M.24 Dermatologie și nursing specific Anul II M.

I POPA CORINA

SIFILIS

Definiție: boală transmisibilă produsă de Treponema pallidum

Etiologie: Treponema pallidum

Mod de transmitere:

-în peste 90% din cazuri transmitere pe cale sexuală;

-înțepături, tăieturi, mușcături, sărut, prin placentă de la mamă la făt;

-foarte rar: prin leziuni deschise ale altor afecțiuni ale pielii, prin urină, spermă, saliva,
sânge;

-foarte, foarte rar: prin obiecte contaminate (agentul infecțios este foarte sensibil în
mediul extern).

Simptomatologie: în funcție de evoluția bolii

1.Sifilisul primar - după o perioadă de incubație de aproximativ 21 zile până la

apariția primelor semne și simptome, boala începe să se exprime și are durata de 4-8
săptămâni. Principalul semn în prima parte a evoluției bolii este apariția șancrului sifilitic
împreuna cu adenopatia satelită. Șancrul sifilitic reprezintă o leziune (ulcerație) frecvent
superficială, unică, rotund-ovalară, mică în dimensiuni (0,3-2,5 cm) care este de culoare roșie,
nu are secreții, și mai ales nu este dureros. Este localizat la nivelul locului de inoculare - la
nivel genital cel mai frecvent. Adenopatia satelită este reprezentată de creșterea în volum a
ganglionilor de la nivel inghinal de o singură parte sau de ambele părți. Aceștia sunt duri,
nedureroși și se mișcă ușor când sunt palpați. Apar la aproximativ o săptămâna de la apariția
șancrului sifilitic.

2. Sifilis secundar - este cea de-a doua perioadă de evoluție a bolii, dacă nu a existat
tratament antibiotic adecvat sub stricta supraveghere medicală la aproximativ 6-8 săptămâni

1
M.24 Dermatologie și nursing specific Anul II M.I POPA CORINA

de la apariția primei leziuni. în această perioadă apar leziuni sub formă de pete mici, rotunde-
ovalare, de culoare roz, slab delimitate, care împânzesc corpul și partea superioară a brațelor
și a coapselor. Nu sunt însoțite de mâncărime ca într-o alergie. La nivelul feței, genital, palme
și tălpi apar mici denivelări, roșu închis care, la fel ca precedentele, sunt nepruriginoase și
evoluția lor este ondulatorie, atunci când dispar lasă în urmă mici pete închise la culoare. În
această perioadă de evoluție a bolii sunt afectate majoritatea organelor interne - inimă,
stomac, ochi, ficat, meninge, păr, unghii. Toate acestea pot fi însoțite de febră, scădere în
greutate, dureri de oase, de articulații și mușchi, dureri rebele de cap.

3. Sifilisul latent - după manifestările sifilisului secundar, dacă nu s-a făcut un

tratament cu Penicilină se instalează o perioadă lipsită de orice manifestare, în care agentul
infecțios există în organism și se poate transmite.

4. Sifilisul terțiar - se manifestă după perioada de latență care poate dura între 2-30
ani. în această perioadă apar la nivelul pielii numeroși noduli duri, nedureroși, roși-închis,
grupați cuprinzând cu predilecție fața, spatele și membrele. Mai pot apare noduli și la nivelul
limbii, mucoasei bucale, buză, inimă, ficat, splină, oase (generalizat) și creier determinând
chiar demență.

Tratament: Penicilina într-o schema standard administrată sub supraveghere

medicală. Cefalosporinele au de asemenea efect de distrugere a agentului infecțios.
Tratamentul se adresează și contacților depistați prin anchetă epidemiologică.

Nursing în sifilis

Probleme de dependență:

• alterarea integrității tegumentelor și mucoaselor;

• alterarea confortului psihic;

• alterarea imaginii de sine;

• durere;

• potențial de complicații legat de procesul infecțios;

• risc de transmitere a infecției legat de neizolarea pacientului;

• refuzul de a se conforma tratamentului;

2
M.24 Dermatologie și nursing specific Anul II M.I POPA CORINA

• dezinteres față de măsurile de igienă;

• alterarea activității sexuale;

• stare depresivă din cauza bolii;

• anxietate legată de evoluția și prognosticul bolii;

• cunoștințe insuficiente despre boală.

Surse de dificultate. Factori etiologi și de risc:

- psihici: instabilitate emoțională, probleme afective;

- bio-fiziologici: contactul direct cu agentul etiologic, imunitate scăzută, carențe

în igienă;

- sociali: relațiile interumane, relațiile familiale, anturajul, turismul;

- spirituali: anumite secte cu practici ritualice;

- culturali: influența mediului cultural, nivelul de educație.

Obiective de îngrijire.Pacientul:

• să prezinte tegumente și mucoase integre;

• să nu prezinte complicații;

• să beneficieze de confort psihic;

• să fie mulțumit cu propria imagine;

• să nu prezinte durere;

• să se simtă în siguranță;

• să nu transmită infecția;

• să accepte și să urmeze tratamentul;

• să prezinte interes față de măsurile de igienă;

• să nu prezinte anxietate;

3
M.24 Dermatologie și nursing specific Anul II M.I POPA CORINA

• să nu prezinte depresie;

• să prezinte cunoștințe suficiente despre boală, modul de transmitere, tratament

și profilaxie.

Intervenții autonome:

• comunicare: informare, explicații oferite în legătură cu etiologia bolii,

simptomatologie, evoluție, importanța tratamentului;

• ancheta epidemiologică a pacientului și contacților declarați;

• monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative de două ori pe zi: TA, puls, T,

respirație, diureză, scaun;

• asigurarea condițiilor de mediu;

• asigurarea igienei;

• alimentarea;

• hidratarea;

• prevenirea complicațiilor;

• educația pentru sănătate: informare, explicații oferite în legătură cu etiologia

bolii, simptomatologie, evoluție, importanța tratamentului și evitarea transmiterii bolii.

Intervenții delegate:

Investigații clinice și paraclinice:

• examenul clinic;

• recoltare sânge pentru hemoleucogramă, VSH și VDRL.

Tratament-Sistemic: Penicilină, Eritromicină, Sinerdol, Cefalosporine (la alergicii la

Penicilină)

4
M.24 Dermatologie și nursing specific Anul II M.I POPA CORINA

Prezentare de caz

Un pacient în vârstă de 26 de ani s-a prezentat la spital pentru apariția unei erupții
diseminate la nivelul toracelui și al membrelor superioare. Leziunile apăruseră în urmă cu
două zile. În plus, pacientul prezenta și disfonie de o săptămână.

Antecedentele personale patologice și familiale au fost nesemnificative. Din anamneză

a reieșit că acesta a avut în ultimele luni mai multe contacte sexuale neprotejate. Pe lângă
aceasta, a relatat prezența unei ulcerații nedureroase la nivel penian, apărută în urmă cu o
lună, care s-a vindecat spontan. Examenul fizic a pus în evidență o persoană cu stare generală
bună, parametrii vitali fiind în limite normale (tensiune arterială de 120/70 mm Hg, alură
ventriculară de 72 bătăi/minut).

La examenul local s-a observat o erupție alcătuită din papule eritematoase, cu un

diametru mediu de 0,4 cm, fără scuame, nepruriginoase, localizată la nivelul trunchiului și
membrelor superioare.Ganglionii inghinali erau măriți de volum, nedureroși, duri și mobili.
La nivel orofaringian s-au observat amigdalele eritematoase mărite în volum, cu depozite
albicioase.Pe baza istoricului și a manifestărilor clinice s-a ridicat suspiciunea diagnosticului
de sifilis secundar.

Analizele de laborator au arătat leucocitoză (leucocite 12.900/µl, valori normale

4.000-10.000/µl) și o creștere ușoară a valorilor transaminazelor (AST 54 U/L și ALT 98 U/L,
valori normale AST 0-40 U/L și ALT 0-65 U/L). Rezultatele testelor venereal disease
research laboratory(VDRL) și Treponema pallidum hemagglutination(TPHA) au fost
pozitive, confirmând diagnosticul de sifilis secundar.

S-a inițiat tratament cu penicilină, evoluția fiind favorabilă, cu ameliorarea leziunilor

cutanate și a amigdalitei și scăderea valorilor transaminazelor. Partenera actuală a fost
investigată în vederea decelării infecției. Era asimptomatică, iar examenul clinic a fost
normal. S-au efectuat VDRL și TPHA, care au fost negative. S-a luat decizia administrării
unei doze unice de penicilină. Pacientul a rămas în evidența spitalului, iar la 6 luni de la
efectuarea tratamentului s-a identificat scăderea de 4 ori a titrului VDRL.

P.S Este importantă educația populației pentru ca sifilisul să fie tratat încă din stadiul
precoce. Sifilisul primar netratat evoluează către sifilis secundar, care poate mima
numeroase boli, diagnosticul uneori fiind întârziat sau chiar omis. În acest context, anamneza
este foarte importantă. O anamneză detaliată poate aduce informații cu importanță majoră în
5
M.24 Dermatologie și nursing specific Anul II M.I POPA CORINA

diagnosticarea bolii. Sifilisul secundar este un diagnostic care trebuie luat în considerare în
cazul unei erupții cutanate.

!! Realizați planul de îngrijire al pacientului pe baza diagnosticului stabilit!!

Acesta va fi atașat în mapa în care aveți toate materialele la Dermatologie sau va fi

notat în caiet.

MS!