totalitatea dispozitivelor de pază din unul sau
mai multe obiective.
‫־‬ pază militară: pază realizatăe instituţii militare (jandarmi, armată, SRI, etc)
forme de pază ‫־‬ pază civilă: pază proprie, pază cu poliţie comunitară, societăţi specializate de
pază şi protecţie.
fortă specializată alcătuită din personalul permanent de pază si fortă de interventie
fortă de securitate rapidă
FRTS Federaţia Română de Tir Sportiv
persoană care îndeplineşte atribuţiile de proiecţie a informaţiilor clasificate în cadrul
funcţionar de securitate autorităţilor, instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat
şi altor persoane juridice de drept public sau privat
membru al unei gărzi personale specializat şi însărcinat cu paza şi protecţia apropiată a
gardă de corp persoanei respective
grup de persoane însărcinat cu paza vieţii unui demnitar, a unui VIP,
gardă personală a unei persoane.
orice activitate de elaborare, luare în evidenţă, accesare, procesare, multiplicare,
gestionarea informaţiilor
manipulare, transport, transmitere, inventariere, păstrare, arhivare sau distrugere a
clasificate informaţiilor clasificate
٠ Scăzută: presupune existenţa unui sistem de protecţie şi control foarte riguros;
Grade de vulnerabilitate: ٠ Medie: presupune existenţa unui sistem de protecţie şi control permisiv;
٠ Majoră: presupune existenţa unui sistem de protecţie şi control deficitar
documente olografe, dactilografiate sau tipărite, schiţe, hărţi, planşe, fotografii, desene,
hârtie indigo, listing
Iluminat realizat astfel incat să ofere un grad mai mare de detectare a unui potential
iluminatul de securitate intrus atat direct de către pază, cat si indirect prin intermediul sistemului TVCI
• Nesemnificativ = 1
• Semnificativ = 2
Impactul • Distructiv = 3
• Serios = 4
• Grav =5
impactul ce prejudiciu poate produce valorii de protejat?
în flagrant delict care este incontestabil; imposibil a fi negat din cauza evidenţei sale.
orice acţiune sau inacţiune contrară reglementărilor de securitate a cărei consecinţă a
incident de securitate determinat sau este de natură să determine compromiterea informaţiilor clasificate
text sau simbol care semnalează interzicerea accesului sau derulării unor activităţi în
indicator de interdicţie zone, obiective, sectoare sau locuri care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia
informaţiilor clasificate
informaţie clasificată informaţie clasificată care şi-a pierdut integritatea, a fost rătăcită, pierdută ori accesată,
compromisă total sau parţial, de persoane neautorizate
orice documente, date, obiecte sau activitati, indiferent de suport, forma, mod de
informaţii exprimare sau de punere in circulatie
informatiile, datele, documentele de interes pentru securitatea nationala, care, datorita
Informaţii clasificate nivelurilor de importanta si consecintelor care s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau
diseminarii neautorizate, trebuie sa fie protejate
informaţii secrete de informatiile a caror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane
serviciu juridice de drept public sau privat
informatiile care privesc securitatea nationala, prin a caror divulgare se pot prejudicia
Informaţii secrete de stat siguranta nationala si apararea tarii
texte, date, imagini, sunete, înregistrate pe dispozitive de stocare sau pe suporturi
informaţiile în format
magnetice, optice, electrice ori transmise sub formă de curenţi, tensiuni sau câmp
electronic electromagnetic, în eter sau în reţele de comunicaţii
ansamblul măsurilor şi structurilor de protecţie a informaţiilor clasificate care sunt
prelucrate, stocate sau transmise prin intermediul sistemelor informatice de comunicaţii
şi al altor sisteme electronice, împotriva ameninţărilor şi a oricăror acţiuni care pot aduce
atingere confidenţialităţii, integrităţii, disponibilităţii autenticităţii şi nerepudierii
INFOSEC informaţiilor clasificate precum şi afectarea funcţionării sistemelor informatice, indiferent
dacă acestea apar accidental sau intenţionat. Măsurile INFOSEC acoperă securitatea
calculatoarelor, a transmisiilor, a emisiilor, securitatea criptografică, precum şi depistarea
şi prevenirea ameninţărilor la care sunt expuse informaţiile şi sistemele
infracţiune faptă care prezintă pericol social, constând în încălcarea unei legi penale, în săvârşirea,

cu vinovăţie, a unei abateri de la legea penală, şi care este sancţionată de lege.
infractor persoană care a comis o infracţiune
Confidenţialitatea = C
Îngrijorarea de bază Integritatea = I
îngrijorarea de bază ce se pune în pericol referitor la valoarea protejată?
persoană ce face parte din personalul de securitate cu atribuții de control și coordonare
a personalului de securitate din mai multe obiective; angajat al unei societăți specializate
Inspector de securitate de protecție și pază; este ierarhic superior agentului de securitate, șefului de tură şi
şefului de obiectiv.
instituţie cu atribuţii de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român
coordonare a activităţii şi de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de
de control al măsurilor Telecomunicaţii Speciale, potrivit competenţelor stabilite prin lege
privitoare la protecţia
informaţiilor clasificate sau
instituţie abilitată
indicaţie dată cuiva cu privire la îndeplinirea unui lucru; (la pl.) îndrumări date de către
instrucţiune conducerea unui organ ierarhic superior organelor administrative în subordine; textul sau
broşura care cuprinde aceste îndrumări; explicaţie, indicaţie, îndrumare, lămurire
interdicţia modificării - prin ştergere sau adăugare - ori a distrugerii în mod neautorizat a
integritatea informaţiilor clasificate
acţiune, efort, demers făcut spre a restabili starea de fapt într-un obiectiv, de dinaintea
intervenţie alarmării sau petrecerii unui eveniment.
reprezintă traseul (ruta) de deplasare pe care se deplasează agentul (agenţii) de pază
itinerarul de deplasare pentru a executa paza obiectivelor dintr-o anumită zonă
jandarm membru al jandarmeriei;
jandarmerie poliţie militară care se ocupă de supravegherea menţinerii ordinii şi a securităţii publice.
lege act normativ adoptat de organul legislativ şi apărat de puterea de stat.
lovire Infracţiune care constă în atingerea corpului unei persoane prin acte de violenţă fizică.
are ca scop identificarea, controlul şi minimizarea riscurilor de securitate şi este o
activitate continuă de stabilire şi menţinere a unui nivel de securitate în domeniul
tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor - TIC - într-o unitate, în sensul că, pornind de la
managementul de risc - analiza de risc, identifică şi evaluează ameninţările şi vulnerabilităţile şi propune
aplicarea măsurilor adecvate de contracarare, proiectate la un preţ de cost corelat cu
consecinţele care ar decurge din divulgarea, modificarea sau ştergerea informaţiilor care
trebuie protejate
activitatea de inscripţionare a nivelului de secretizare a informaţiei şi de semnalare a
marcare cerinţelor speciale de protecţie a acesteia
totalitatea mijloacelor tehnice de comunicare în masă a informaţiilor (radio, televiziune,
mass-media cinematograf, publicaţii, disc, magnetofon etc.).
măsuri de asigurarea clădirilor obiectivelor cu dotări tehnico-constructive împotriva
efracţiilor şi asigurarea valorilor prin păstrare în unităţi de depozitare sigure. Mijloacele
măsuri de protecţie mecano-fizice de protecţie constau în: încuietori speciale, uşi blindate, seifuri, mobilier
mecano-fizice ignifug, gratii şi reţele metalice, instalaţii care prin atigere produc semnale sonore şi
optice, ziduri, case de fier, tezaure, geamuri şi folie de protecţie, dulapuri metalice.
document sau produs prelucrat ori în curs de prelucrare, care necesită a fi protejat
material clasificat împotriva cunoaşterii neautorizate
medii de stocare a dischete, compact-discuri, hard-discuri, memorii PROM şi EPROM, riboane
sistemelor informatice
monitorizare acţiunea de supraveghere prin intermediul monitorului sau a altor aparate
supraveghere prin intermediul unor mijloace radio-electronice
monitorizare conectate la un dispecerat.
monitorizare a sistemului acţiunea de
de alarmare antiefracţie
ansamblu format din proiectil (substanţa sau gazul aruncat), încărcătura de azvârlire ,
muniţie
capsa de iniţiere (aprindere) precum şi alte elemente de asamblare.
NATO confidenţial Secret
NATO restricted Secret de serviciu
NATO secret Strict secret
NATO top secret Strict secret de importanţă deosebită
principiul conform căruia accesul la informaţii clasificate se acordă în mod individual
necesitatea de a cunoaşte numai persoanelor care, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, trebuie să lucreze
cu astfel de informaţii sau să aibă acces la acestea
activităţile circumscrise adjudecării unui contract sau subcontract, de la notificarea
negocieri intenţiei de organizare a licitaţiei, până la încheierea acesteia
măsură prin care se asigură faptul că, după emiterea/recepţionarea unei informaţii într-
nerepudierea un sistem de comunicaţii securizat, expeditorul/destinatarul nu poate nega, în mod fals,
că a expediat/primit informaţii
nivelurile de secretizare - strict secret de importanta deosebita - informatiile a caror divulgare neautorizata este
atribuite informatiilor de natura sa produca daune de o gravitate exceptionala securitatii nationale;
clasificate din clasa secrete - strict secrete - informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca
de stat daune grave securitatii nationale;
- secrete - informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune
securitatii nationale;
regulă, dispoziţie etc. obligatorie, fixată prin lege sau prin uz; ordine recunoscută ca
normă obligatorie sau recomandabilă.
prin obiectiv se înţeleg: instituţii, întreprinderi, depozite, clădiri, cu diverse destinaţii,
bănci, sedii de instituţii, reşedinţe ale unor persoane fizice sau juridice, persoane
obiectiv importante, lucrări de artă, aeroporturi, porturi, ambasade, consulate şi alte reşedinţe
diplomatice.
unitate de cercetare sau cu activitate de producţie, care desfăşoară activităţi ştiinţifice,
tehnologice sau economice ce au legătură cu siguranţa sau cu apărarea naţională, ori
obiectiv industrial prezintă importanţă deosebită pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale
României
obiectiv, sector sau loc de incintă sau perimetru anume desemnat, în care sunt gestionate informaţii secrete de stat
importanţă deosebită
pentru protecţia
informaţiilor secrete de stat
Obv. obiectiv
omor Infracţiune constând în lipsirea de viaţă a unei persoane; ucidere.
producerea, confecţionare, modificarea, prelucrarea, repararea, experimentarea,
operaţiuni cu arme şi vânzarea, cumpărarea, închirierea, schimbul, donaţia, importul,exportul, transportul,
muniţii tranzitul, transferul, transbordarea, depozitarea, casarea şi distrugerea armelor de foc şi
muniţiilor.
ORNISS Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat
P post
oricare dintre părţile care convin să negocieze, să încheie sau să deruleze un contract
parte contractantă clasificat
patrulă patrula este un post mobil (rond) format din cel puţin 2 agenţi de pază
supraveghere menită să păstreze neschimbată o stare de lucruri; strajă; gardă;
pază persoană sau grup de persoane având sarcina de a păzi (ceva sau pe cineva); caraulă;
gardă; strajă, străjuire, supraveghere, veghe, veghere.
PCA post control acces
post control acces auto

PCAA
PCAP post control acces persoane
PCTCFU post control acces căi ferate uzinale
penetrare pătrundere în dispozitivul de pază şi protecţie, în obiectiv (infiltrare)
perimetru limită exterioară ce mărgineşte suprafaţa unui obiectiv
proiect elaborat cu anticipare, cuprinzând o suită ordonată de operaţii destinate să ducă
plan la atingerea unui scop; program (de lucru).
plan elaborat în vederea executării activităţii de pază. Planul de pază cuprinde: numărul
de posturi; zone sau itinerarii; amplasarea posturilor; efectivul agenţilor de pază;
amenajările; instalaţiile şi mijloacele tehnice de pază şi alarmare; consemnul general şi
plan de pază particular al posturilor; modul cum se realizează accesul la dispozitivele de pază şi
legătura între acestea; legătura între agenţii de pază; modul de acţiune şi cooperare a
agenţilor cu alte forţe; reguli de acces; schiţa obiectivului şi a dispozitivului, a posturilor
zonelor şi itinerariilor; tabel cu indicativele radio şi numere de telefoane utile.
plan de securitate în care sunt descrise toate masurile, procedurile si metodele de
Plan de securitate
securitate pe care le aplica operatorul aerian, aeroportuar sau orice alta entitate din
aeroportuara dimeniul aviatiei civile.
plan de securitate fizică document ce cuprinde totalitatea măsurilor de protecție și securitate fizică
PNPSA Programul Naţional de Pregătire in Domeniul Securităţii Aviaţiei Civile
PNSA Planul National de Securitate Aeroportuara
poliţie organ de stat însărcinat cu menţinerea ordinii publice şi reprimarea infracţiunilor.
post de pază cu organizare şi dotare specifică pentru controlul accesului, în puncte
post control acces obligatorii de acces într-un obiectiv; poate fi organizat pentru accesul persoanelor,
accesul autovehiculelor sau accesul mixt.
reprezintă ceea ce i se încredinţează unui agent pentru pază iar acesta îşi desfăşoară
post fix activitatea de pe loc sau se deplasează într.o zonă de redusă, limitată ca suprafaţă;
reprezintă ceea ce i se încredinţează unui agent pentru pază iar acesta pentru a putea
post mobil să îşi desfăşoare activitatea este nevoit să se deplaseaze într-o zonă sau pe un itinerar
mai mare;
se constituie pe bază Legii nr. 333/2003 şi a regulamentelor militare şi reprezintă ceea
ce i se încredinţează unui agent pentru pază precum şi locul în care acesta îşi
postul de pază îndeplineşte obligaţiile ce decurg din consemn;postul de pază se amenajează
realizându-se adăposturi pentru personalul de pază şi materialele din dotare (încăperi,
gherete, barăci, foişoare, ciuperci, etc.);
acestea trebuie să fie dotate cu mijloace de încălzire şi iluminat.
stabilirea unor dispozitive de protecție și securitate dinspre exteriorul obiectivului până în
principiul apărării în
imediata apropiere a incintei ce trebuie protejată, cu stabilirea unor aliniamente de
adâncime protecție intermediare.
• Neglijabilă: Nu este probabil să se realizeze = 0
• Foarte scăzută: Posibil de 2 – 3 ori în 5 ani = 1
• Scăzută: o dată pe an = 2
• Medie: o dată la 6 luni = 3
Probabilitatea
• Mare: o dată pe lună = 4
• Foarte mare: mai mult de o dată pe lună = 5
• Extremă: de câteva ori pe săptămână sau mai des = 6
probabilitatea care este probabilitatea de realizare în timp a riscului respectiv?

procedeu mijloc folosit pentru a ajunge la un anumit rezultat, mod de a proceda.
procedură procedeu.
componentă de securitate care se încorporează într-un SPAD sau RTD - SIC şi care
produs informatic de
serveşte la sporirea sau asigurarea confidenţialităţii, integrităţii, disponibilităţii,
securitate - autenticităţii şi nerepudierii informaţiilor stocate, procesate sau transmise
ansamblul verificarilor si masurilor destinate persoanelor cu atributii de serviciu in
protecţia personalului legatura cu informatiile clasificate, spre a preveni si inlatura riscurile de securitate pentru
protectia informatiilor clasificate;
protecţia surselor ansamblul măsurilor destinate protecţiei informaţiilor elaborate, stocate sau transmise
generatoare de informaţii prin sisteme ori reţele de prelucrare automată a datelor şi/sau de comunicaţii
protecţie ansamblu de măsuri care protejează o persoană, instituţie, obiectiv, etc.
ansamblul activitatilor de paza, securitate si aparare, prin masuri si dispozitive de control
protecţie fizică fizic si prin mijloace tehnice, a informatiilor clasificate
ansamblul normelor constitutionale si al celorlalte dispozitii legale in vigoare, care
protectie juridica reglementeaza protejarea informatiilor clasificate, a persoanelor, etc.
ansamblul reglementarilor prin care emitentii si detinatorii de informatii clasificate
protecţie prin măsuri
stabilesc masurile interne de lucru si de ordine interioara destinate realizarii protectiei
procedurale informatiilor, persoanelor, etc.
Pt. patrulă
pulverizator de substanţe dispozitiv de împrăştiere unor substanţe iritant lacrimogene pe distanţe mai mari de 5 m
iritant lacrimogene de şi o rază de împrăştiere de peste 1 m, având o capacitate de peste 2-3 l
capacitate mărită
pulverizator de substanţe dispozitiv de împrăştiere unor substanţe iritant lacrimogene pe distanţe scurte (3-5 m)
iritant lacrimogene de având o capacitate de până la 1 l
capacitate mică
loc (punct) unde riscul de penetrare a dispozitivului de pază este mai ridicat, datorită
punct vulnerabil unor factori obiectivi şi subiectivi. Punctele vulnerabile se încadrează prin planul de pază
în zonele (direcţiile) de atenţie deosebită
Pz. pază
spadă cu lamă draptă foarte zveltă cu unu sau două tăişuri şi gardă complexă ce
rapieră acoperă pumnul luptătorului
normă, lege pe baza căreia are loc un proces, se desfăşoară o activitate sau se produce
regulă un fenomen; precept
regula celor doi obligativitatea colaborării a două persoane pentru îndeplinirea unei activităţi specifice
reprezentant mass.media Ziarist (gazetar, jurnalist), reporter, fotoreporter etc
unul sau mai mulţi agenţi de intervenţie care pot înlocui sau întări
rezervă paza unui obiectiv sau persoane.
rezervă dotată cu mijloace mobile de deplasare (auto, moto, hipo etc.),
rezervă mobilă de
fapt ce îi conferă posibilitatea de intervenţie în timp oportun ; este formată, de obicei, din
intervenţie totalitatea echipajelor de intervenţie alocate pentru serviciul de monitorizare ;
probabilitatea ca o ameninţare sau o vulnerabilitate ale SPAD sau RTD - SIC să se
risc de securitate materializeze în mod efectiv
probabilitatea ca o ameninţare sau o vulnerabilitate a sistemului de securitate sigura să
risc de securitate fizica se materializeze în mod efectiv
• Nul = 0
• Scăzut = 1-3
Riscul • Mediu = 4-7
• Mare = 8-14
• Critic = 15-19
• Extrem = 20-30
combinaţia dintre probabilitatea producerii unui eveniment cu implicaţii în sistemului de
riscul management al securităţii fizice şi consecinţele
este asemănător cu postul mobil; de regulă are în consemn controlul altor posturi din
rondul dispozitivul de pază.
RPN=Risk Priority Number numărul de prioritate al riscului
RTD locală reţea de transmisii de date care interconectează mai multe computere sau echipamente

de reţea, situate în acelaşi perimetru
ansamblul de elemente interdependente în care se includ echipamente, programe şi
dispozitive de comunicaţie, tehnică de calcul hardware şi software, metode şi proceduri
pentru transmisie şi recepţie de date şi controlul reţelei, precum şi, dacă este cazul,
personalul aferent. Toate acestea sunt organizate astfel încât să asigure îndeplinirea
funcţiilor de transmisie a informaţiilor în format electronic între două sau mai multe SPAD
sau să permită interconectarea cu alte RTD-uri. O RTD poate utiliza serviciile unuia sau
RTD reţele de transmisii de
mai multor sisteme de comunicaţii, mai multe RTD pot utiliza serviciile unuia şi aceluiaşi
date sistem de comunicaţii. Caracteristicile de securitate ale unei RTD cuprind caracteristicile
de securitate ale sistemelor SPAD individuale conectate, împreună cu toate
componentele şi facilităţile asociate reţelei - facilităţi de comunicaţii ale reţelei,
mecanisme şi proceduri de identificare şi etichetare, controlul accesului, programe şi
proceduri de control şi revizie - necesare pentru a asigura un nivel corespunzător de
protecţie pentru informaţiile clasificate, care sunt transmise prin intermediul RTD
Rz rezervă
Rz. Mb. Intv. rezervă mobilă de intervenţie
SA societate pe acţiuni
armele individuale de luptă corp la corp, medievale şi moderne, pentru lovit şi împuns,
cu lamă curbată şi prevăzută cu un singur tăiş pe partea exterioară a curburii şi în
sabie general - cu excepţia Extremului Orient - cu mânerul curbat sau înclinat în sens invers
curburii lamei.
• Extrem de mare: foarte uşor de detectat = 1
• Mare: relativ uşor de detectat = 2
Şansa de nedetectare
• Mediu: poate fi detectat dar cu un anumit efort = 3
• Scăzut: există o probabilitate mică de detecţie = 4
• Extrem de scăzut: foarte dificil, aproape imposibil de detectat = 5
şansa de nedetectare detectabilitatea riscului- să descoperim când s-a întâmplat un anumit risc
SC societate comercială
SDI sisteme de detectare a intruziunilor
SDI sistem de detectare a intruziunilor
sector sau loc de incintă sau perimetru anume desemnat, în care sunt gestionate informaţii secrete de stat
importanţă deosebită
pentru protecţia
informaţiilor secrete de stat
securitate stare care elimină orice risc de pericol.
reprezintă ansamblul măsurilor de protectie aplicate incintelor in care sunt gestionate
securitate fizică informatii clasificate și valori ce trebuie protejate impotriva accesului neautorizat,
deteriorării, distrugerii, pierderii sau compromiterii
sistemul de norme şi măsuri care reglementează protecţia informaţiilor clasificate în
securitate industrială domeniul activităţilor contractuale
aplicarea măsurilor de securitate la SPAD şi RTD - SIC cu scopul de a preveni sau
împiedica extragerea sau modificarea informaţiilor clasificate stocate, procesate,
securitatea SPAD, RTD şi
transmise prin intermediul acestora - prin interceptare, alterare, distrugere, accesare
SIC neautorizată cu mijloace electronice, precum şi invalidarea de servicii sau funcţii, prin
mijloace specifice
Raport de subordonare directă între toate persoanele (funcţiile) liniar pe scara ierarhică
şef (subordonat ) direct indiferent de poziţiile lor.
raport de subordonare directă între două funcţii (persoane) aflate pe scara ierarhică fără
şef (subordonat ) nemijlocit interpuşi.
acţiunile de pază şi protecţie executate în folosul sau interesul cuiva
(persoană, instituţie, societate comercială etc.)
Prin servicii de pază se înţelege:

‫־‬ paza proprietăţii împotriva accesului neautorizat sau a ocupării abuzive;
‫־‬ paza proprietăţii împotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum şi a altor
servicii de pază acţiuni producătoare de pagube materiale;
‫־‬ detectarea substanţelor, armelor, explozibililor sau a materialelor de orice
natură care pot provoca o pagubă;
‫־‬ paza proprietăţii intelectuale;
‫־‬ paza mediului înconjurător;
‫־‬ furnizarea către autorităţile competente a informaţiilor legate de incidentele
apărute în timpul activităţii de pază.
Prin servicii de pază a transporturilor de bunuri şi valori importante se înţelege:
‫־‬ organizarea şi asigurarea pazei transportului terestru, pe apă sau aerian al unor
servicii de pază a bunuri de importanţă deosebită, valori sau al oricărui alt obiect pe care
beneficiarul serviciului îl denumeşte astfel;
transporturilor de bunuri şi ‫־‬ organizarea şi asigurarea pazei transportului unor date şi informaţii, indiferent
valori importante de suportul pe care acestea se află şi de modalitatea aleasă pentru transmitere;
‫־‬ organizarea şi asigurarea, potrivit legislaţiei în vigoare, a protejării, mijloacelor
de comunicaţii;

‫־‬ organizarea şi asigurarea transportului pentru persoanele care solicită să fie
transportate în condiţii de maximă siguranţă;
‫־‬ e) furnizarea către autorităţile competente a datelor despre incidentele apărute
în timpul activităţii de transport.
Prin serviciu de protecţie specializată a persoanei - gardă de corp - se înţelege:
‫־‬ protejarea vieţii şi integrităţii corporale a persoanei aflate sub protecţie;
serviciu de protecţie ‫־‬ protejarea persoanei aflate sub protecţie împotriva hărţuirii, pedepsită de lege;
specializată a persoanei - ‫־‬ protejarea persoanei aflate sub protecţie în timpul transportului;
gardă de corp ‫־‬ fumizarea către autorităţile competente a informaţiilor legate de incidentele
apărute în timpul activităţii de protecţie.
SFP Şef formaţie pază

ansamblu informatic prin intermediul căruia se stochează, se procesează şi se transmit
SIC - sistemul informatic şi informaţii în format electronic, alcătuit din cel puţin un SPAD, izolat sau conectat la o
de comunicaţii RTD. Poate avea o configuraţie complexă, formată din mai multe SPAD-uri şi/sau RTD-
uri interconectate
lipsă de primejdie, sentiment de linişte şi încredere pe care îl dă
siguranţă persoanei faptul de a se şti la adăpost de orice pericol.
prin sistem de alarmare împotriva efracţiei se înţelege ansamblul de echipamente
electronice compus din: centrală de comandă şi semnalizare optică şi acustică,
sistem de alarmare
detectoare de prezenţă, antişoc şi acustice, butoane şi pedale de panică, control de
împotriva efracţiei acces şi televiziune cu circuit închis cu posibilităţi de înregistrare şi stocare a imaginilor
şi datelor, de natură să asigure o protecţie corespunzătoare obiectivelor şi persoanelor
totalitatea măsurilor şi acţiunilor permanente sau temporaredesfăşurate de personalul de
pază, independent sau în cooperare cu alte forţe legitime, în scopul asigurării securităţii
obiectivelor, bunurilor şi valorilor; se compune din instalaţii şi sisteme de securitate care
pot fi:
sistem de pază ‫־‬ de protejare prin echipamente mecano-fizice;
‫־‬ sisteme electronice;
‫־‬ sistem de pază umană: personal de pază, rezerve de intervenţie
antiinfracţională, rezerve de intervenţie PSI, etc.
ansamblul de măsuri de natură juridică, procedurală, fizică, de protecţie a personalului şi
sistem de protecţie a
a surselor generatoare de informaţii, destinate securităţii materialelor şi documentelor
informaţiilor clasificate clasificate
sistemul tehnic de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei este sistemul tehnic prin
care se realizează securitatea mecanică şi electronică a obiectivului protejat. Se
compune din:
sistem tehnic de protecţie şi ٠subsistemul de protecţie mecano-fizică ;
de alarmare împotriva ٠ subsistem de alarmă împotriva efracţiei;
efracţiei ٠subsistem de televiziune cu circuit închis;
٠ subsistem de control acces;
٠ subsistem de interfonie;
٠ subsistem de iluminare exterioară de securitate.
ansamblul de elemente interdependente în care se includ echipamentele de calcul,
produsele software de bază şi aplicative, metodele, procedeele şi, dacă este cazul,
sistemul de prelucrare personalul, organizate astfel încât să asigure îndeplinirea funcţiilor de stocare, prelucrare
automată a datelor - SPAD automată şi transmitere a informaţiilor în format electronic, şi care se află sub
coordonarea şi controlul unei singure autorităţi. Un SPAD poate să cuprindă subsisteme,
iar unele dintre acestea pot fi ele însele SPAD
ŞO şef obiectiv
societate de pază SC cu obiect de act. paza obv.-lor, bunurilor, valorilor, tp-lor de bunuri şi valori
specializată importante, în condiţii de maximă siguranţă, precum şi protecţia persoanelor.
SPAD sistem de prelucrare automata a datelor
SPAD: componentele • funcţii şi caracteristici hardware/firmware/software;
specifice de securitate ale • proceduri de operare şi moduri de operare;
unui SPAD, necesare • proceduri de evidenţă;
asigurării unui nivel • controlul accesului;
• definirea zonei de operare a SPAD;
corespunzător de protecţie • definirea zonei de operare a posturilor de lucru/a terminalelor la distanţă;
pentru informaţiile • restricţii impuse de politica de management;
clasificate care urmează a fi • structuri fizice şi dispozitive;
stocate sau procesate într- • mijloace de control pentru personal şi comunicaţii;
un SPAD, sunt:
armele individuale de luptă corp la corp, pentru lovit şi împuns, antice, medievale şi
spadă moderne cu lamă dreaptă prevăzută cu două tăişuri
SPIR Serviciul Poliţiei de Intervenţie Rapidă
SRL societate cu răspundere limitată
ŞT Şef tură
- compartiment specializat în protecţia informaţiilor clasificate, organizat în cadrul
structură de securitate autorităţilor, instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat
şi al altor persoane juridice de drept public sau privat
parte care îşi asumă executarea unei părţi a contractului clasificat sub coordonarea
subcontractant contractantului
parte componentă a sistemului tehnic de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei
subsistem de alarmă compus din: centrala de alarmă cu tastaturile de operare, telecomenzi, elementele de
împotriva efracţiei detecţie şi echipamentele de avertizare şi semnalizare

ce îndeplineşte funcţia de limitare a accesului în anumite zone; cuprinde unitatea
subsistem de control acces
centrală care gestionează punctele de control, unităţile de comandă, cititoarele,
broaştele sau yalele electromagnetice de acţionare a uşilor
subsistem de iluminare parte componentă a sistemului tehnic de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei
exterioară de securitate care asigură iluminarea perimetrului obiectivului sau a anumitor zone pe timp de noapte.
care are rolul de a facilita comunicarea din exterioruil obiectivului cu interiorul acestuia;
subsistem de interfonie pentru o mai mare siguranţă se foloseşte videointerfonul;

subsistem de protectie
compus din bariere cu infrarosu sau cu microunde, senzori monostatici cu microunde.
perimetrala detectoare de exterior, detectoare de geam spart, dectoare duale PIR-ultrasunete.
subsistem de televiziune cu ce asigură o supraveghere directă şi înregistrarea de imagini video; înregistrarea poate fi
circuit închis făcută în mod permanent sau la apariţia unui eveniment; are în componenţă camerele
video, echipamentele de multiplexare, vizualizare şi stocare a imaginilor
subsistem video-interfonie compus din post exterior, post interior si yale electromagnetice
subsistemele voce-date sunt instalatii complexe avand in componenta infrastructuri de

cabluri (UTP, fibra optica etc.), echipamente centrale (centrale telefonice, switchuri,
subsistemul voce-date servere etc.) si echipamente pentru posturi de lucru (prize voce-date, posturi telefonice,
PC-uri etc.).
SWAT Special Weapons And Tactics – arme şi tactici speciale.
Ta tactic, tactică
tact Simţ care determină o comportare delicată şi corectă.
totalitatea forţelor, mijloacelor, acţiunilor şi procedeelor, de amploare mică în timp şi
tactică spaţiu, folosite pentru atingerea unui scop imediat.
ansamblul măsurilor de testare şi de realizare a securităţii împotriva scurgerii de
TEMPEST informaţii, prin intermediul emisiilor electromagnetice parazite
Acţiune întreprinsă în scopul de a realiza ceva, fără siguranţa izbânzii; încercare
tentativă (neizbutită). ♦ (Jur.) Încercare de a săvârşi o infracţiune
semnalul transmis de sistemul de alarmă local care semnalizează buna funcţionare a
test periodic sistemului local şi a suportului tehnic de transmisie a semnalelor
Th. tehnic
TIC tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
• Accidentale: defecţiuni tehnice; deteriorări fizice datorate condiţiilor de mediu sau
calamităţilor naturale; etc.;
Tipuri de ameninţări • Deliberate: sustrageri; realizarea de copii neautorizate;distrugeri sau deteriorări
intenţionate sau din neglijenţă; neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a
atribuţiilor funcţionale; etc.;
Tp. transport
totalitatea bunurilor sau a persoanelor care sunt transportate la un moment dat şi în
transport condiţii determinate
TVCI televiziune cu circuit inchis
uz de armă executarea tragerii cu o armă.
Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita
vătămarea corporală pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepseste cu închisoare
stricta de la un an la 5 ani
Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita
vătămarea corporală gravă pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile se pedepseste cu închisoare
strictă de la 2 la 7 ani
totalitatea măsurilor întreprinse de autorităţile desemnate de securitate, conform
competenţelor, pentru stabilirea onestităţii şi profesionalismului persoanelor, în scopul
verificare de securitate avizării eliberării certificatului de securitate sau autorizaţiei de acces la informaţii
clasificate
victimă persoană care suferă chinuri fizice sau morale din cauza unor persoane sau a societăţii.
Faptul de a întrebuinţa forţa brutală; constrângere, violentare; siluire; încălcare a ordinii
violenţă legale.
slăbiciune sau lipsă de control care ar putea permite sau facilita o manevră tehnică,
vulnerabilitatea procedurală sau operaţională, prin care se ameninţă o valoare sau ţintă specifică.
slăbiciune sau lipsă de control care ar putea permite sau facilita o manevră tehnică,
vulnerabilitatea procedurală sau operaţională, prin care se ameninţă o valoare sau ţintă specifică

zonă (direcţie) stabilită prin planul de pază în care se află dispuse punctele vulnerabile,
zonă (direcţie) de atenţie punctele de interes deosebit ale obiectivului, etc.; activitatea de pază în ceea ce priveşte
deosebită zonele (direcţiile) de atenţie deosebită se stabileşte prin consemnul particular al
posturilor de pază (echipajelor mobile de intervenţie)
zonă (direcţie) de observare zona (direcţia) în care un agent poate executa observarea
zonă (direcţie) în care nu se poate executa observarea datorită diverselor acoperiri
zonă (direcţie) nevăzută (clădiri, vegetaţie, denivelări de teren, materiale, etc.)
informatiile clasificate gestionate in zona administrativă vor avea cel mult nivelul de
zonă administrativă clasificare RESTRICTED
zonă de securitate perimetru delimitat şi special amenajat unde sunt gestionate informaţii clasificate
este organizată astfel incat intrarea unei persoane intr-o asemenea zonă permite
accesul direct la orice informaţii UE clasificate gestionate aici, ca urmare a modului
specific de păstrare a acestora (expuse la vedere pe rafturi, afisate pe pereţi etc.) si care
presupune:
- controlul tuturor intrărilor si iesirilor;
zona de securitate clasa I
- un sistem de control al intrării care să permită accesul doar acelor personae
care au certificarea de securitate corespunzătoare si sunt special autorizate să
intre intr-o asemenea zonă;
- specificarea nivelurilor de clasificare ale informaţiilor UE gestionate aici;
este organizată astfel incat o persoană prezentă intr-o asemenea zonă are acces
exclusiv la informaţiile UE clasificate pentru care este autorizată, ca urmare a modului
specific de păstrare a acestora si care presupune:
- controlul tuturor intrărilor si iesirilor;
- un sistem de control al intrării care să permită accesul neinsoţit doar acelor
zona de securitate clasa II
persoane care au certificare de securitate corespunzătoare si sunt special
autorizate să intre intr-o asemenea zonă. Pentru toate celelalte persoane
trebuie să existe reguli de insoŃire pentru a preveni accesul neautorizat la
informaţii UE clasificate.
zonă maximă de intervenţie suprafaţa (perimetrul) în interiorul căruia un agent de pază poate interveni
reprezintă o zonă de lucru în care se găsesc şi operează unul sau mai multe
calculatoare, unităţi periferice locale şi de stocare, mijloace de control şi echipament
zona SPAD specific de reţea şi de comunicaţii. Zona SPAD nu include zona în care sunt amplasate
terminale, echipamente periferice sau staţii de lucru la distanţă, chiar dacă aceste
echipamente sunt conectate la echipamentul central de calcul din zona SPAD

Suport Curs Dispecer Centru de Alarma 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Dispecer Centru de Alarma 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. SEA PROTECT GROUP S.R.L.

Incinta Port, Dana 34 CONSTANTA

PENTRU CURSUL DE SPECIALIZARE

Coordonator curs - Nelu Vina 1

1. Legislaţia aplicabilă şi standarde de sănătate şi securitate a muncii 1 1

4. Cadrul legislativ si de protecţie a mediului. Conservarea calităţii

9. Managementul situaţiilor de criză 1 4 5

Coordonator curs - Nelu Vina 2

15. Măsuri de întreţinere şi protecţie a bazelor de date aferente CMRA 1 1 2

UCS2 16. Semnale procesate şi transmise la CMRA de către sistemele de

UCS3 19. Timpul de răspuns al Forţei de intervenţie mobile. Factori care

Coordonator curs - Nelu Vina 3

2. Factori de risc electric

Coordonator curs - Nelu Vina 4

Coordonator curs - Nelu Vina 6

Coordonator curs - Nelu Vina 8

TEMA 2. PREGĂTIREA DISPECERULUI CENTRU DE ALARMA PENTRU ACTIVITĂŢILE DE APĂRARE

A. Cadrul legislativ specific ce reglementează activităţile de apărare împotriva incendiilor si situatiile

Coordonator curs - Nelu Vina 10

Coordonator curs - Nelu Vina 11

TEMA 3 PROTECŢIA MEDIULUI PE TIMPUL PRESTĂRII SERVICIILOR DE SECURITATE PRIVATA

B. Obligaţiile agentului de securitate pentru protecţia mediului;

Coordonator curs - Nelu Vina 12

TEMA 4. RELAŢIILE DE MUNCĂ ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII PRIVATE

A. Noţiuni generale de legislaţia muncii (contractul individual de muncă, demisia, concedierea,

Coordonator curs - Nelu Vina 13

Coordonator curs - Nelu Vina 14

Selectia, atestarea si angajarea personalului dispeceratului

Coordonator curs - Nelu Vina 15

D. Reglementări proprii şi ale beneficiarilor;

CAP. 1 Dispozitii generale

TEMA 5. CADRUL LEGISLATIV NAŢIONAL. REGLEMENTAREA DOMENIULUI SISTEMELOR DE

DISPECERATELE DE MONITORIZARE A SISTEMELOR DE ALARMARE IMPOTRIVA EFRACTIEI

Art. 96 - Prestatorii serviciilor de monitorizare si operatorii economici care au organizat dispecerat de

Art. 97 - Prestatorii serviciilor de monitorizare si operatorii economici au obligatia de a asigura timpii de

Coordonator curs - Nelu Vina 17

Art. 98 - (1) Dispozitivul echipelor de interventie se dimensioneaza in functie de numarul de abonati,

TEMA 6. NOŢIUNI DESPRE SISTEMELE DE SECURITATE ELECTRONICĂ: SISTEME DE ALARMĂ LA

SISTEME TEHNICE DE PROTECTIE SI DE ALARMARE IMPOTRIVA EFRACTIEI

 Asocierea masurilor si a mijloacelor de siguranta prin introducerea mijloacelor mecano-fizice de

1. SUBSISTEMUL DE PROTECTIE MECANO-FIZICA

2. SUBSISTEMUL DE ALARMĂ ÎMPOTRIVA EFRACŢIEI

 Prin sistem de alarmare impotriva efractiei se intelege ansamblul de echipamente

Coordonator curs - Nelu Vina 18

 Proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, intretinerea si utilizarea sistemelor

 Proiectul sistemului de alarmare se depune de catre beneficiar spre avizare la

 Avizul proiectului se acorda de personalul de specialitate al politiei, in termen de 15 zile

 Orice modificare in faza de instalare a sistemului de securitate se face dupa

 Proiectul instalatiei sistemului de alarmare in caz de efractie se elaboreaza cu

Coordonator curs - Nelu Vina 19

 Structura-cadru a proiectului tehnic este urmatoarea:

 In jurnalul de service al sistemului de alarmare impotriva efractiei se consemneaza toate

Coordonator curs - Nelu Vina 20

 Beneficiarii sistemelor de alarmare impotriva efractiei au obligatia individualizarii codurilor

Componentele unui sistem de alarma:

Centrala de efractie este echipamentul central care ia deciziile si la care se

Coordonator curs - Nelu Vina 22

Avantaje: sunt utilizati pe scara larga, in majoritatea aplicatiilor de detectie

2.2. Detectori de geam spart - sesizeaza spargerea unui geam cu ajutorul

Avantaje: pot detecta tentativa de efractie chiar daca infractorul nu a intrat

2.3. Buton de panica / Pedala de panica - activeaza alarma in momentul

Avantaje: genereaza alarma in mod silentios in situatii de criza (de

2.4. Bariera infrarosu - se instaleaza de obicei in exteriorul obiectivului