M.

I Stoica Paula-Monica
Anul II C
M.22 Chirurgie generală și nursing specific
 TRAUMATISMELE CRANIO- CEREBRALE

= totalitatea fenomenelor clinice si paraclinice care apar ca urmare a

actiunii unui agent traumatic asupra cutiei craniene si a continutului
acesteia
CLASIFICARE
 Leziuni ale scalpului (excoriatii, echimoze, plagi)
 Leziuni ale cutiei craniene (fracturi)
 Leziuni cerebrale (contuzie, dilacerare, hematom intracerebral, edem
cerebral)
 Leziuni extracerebrale (hematom epidural, hematom subdural,
meningita seroasa)
 TRAUMATISMELE CRANIO- CEREBRALE
I. LEZIUNILE SCALPULUI
Pot fi:
 Fara solutie de continuitate (hematoame epicraniene, escoriatii)
 Plagi propriu-zise ale scalpului ( punctiforme, lineare, contuze ;
varietatea extrema este smulgerea pe intinderi variabile a pielii paroase
a capului )
Prim ajutor:
 Se palpează scalpul (cu mănuşi) cautând zone dureroase, edemaţiate,
deformări, crepitaţii
 Nu va fi mişcat capul decât după excluderea unei leziuni de coloană
vertebrală cervicală.
 Evaluarea leziunii
 Toaleta plagii + pansament
 Transport la sectia chirurgie pentru investigatii si tratament ulterior
(sutura, profilaxie ATPA / interventie chirurgicala)
 TRAUMATISMELE CRANIO- CEREBRALE

II. TRAUMATISME CEREBRALE INCHISE

a. COMOTIA CEREBRALA = abolirea brusca a cunostintei, de scurta
durata si total reversibila, survenita imediat postimpact, insotita sau
nu de de modificari tranzitorii ale functiilor vegetative ( TA,
tahicardie, apnee scurta).
SDD - > accidente de circulatie, de munca, sportive, etc
MDD
Generale – pierderea starii de constienta de scurta durata (cateva
minute)
Specifice: Hemoragie in caz de leziuni minore ale scalpului
 TRAUMATISMELE CRANIO- CEREBRALE
PRIM AJUTOR
 Mentinerea P in repaus, culcat
 Transport corespunzator (! Risc instalare coma)
SPITAL
 Fenomenele fiind total reversibile, P necesita doar repaus fizic si
psihic
 Supraveghere atenta a P deoarece pot exista leziuni intracraniene
nemanifestate clinic, dar ale caror manifestari pot aparea dupa cateva
ore/zile
 Daca P este trimis acasa, va fi educat ca la aparitia oricarei modificari
(cefalee persistenta, varsaturi, vertij, etc) sa se prezinte de urgenta
intr-un serviciu de neurochirurgie
 P labili psihic pot primi 2-3 zile medicatie sedativa, tranchilizanta si
somnifere .
 TRAUMATISMELE CRANIO- CEREBRALE

b. CONTUZIA CEREBRALA = afectiune cranio-cerebrala traumatica, in care exista

leziuni anatomopatologice ale creierului.
MDD
Generale:
 Alterarea sau abolirea starii de constienta cu durata de 1 sau cateva ore ( contuzie
minora) pana la 24 ore ( contuzie moderata) sau alterare de lunga durata si
profunda a starii de constienta = coma preungita ( contuzie severa) ; hipertermie
 Modificari tranzitorii ale functiilor vitale si vegetative:
 Semne de şoc (TA scăzută, tahicardie) - > de obicei din alte cauze, rar din cauza
hemoragiei de scalp
 Bradicardie şi HTA - > pot indica o hipertensiune intracraniană
 Bradipneea - > Semn precoce de HIC
 Respiraţia Cheyne – Stokes - > Leziune de trunchi cerebral
 Deglutitie deficitara sau abolita
 Varsaturi in jet, fara senzatie de greata
Specifice
 Semne neurologice inconstante - > modificari de reflexe, pareze oculomotorii,
crize convulsive generalizate, perturbari ale tonusului
 Midriaza bilaterala sau mioza (egala sau inegala)
 Semne meningiene - > redoarea cefei, alterari ale motilitatii
 TRAUMATISMELE CRANIO- CEREBRALE
IN URGENTA:
Rol propriu:
 Pozitionarea victimei in DL sau DV, cu fruntea sprijinita de antebrat,
pentru mentinerea permeabilitatii CR, prevenirea caderii limbii (se
poate aplica si o pipa Guedel), impiedicarea aspirarii continutului
gastric / a asfixiei prin inundarea CR cu S, LCR
 Transport de urgenta la spital, pe suprafata rigida (! La viteza
ambulantei)
 Monitorizare pe parcursul transportului - > posibila instalare a unei
rigiditati, modificare TA, P, felul dispneei, modificari pupilare, pareze
Rol delegat:
Examinare riguroasa si rapida - > inventar leziuni, masurare functii
vitale, aprecierea starii de constienta
Asigurarea R - > ctrl permeabilitate si indepartarea corpilor straini (=/-
participare la IOT sau traheostoma)
 TRAUMATISMELE CRANIO- CEREBRALE
SPITAL
Aplicarea tratamentului:
 Contuzii grave:
• IOT ( nu se mentine mai mult de 36 – 48 ore), aspiratie ; traheostomie
in cazul in care fenomenele de IR persista
• In caz de stop respirator – ventilatie asistata
• Oxigenoterapie
• Combaterea hipertemiei (deterioreaza statusul cerebral)
• Participare la investigatii (CT, punctie suboccipitala, EEG)
• Rehidratare (combaterea edemului cerebral)
• Tratament chirurgical la nevoie
 Contuzii moderate si minore
• Tratament simptomatic – antialgice, tranchilizante
• Repaus la pat 7-15 zile pentru contuzia minora si cca 3 saptamani
pentru cea moderata
 TRAUMATISMELE CRANIO- CEREBRALE
c. DELACERAREA CEREBRALA = leziune distructiva, cu lipsa de
continuitate a substantei cerebrale
SDD - > TCC deschise ( glont, eschile ) ; TCC inchise
MDD - > specifice: hemipareza/ hemiplegie / monopareza / monoplegie ;
afazie, hemianopsie ; edem cerebral
ROL PROPRIU
 Mobilizare minima a P pentru prevenirea eventualelor leziuni vasculare si
nervoase
 Repaus in DD si transport rapid la spital la serviciul de neurochirurgie
(ATI si eventual terapie chirurgicala)
!!! NU SE FACE:
 Indepartarea eschilelor osoase care nu sunt libere
 Indesarea tampoanelor in plaga
 Introducere antiseptice/ antibiotice in plaga
 Se aplica pansament de protecte dupa dezinfectia tegumentelor fara insa a
se explora plaga
 TRAUMATISMELE CRANIO- CEREBRALE

ROL DELEGAT
 Diferentierea tipurilor de traumatisme deschise : plagi nepenetrante,
penetrante si perforante, care au depasit dura mater si pot cointeresa
substanta cerebrala
 Tratarea plagii (se considera infectata) - > se taie parul din jurul
plagii ; se curata si dezinfecteaza tegumentul din jur ; se face
tamponaj al plagii si se aplica pansament protector NU compresiv ;
bandajare
 TRAUMATISMELE CRANIO- CEREBRALE

d. FRACTURILE BAZEI CRANIULUI = afectarea oaselor bazei craniului si

substantei nervoase din regiune
SDD - > caderi de la inaltime , loviri
MDD
Generale - > coma
Specifice - > scurgere LCR, S ce nu coaguleaza sau chiar substanta
cerebrala prin nas, urechi,, gura ;
 echimoze palpebrale, bilaterale tardive (la 2-4 zile de la accident) –
“ochi de raton”
 Echimoze mastoidiene (semnul Battle)
 Paralizii ale N cranieni ; surditate (lezare nerv auditiv)
Mihaela Cardis
Hematoame periorbitale

“Ochi de panda”
– sugestivi pentru
fractura de bază
de craniu
Sondă de
aspiraţie gastrică
introdusă pe cale
nazală – manevră
interzisă
Sondă nazogastrică în parenchimul cerebral
(imagine CT)
 TRAUMATISMELE CRANIO- CEREBRALE
ROL PROPRIU
 Recunoasterea manifestarilor fracturii de baza de
craniu
 Mentinerea accidentatului in repaus si transport de
urgenta la spital
MANEVRE INTERZISE
 Sonda de aspiratie nazo-gastrica
 Tamponament nazal in caz de hemoragii
intracraniene – mareste retrograd hematomul
intracranian
ROL DELEGAT – masuri ca la contuzia grava
Fractură craniană cu înfundare
 SCHEMA DE MANAGEMENT ÎN TRAUMATISMELE
CRANIO-CEREBRALE

 TCC sever  TCC minor

 Se va decide dacă este nevoie de
 Resuscitare
examen CT
 CT
 Observare minimum 2 ore – se va
 Consult neurochirurgical considera internarea pe timpul nopţii
 Pregătire pentru intervenţie şi reevaluare a-II-a zi
neurochirurgicală  In caz de fracturi deschise sau
 TCC moderat (GCS 9 - 12) infundate:
 Resuscitare - Resuscitare
 CT - Radiografii
 Internare în spital pentru - CT
observatie - Consult NCH
- Pregătire pentru intervenţie
neurochirurgicală
 TRAUMATISMELE GATULUI
MDD - > stare de soc ; asfixie sau hemoragie sau disfonie si
disfagie
ROL PROPRIU
 Combaterea riscului hemoragic - > compresiune digitala la
distanta sau in plaga ; daca este posibil, aplicarea unei
pense hemostatice
 Degajare CAS
 Pozitionare P in DL si transport in Trendelenburg (in
cazuri usoare – transport in semisezand)
ROL DELEGAT - > participare in caz de necesitate la
traheostomie
 TRAUMATISMELE VERTEBRO- MEDULARE

 CLASIFICARE
1. Inchise
2. Deschise
 Dupa interesarea MS
1. Mielice
2. Amielice
 Dupa tipul leziunii:
1. Fracturi – inchise , deschise
1. Luxatii
Mihaela Cardis
 TRAUMATISMELE VERTEBRO- MEDULARE

LEZIUNI ASOCIATE
1. Vasculare (artere vertebrale , spinale, radiculare)
2. Leziuni duro-medulo-radiculare - > ruptura sacului
dural prin eschile osoase
3. Leziuni medulare - > comotie medulara; contuzie,
compresie (prin discuri rupte sau eschile osoase) ;
dilacerare medulara
4. Leziuni radiculare - > compresiune, contuzie,
sectiune, smulgere
 TRAUMATISMELE VERTEBRO- MEDULARE
 SDD
 Accidente rutiere
 Caderi
 Agresiuni
 Accidente sportive
 Accidente de munca
 MDD
 Durere
 Tulburari motorii/senzitive partiale sau complete (sub
focar ; paraplegie in C6-C7 ; tetraplegie)
 Tulburari sfincteriene; tulb R de diferite grade (cervicala)
 TRAUMATISMELE VERTEBRO- MEDULARE
 MDD
La exemenul local se evidentiaza:
 Durere rahidiana accentuata de : mobilitate, presiune
locala, tuse
 Contractura musculaturii paravertebrale
 Rigiditate si impotenta functionala a segmentului
vertebral
 Deformarea coloanei
 Discontinuitatea sirului apofizelor spinoase
 Atitudini particulare: torticolis, sustinerea barbiei cu mana
(leziuni la nivel C1, C2)
 TVM deschise - > + leziune prin care se exteriorizeaza LCR
si substanta nervoasa
 TRAUMATISMELE VERTEBRO- MEDULARE
MDD
Studiul motricitatii voluntare pe regiuni
Miscari posibile Integritatea
radacinii
Contractia deltoizilor C4
Flexia cotului C5
Extensia incheieturii mainii C6
Extensia cotului C7
Flexia degetelor C8
Indepartarea degetelor C9
Contractia intercostalilor D 2 la D 8
Ascensiunea ombilicului la tuse D 10
 TRAUMATISMELE VERTEBRO- MEDULARE
Miscari posibile Integritatea radacinii

Flexia coapsei L2

Extensia gambei L3

Flexia dorsala a piciorului L4

Flexia plantara a piciorului S1

 TRAUMATISMELE VERTEBRO- MEDULARE
 CONDUITA DE URGENTA – masuri generale
 Bilant functional – GCS ; ventilatie, P, TA, coloratie
cutaneo-conjunctivala
 Mentinerea coloanei cervicale in pozitie neutra - > evitarea
flexiei, inflexiunii laterale, rotatie a coloanei
 Guler cervical cu sprijin mentonier si toracic
 Ridicare “in bloc” pe un plan dur
 Imobilizarea in DD pe o saltea vacuum
 Oxigenoterapie pe masca
 Abord venos periferic
 Protectie termica
 Monitorizare P, TA, EEG, Sp O2
Saltea vacuum pe brancarda pliabila
 TRAUMATISMELE VERTEBRO- MEDULARE
CONDUITA DE URGENTA – masuri speciale
 Bradicardie - > administrare atropina
 Vasoplegie - > administrare adrenalina, efedrina
 Leziuni neurologice dovedite - > sonda gastrica
 Semne de detresa vitala ( detresa respiratorie acuta,
coma profunda, colaps brutal, stare de soc) –
continuarea tratamentului inceput si IOT cu
ventilatie mecanica
 Tratarea leziunilor asociate
 TRAUMATISMELE VERTEBRO- MEDULARE
 CONDUITA DE URGENTA – masuri speciale
Pacient tetraplegic:
 Tulburarile vegetative sunt majore: hemodinamica precara
ce se poate inrautati la - > hipoxie, variatii termice,
incarcare si depletie volemica, pozitie ; volume
ventilatorii diminuate si posibil aparitia bronhoconstrictiei
 Golirea continutului gastric este obligatorie (dilatatie
gastrica, ileus paralitic, risc de aspiratie)
 Protectie termica ( P se prezinta ca un poikiloterm –
reptile)
 Priapism (erectie cu durata indelungata , fara ejaculare) - >
element de gravitate
 Retentie urinara constanta - > sondaj vezical daca
transportul este de lunga durata
 TRAUMATISMELE VERTEBRO- MEDULARE
 TRANSPORT – AM va participa la:
 Supravegherea starii de constienta
 Supravegherea coloratiei tegumentelor
 Monitorizarea P, TA, R, Sp O2
 Ventilatia mecanica
 Supravegheaza pozitia P
 SE EVITA
 Blocajul la nivelul vertexului si picioarelor prin salteaua
vacuum ( poate agrava , prin compresie, leziunile de la
nivelul coloanei)
 Gulerele cervicale de marime necorespunzatoare sau fara
sprijin mentonier
 Manevrele brutale (! IOT)
 Acceleratia si deceleratia in timpul transportului
 TRAUMATISMELE MAXILO - FACIALE

 D – traumatisme ale partilor moi de la acest nivel,

fracturi ale maxilarului/mandibulei si leziuni mixte
SDD – accidente, agresiuni
!!! Leziunile traumatice in sfera faciala pot duce la
tulburari grave functionale, iar distrugerea reliefurilor
si contururilor prin pierderi de substanta sau
cicatrizari si consolidari vicioase, determina
desfigurari cu rasunet psiho-afectiv! !!
 TRAUMATISMELE MAXILO - FACIALE

 CLASIFICARE TOPOGRAFICA
 Leziuni ale partilor moi faciale - > eritem posttraumatic,
echimoza, hematom, excoriatie, plaga
 Leziuni dento-alveolare -> contuzii dentare, luxatii
partiale, luxatii totale cu expulzii; fracturi coronare, lucrari
dentare deteriorate
 Leziuni ale masivului facial osos (fracturi) – mandibula,
temporo-mandibulare, maxilar, arcada temporo-
zigomatica, piramida nazala, sinusuri frontale, masiv osos
interorbitar
 Leziuni nervoase
 Leziuni ale partilor moi endobucale si ale organelor de
simt din vecinatate
 TRAUMATISMELE MAXILO - FACIALE
 MDD
 Hemoragie (vascularizatie bogata a partilor moi si masivului
maxilar)
 Hematoame – prin infiltrarea tesuturilor (indeosebi in planseul
bucal)
 Soc – in traumatisme puternice - > lipotimie, paloare,
tahicardie/ puls filiform, respiratie superficiala, transpiratii reci
 Asfixie - > prin obstructie CAS (cheaguri, S, secretii, corpi
straini, fragmente de dinti, eschile osoase, proteze dentare
desprinse,caderea limbii, hematom si edem perifaringian, etc)
SAU de cauza centrala ( datorata depresiei centrilor bulbari si
agravata de starea de soc, de pierderile masive de S, de colapsul
vascular si deficitul de oxigenare consecutiv)
 Alte tulburari - > nervoase (parestezii prin lezarea
trigemenului ; paralizie faciala – lezarea N facial) ; tulburari de
masticatie, deglutitie, fonatie
 TRAUMATISMELE MAXILO - FACIALE
CONDUITA DE URGENTA
 Scoatere de la locul accidentului, degajare de tot ce
poate agrava starea
 Pozitie laterala cu capul usor decliv
 Eliberarea CS (secretii, corpi straini, etc)
 In caz de inundare traheobronsica – pozitie ventro-
laterala sau ventrala cu fruntea sprijinita pe antebrat si
aspirare cu sonda subtire introdusa prin nas pana in
cavitatea bucala
 Participare la IOT sau traheostomie
 Hemostaza provizorie ; imobilizare fractura (capastru)
 Transport de urgenta dupa stabilizare – supraveghere
pe parcursul transportului
 TRAUMATISMELE TORACICE
 CLASIFICARE
A. Inchise
 Contuziile peretelui toracic ( cu / fara leziuni ale viscerelor
toracice)
 Fracturi si luxatii ale scheletului toracic
B. Plagi:
 Plagi ale peretelui toracic (nepenetrante)
 Plagi penetrante (cu / fara leziuni viscerale)
 Plagi ale organelor mediastinale (trahee, esofag, inima,
vase, plaman, pleura)
 SDD
 Accidente
 Agresiuni
Mihaela Cardis
Mihaela Cardis
 TRAUMATISMELE TORACICE
Trauma toracica - > leziuni cu risc vital imediat
(mortale in cateva minute):
 Obstructie respiratorie
 Instabilitate toracica severa ( fracturarea mai multor
coaste, volete costale mobile)
 Pneumotorax deschis cu traumatopnee (cavitate
pleurala deschisa = > aerul intra si iese prin plaga)
 Hemotorax masiv
 Tamponada cardiaca
 Plagi cardiace
 TRAUMATISMELE TORACICE
MDD
• Semne de insuficienta respiratorie:
 Cianoza,
 Dispnee - > asfixie,
 Respiratie rapida si superficiala
 Posibil miscari respiratorii asimetrice
• Semne de insuficienta circulatorie:
 Paliditate
 Puls tahicardic sau filiform
 TA scazuta/prabusita
• Plagi deschise la nivelul toracelui
 TRAUMATISMELE TORACICE
 EXAMINARE RAPIDA A TRAUMATIZATULUI
 Asezare la orizontala
 Dezgolirea toracelui
 Evaluarea culorii tegumentelor si mucoaselor, evaluarea
rapida a respiratiei si pulsului
 IN IR PRIN OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII
(dispnee, tiraj, stridor)
Poate surveni prin:
 Inundari ale CR cu sange (rupturi traheale sau
pulmonare / alte focare hemoragice)
 Inundari cu secretii ( traumatismul provoaca Hsecretie de
mucus bronsic si alveolar = > alterarea schimburilor
gazoase prin obstructie bronsica)
 TRAUMATISMELE TORACICE
 IN IR PRIN OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII
Poate surveni prin:
 Aspirare de corpi straini in CR
 TCC cu coma
Prim ajutor P inconstient:
 Eliberare CAS
 Aspirare secretii faringo-traheo-bronsice apoi instalarea pipei
Guedel
 Participare la IOT cu aspiratie cand este necesar
Prim ajutor P constient
 Pozitie semisezanda
 Suprimarea durerii
 Eliminarea secretiilor (P este incurajat sa tuseasca)
Transport – de urgenta, cu supravghere si administrare O2
 TRAUMATISMELE TORACICE

 IN IR PRIN INSTABILITATE TORACICA

Survine prin:
 Fracturarea unui mare numar de coaste
 Volete costale – fractura mai multor coaste deodata,
coastele fiind fracturate in 2 sau mai multe puncte
distantate intre ele ; voletul se desolidarizeaza de peretele
toracic, infundandu-se in inspiratie si expansionandu-se in
expiratie = > respiratie paradoxala
 Fracturi condrorocostale
Prim ajutor – victima este examinata in pozitie
semisezanda
• Suprimarea durerii - > antialgice minore ; infiltratie cu
novocaina/xilina a N intercostali ; !!! Interzisa adm de
opiacee - > deprima centrul respirator!!!
 TRAUMATISMELE TORACICE

 IN IR PRIN INSTABILITATE TORACICA

Prim ajutor – victima este examinata in pozitie
semisezanda
• Imobilizarea fracturilor si voletului- se incearca culcarea
victimei pe partea lezata / fixarea voletului – FIE prin
compresiune manuala, FIE cu fesi rulate (sau manunchi de
comprese, vata , tifon) aplicate pe volet si fixate apoi cu
leucoplast (sa cuprinda numai hemitoracele
corespunzator)
!!! Bandajul circular este CI - > limiteaza expansiunea
toracica = > agravarea IR!!!
Transport – de urgenta ; supraveghere, administrare O2 ;
combaterea fenomenelor asociate ( soc, varsaturi, hTa,
etc)
 TRAUMATISMELE TORACICE

 IN IR PRIN PNEUMOTORAX DESCHIS

Pneumotoraxul deschis cu traumatopnee survine prin:
 Plagi penetrante pleuro-pulmonare cu torace deschis in
care cavitatea pleurala comunica larg si permanent cu
exteriorul ; aerul iese si intra la fiecare miscare
respiratorie, cu un suierat caracteristic ; S de la nivelul
ranii toracice este aerat si spumos ( uneori exista emfizem
subcutanat in jurul plagii)
 Respiratia este ineficienta determinand colabare
pulmonara (datorita presiunii atmosferice pozitive)
 TRAUMATISMELE TORACICE

 IN IR PRIN PNEUMOTORAX DESCHIS

Prim ajutor
 1 manevra - > inchiderea toracelui prin pansament ocluziv
 PO - > comprese + vata (!!! Acesta se coase la piele pentru
a nu intra in cavitatea toracica)/ comprese + strat
impermeabil (panza cauciucata, strat de naylon) fixate cu
leucoplast ; dispozitive speciale ( sigiliu toracic Asherman-
pansament ocluziv cu valva) ;
 !!! In lipsa dispozitivelor speciale, pansamentul va fi
semiocluziv, pentru a permite pana la un punct iesirea
aerului daca presiunea din pleura creste!!!
Transport - > de urgenta, in pozitie semisezanda/sezanda ;
supravegherea semnelor vitale (! Semne de tensiune
intrapleurala)
Mihaela Cardis
Mihaela Cardis
 TRAUMATISMELE TORACICE
 IN IR PRIN PNEUMOTORAX COMPRESIV (CU SUPAPA)
Pneumotoraxul simplu – relativ bine tolerat
Pneumotoraxul compresiv (sufocant) este consecinta
plagilor pleuropulmonare cu supapa, in care aerul
patrunde in cavitatea pleurala, dar nu mai poate iesi.
Aerul :
 Poate proveni din afara - > patrunde in pleura prin
peretele toracic
 Poate proveni dintr-o leziune pleuropulmonara sau a
consuctelor aeriene (rupturi de trahee, bronhii)
Consecinte:
 Comprimarea plamanului cu suprimarea hematozei
 Comprimarea vaselor mari si deplasarea inimii
 TRAUMATISMELE TORACICE
 IN IR PRIN PNEUMOTORAX COMPRESIV (CU SUPAPA)
Consecinte:
 Devierea traheii, distensia jugularelor, emfizem subcutanat care nu
depaseste hemitoracele de aceeasi parte ( aerul patrunde dinauntru
dinspre bronhii si plamani sub piele si da senzatia palpatorie de
crepitatie)
 Cand exista rupturi ale pleurei mediastinale, apare emfizemul
mediastinal = > comprimarea vaselor gatului ; apare cianoza
extremitatii cefalice, dispnee marcata, colaps, chiar moarte
 In formele grave, pneumotoraxul si pneumomediastinul compresiv
produc emfizem subcutanat masiv, aerul patrunzand si sub pielea
gatului, a fetei, cu tare de asfixie impresionanta ( = sdr gazos din
cadrul rupturilor de cai aeriene mari – bronhii, trahee)
Prim ajutor: punctie pleurala (spatiul 2 IC) – permite scaderea presiunii
intrapleurale si reduce deplasarea mediastinala
Transport de urgenta la spital – supraveghere, participare la
traheostomie in caz de necesitate
 TRAUMATISMELE TORACICE
 IN IR SI CIRCULATORIE PRIN HEMOTORAX MASIV
Hemotoraxul masiv survine prin rupere de vase din plamani,
pleura, vase mamare interne, vase intercostale ; comprima
inima, vasele mari si poate duce la devierea organelor
mediastinale
Clinic :
 Semne de insuficienta circulatorie acuta: stare de lipotipie,
tahicardie / puls filiform ; hTA/ TA prabusita
 Fenomene de IRA datorate atat scaderii masei circulante
cat si faptului ca S din cavitatea pleurala comprima
plamanul
 Hemitorace bombat asimetric
 La auscultatie nu se aud zgomotele normale
 TRAUMATISMELE TORACICE
 IN IR SI CIRCULATORIE PRIN HEMOTORAX MASIV
Prim ajutor
Punctie pleurala cu drenarea S din cavitatea
pleurala
Pev cu S sau substituenti plasmatici
macromoleculari
Daca hemoragia nu se opreste (lezarea unui vas
mare) se practica toracotomie cu ligatura vasului
(cand exista posibilitati)
Transport – de urgenta, cu supravegherea fct vitale,
drenaj, perfuzii ; administrare de o2
 TRAUMATISMELE TORACICE

 IN I CIRCULATORIE SI IR PRIN TAMPONADA

CARDIACA
Clinic
Paloare, cianoza; puls filiform, TA prabusita ce
contrasteaza cu jugularele turgescente
Zgomote cardiace asurzite
Cresterea PVC
Prim ajutor: punctie pericardica ; transport de
urgenta
 TRAUMATISMELE ABDOMINALE
CALSIFICARE
I. CONTUZII ABDOMINALE (traumatisme închise) =
leziuni traumatice ale abdomenului fără soluţie de
continuitate la nivelul tegumentelor
In funcţie de structurile morfologice interesate sunt:
 contuzii abdominale cu leziuni parietale;
 contuzii abdominale cu leziuni viscerale;
 contuzii abdominale mixte (leziuni parietale şi
viscerale);
II. TRAUMATISME ABDOMINALE DESCHISE - plagi
 nepenetrante (peritoneu parietal integru)
 penetrante (interesare şi a peritoneului parietal)
plagă simplă (fără leziuni viscerale)
cu interesare viscerală
 TRAUMATISMELE ABDOMINALE
 SDD
accidente de circulaţie (rutieră, feroviară, maritimă,
aeriană, etc.);
accidente de muncă (industrie, agricultură,
construcţii);
accidente de sport şi joacă;
accidente casnice;
mari catastrofe naturale (cutremure, inundaţii,
alunecări de teren, etc.);
agresiuni individuale prin arme albe, arme de foc
sau improvizate (diverse corpuri contondente: coasă,
furcă, tablă, ferăstrău), corn de bou, etc.;
tentative de sinucidere.
 TRAUMATISMELE ABDOMINALE
 MDD
 Manifestări generale:
 imediat după accident: posibil stare generală bună, facies
palid, privire anxioasă, agitat sau apatic, conştiinţă
păstrată sau inconştient sau chiar şoc traumatic,
 Manifestări specifice:
 abdomen acut chirurgical,
 moartea în câteva minute (hemoragii pe vasele mari:
aortă, venă cavă inferioară, etc.), în ore sau în câteva
zile,
 hemoragia în doi timpi, prin ruptura ficatului, a
splinei sau a rinichiului; peritonită prin ruperea
organelor cavitare în marea cavitate abdominală,
 şocul, peritonita sau hemoragia sunt factori agravanţi
pentru starea pacientului,
 TRAUMATISMELE ABDOMINALE
 MDD
 Manifestări specifice:
 abdomen acut chirurgical,
 transpiraţii reci, paloare tegumentară, tahipnee, alură

ventriculară scăzută, tensiune arterială prăbuşită, sete

intensă în hemoragii,
 în cazul rupturii organelor interne durerea este surdă; în

schimb este mult mai violentă în perforaţiile de organe

cavitare (ruptura unei anse intestinale este urmată de
durere mai redusă ca intensitate datorită alcalinităţii
conţinutului intestinal; dar peritonita dată de ruptura
intestinală este mult mai gravă decât cea dată de ruptura
gastrică: semn Blumberg pozitiv – decompresia bruscă a
abdomenului urmată de durere),
 TRAUMATISMELE ABDOMINALE
 MDD
Manifestări specifice:
 sindrom de hemoragie postraumatică:
 hemoragie într-un timp datorată rupturii sau plăgilor
viscerale, ale vaselor; în doi timpi în traumatizarea
organelor cu capsulă (hemoragia apare după 1-10 zile),
 senzaţie de slăbiciune, ameţeli, vâjâituri în urechi,
tulburări de vedere (scotoame, vedere înceţoşată),
agitaţie psihomotorie, paloare, extremităţi reci,
transpiraţii reci, puls filiform, hTA, oligoanurie,
abdomen dureros, apărare musculară limitată,
meteorism, tranzit intestinal oprit plus semne de
traumatism abdominal,
 Hematocrit, Hemoleucogramă scăzute,
 TRAUMATISMELE ABDOMINALE
 MDD
 Manifestări specifice:
 sindrom de iritaţie peritoneală – apare în leziunile viscerelor
cavitare:
 perforaţie într-un timp, perforaţie în doi timpi (perioada
de acalmie , urmata de agravarea simtomatologiei),
 durere, abdomen imobil, contractură abdominală,
hiperestezie cutanată, greţuri, vărsături, tuşeu rectal
dureros, febră, tahicardie,
 leucocitoza, examen radiologic (pneumoperitoneu),
 hematomul supraaponevrotic:
 apare în contuzii ducând la apariţia unei colecţii lichidiene
serohematice sangvine limfatice
 tumefacţie rotundă, ovalară, bine circumscrisă, dureroasă,
fluctuentă,
 alte semne - plagi, hemoragii externe,eventratii, evisceratii
 TRAUMATISMELE ABDOMINALE
 PRIM AJUTOR
 Evaluarea victimei
Masurarea functiilor vitale
Examinarea abdomenului (medic):
 inspectie - trebuiesc identificate şi cele mai mici
leziuni tegumentare - escoriaţii, echimoze - care
pot indica prezenţa unei leziuni abdominale
subiacente; cele laterale sau posterioare pot
semnala o leziune în retro-peritoneu
 aspect general (retractat, destins, existenta unei
eventratii)
 TRAUMATISMELE ABDOMINALE

Palpare - durerea abdominală intensă, apărare

musculară, pozitivarea semnului Blumberg
Percutie – zgomote aerice / matitate
Se verifica daca P urineaza spontan sau nu,
aspectul urinii (hematurie)
Depistarea leziunilor asociate
!!! Examinarea se face cu blandete ; nu se va
mobiliza prea mult pentru a nu accentua starea de
soc / leziunile viscerale!!!
 TRAUMATISMELE ABDOMINALE
 PRIM AJUTOR
 Rol propriu
 recunoaşterea elementelor care ne atrag atenţia asupra unui
traumatism abdominal:
 prezenţa excoriaţilor, plăgilor, durerii, crepitaţiilor,
hemoragiei în regiunea abdominală,
 hematemeză, melenă, rectoragie după un traumatism,
 manifestări de ocluzie posttraumatica,
 cunoaşterea modului în care trebuie acordat primul ajutor:
 se aşează bolnavul pe targă, în decubit dorsal,
 membrele pelvine vor fi flectate uşor (se aşează o pătură
rulată sub genunchi),
 combaterea şocului cu soluţii macromoleculare sau sânge,
 se poate aplica o pungă cu gheaţă pe zona dureroasă a
abdomenului,
 se aspiră sucul gastric cu o sondă endonazală,
 TRAUMATISMELE ABDOMINALE
 PRIM AJUTOR
 Rol propriu
 cunoaşterea indicaţiilor puncţiei abdominale în
traumatisme:
contuzii, plăgi abdominale, cu suspiciune de leziune viscerală,
traumatism abdominal combinat cu un traumatism cranio-
cerebral, cu stare de comă
politraumatizaţi grav cu afectare abdominală,
 cunoaşterea indicaţiilor şi contraindicaţiilor spălăturii
peritoneale:
indicaţii : politraumatism cu instabilitate hemodinamică,
traumatism cu alterarea sensibilităţii prin afectarea coloanei
vertebrale, traumatism abdominal cu alterarea stării de
conştienţă,
contraindicaţii: absolute – indicaţii chirurgicale evidente,
relative – graviditate, hematom al peretelui abdominal,
obezitate, distensie abdominală,
 TRAUMATISMELE ABDOMINALE
 PRIM AJUTOR
 Rol propriu
 cunoaşterea elementelor primului ajutor:
 în lipsa unei hemoragii de amploare se face îngrijirea plăgii
abdominale,
 aşezăm bolnavul în decubit dorsal, cu membrele flectate,
 este bine a se evita administrarea calmantelor,
 pansarea plăgii nepenetrante:
 se dezinfectează cu alcool, soluţie iodată, etc. (fără a atinge
rana cu antiseptice),
 se curăţă rana de corpi străini sau de sfaceluri de ţesuturi
(folosiţi pense sterile),
 se acoperă plaga cu 2 – 3 pansamente sterile ce vor acoperi
marginile plăgii, peste care se aplică un tifon mai mare,
 se fixează cu leucoplast sau faşă,
 ATENŢIE: Nu se aplică vată direct pe rană,
 TRAUMATISMELE ABDOMINALE
 PRIM AJUTOR
 Rol propriu
cunoaşterea elementelor primului ajutor:
pansarea plăgii penetrante:
 se interzice introducerea oricărui obiect în plagă, cu
scopul examinării,
 în cazul evisceraţiilor nu se va tenta reintroducerea

viscerelor în abdomen ci vor fi aplicate câmpuri mari

îmbibate în soluţie izotonă, călduţă,
 dacă se exteriorizează o ansă subţire, aceasta se va

devitaliza în aproximativ două ore,

 TRAUMATISMELE ABDOMINALE
 PRIM AJUTOR
 Rol delegat:
 participarea la explorări paraclinice:
 sondaj gastric – prezenţa sângelui; sondajul vezicii urinare,
 examen radiologic abdominal fără substanţe de contrast -
imagini hidroaerice, pierderea umbrei psoas,
 puncţie abdominală (sânge, produse patologice),
 ecografia (lichid, hematom hepatic, renal, splenic),
 laparoscopie (contraindicată: în şoc, insuficienţă
respiratorie),
 arteriografie selectivă (evidenţiază rupturi sau plăgi ale
vaselor mijlocii sau mici),
 examinări de laborator clinic: HL, HT, examen de urină sau
sediment, uree sanguină, electroliţi
 spălătură peritoneală,
Semnul psoasului(muschi care vine in contact cu apendicele)
 TRAUMATISMELE ABDOMINALE
 PRIM AJUTOR
 Rol delegat:
 evaluarea tipului de plagă: nepenetrante, penetrante simple,
penetrante, cu leziuni viscerale
 aprecierea corectă a tipului de leziune se va face într-o clinică
de chirurgie, astfel că pacientul trebuie transportat cât mai
repede la spital,
 linie venoasa
 abordarea unei atitudini terapeutice corecte:
 sondă naso-gastrică pentru aspirarea conţinutului gastric,
! la riscul de „inundare” a căilor aeriene,
 ! la descoperirea eventualelor sângerări gastro-intestinale,

 cateterizare urinară:
 ! la hematurie,
 TRAUMATISMELE ABDOMINALE
 PRIM AJUTOR
 Rol delegat:
 abordarea unei atitudini terapeutice corecte:
laparotomie terapeutica imediată indicată la persoanele
cu traumatism abdominal:
 hipotensiune arterială,
 peritonită,
 aerextraluminal,
 traumatism diafragmatic,
 perforaţia vezicii urinare, pancreasului, tubului digestiv,
ficatului, splinei, rinichiului,
 ! orice plagă abdominală trebuie explorată în sala de
operaţie,
în caz de evisceraţie: antialgic major, comprese cu ser
fiziologic călduţ
Evisceratie traumatica Evisceratie traumatica
Plaga abdominala impuscata Trauma toraco-abdominala
 TRAUMATISMELE BAZINULUI
 D - sunt reprezentate de fracturi ale pelvisului (unice sau
multiple) , ce implică coxalul, articulaţiile sacro-iliace,
sacrul, coccisul, ramurile ischio- şi ilio-pubiene asociate
uneori cu leziuni vezicale sau uretrale (hematurie,
ischiurie cu prezenţa senzaţiei de micţiune)
 SDD – accidente
 MDD
durere spontană (localizată la spinele iliace, pube sau în
zona inghinală) sau provocată prin apăsarea marelui
trohanter,
contractura musculaturii abdominale (prin hematom
retroperitoneal sau prin ruptura de viscere),
scurtare aparentă şi rotaţie externă a membrului respectiv,
stare de şoc, impotenţă funcţională
 TRAUMATISMELE BAZINULUI
 INGRIJIRI
Prim ajutor:
 Evaluarea functiilor vitale
 Evaluare leziuni (plagi, hemoragii, tip fractura)
 Pansare plagi ; hemostaza
 Prinderea unei linii venoase
 Sedare
 Aplicare centura bazin (daca exista) ;
 Asezarea P pe targa - 4 persoane, targa rigida
 Transport de urgenta la spital
 TRAUMATISMELE BAZINULUI
 INGRIJIRI
Spital - rol propriu
 supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative
 asigurarea şi supravegherea unei poziţii terapeutice
(hamac pentru disjuncţii de simfiză pubiană; extensie la
planul patului pentru fracturi de cotil; extensie bipolară
pentru fractură – luxaţie de şold)
 explicarea necesităţii imobilizării
 deservirea unui urinar, ploscă
 asigurarea igienei lenjeriei
 efectuarea toaletei pe regiuni
 bilanţ ingesta-excreta
 TRAUMATISMELE BAZINULUI
 INGRIJIRI
Spital – rol propriu
 supravegherea sondei à demeure
 alimentaţie activă sau pasivă la pat
 prevenirea infecţiilor nosocomiale
 efectuarea pansamentelor (dacă este cazul); întreţinerea
asepsiei componentelor sistemului de extensie
 psihoterapie
 prevenirea escarelor de decubit
 explicarea şi supravegherea mobilizării active în
articulaţiile neafectate
 mobilizare pasivă
 TRAUMATISMELE BAZINULUI
 INGRIJIRI
Spital – rol delegat
 administrarea antalgicelor, anticoagulantelor,
antibioticelor
 recoltarea produselor biologice sau patologice pentru
examen de laborator
 participarea la examene radiologice
 participarea la intervenţii chirurgicale (pregatire
preoperatorie ; ingrijiri postoperatorii)
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
 D - = pot fi entorse, luxaţii, fracturi, secţionări,
 SDD – accidente, agresiuni
 MDD – in functie de tipul de traumatism
1. FRACTURA = intreruperea totala sau partiala a
continuitatii unui os, aparuta in urma unui traumatism
Clasificare:
a.Dupa mecanism
- mecanism direct
- mecanism indirect
b. Dupa nr de fragmente:
- simple - > 2 fragmente
- cominutive - > mai multe fragmente
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
Clasificare:
c. Dpdv anatomopatologic:
- incomplete - > traiectul de fractura intrerupe partial continuitatea
osoasa
- complete -> traiectul de fractura separa complet fragmentele osoase
d. Dupa modul de deplasare a fragmentelor:
- fara deplasare
- cu deplasare
e. Dupa traiectul fracturii
- transversala; oblica; spiroida; in dublu etaj
f. Dupa interesarea tegumentului
- inchise - > fara leziui tegumentare
- deschise - > cu leziuni tegumentare
 TIP DE FRACTURI IN FUNCTIE DE TRAIECT

1 – COMINUTIVA

2 – IN SPIRALA

3 – OBLICA

4 - TRANSVERSA
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
MDD
a.Generale – durere, anxietate, agitatie, paloare ;
stare de soc – in politraumatisme
b.Specifice:
Probabilitate – > durere, impotenta functionala,
deformarea regiunii,tumefiere,echimoza,scurtarea
regiunii ( a segmentului)
Certitudine -> mobilitate anormala, crepitatia
osoasa, intreruperea continuitatii osoase,
netransmiterea miscarii
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
PRIM AJUTOR
Rp - > combaterea durerii cu analgezic minor,
indepartarea hainelor prin taiere, se interzic
miscarile regiunii afectate, hemostaza,pansamente
(deschise), imobilizare provizorie,transport cu
salvarea – insotire + supraveghere
Rd - > abord venos periferic, reducerea
extemporanee a fracturii , analgezie majora,
administrare solutii pentru combaterea socului,
profilaxie antitetanica, pregatire pentru
investigatii +/- pregatire preoperatorie, aplicare si
supraveghere aparat gipsat
Atela Kramer Atele
aluminiu
Atele gonflabile
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
2. ENTORSA
 D = leziune traumatica la nivel articular ; apare ca expresie
a unei distorsiuni articulare mecanice (mergand de la
alungirea pana la ruptura formatiunilor ligamentare, cu
tulburari functionale determinate de traumatizarea
aparatului nervos) ; fara pierderea contactului permanent
intre suprafetele articulare.
 SDD – accdidene, agresiuni
 MDD
 Generale – durere de intensitate variabila, cu ameliorare
rapida si intensificare dupa 2-3 ore, daca nu se pune in
repaus articulatia ; impotenta functionala cu un interval
liber de 2-3 ore dupa traumatism
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
2. ENTORSA
 MDD
 Specifice
Entorsa usoara (de gr I) - > durere de intensitate redusa,
impotenta functionala, tumefiere dureroasa, lipsa oricarui
semn radiologic al intinderii ligamentare
Entorsa moderata (de gr II) - > durere vie si impotenta
functionala partiala;tumefactie evidenta si echimoza redusa
alaturi de mobilitate normala ; ruptura partiala a
ligamentului
Entorsa grava (de gr III) - > durere vie, impotenta
functionala totala; tumefactie voluminoasa, echimoza
intinsa, prezenta pct dureroase ligamentare, mobilitate
anormala ; radiologic – largirea unilaterala a spatiului
articular prin ruptura ligamentara totala
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
2. ENTORSA
 PRIM AJUTOR
 La camera de garda:
examen clinic şi radiologic,
punerea diagnosticului,
instituirea tratamentului de urgenţă:
 blocajul reacţiilor vasomotorii (xilină 1% local),
 iniţierea sau continuarea tratament antiinflamator şi

antialgic,
 evacuarea hidrartrozelor importante,

 punerea articulaţiei în repaus total sau relativ;

 imobilizarea articulaţiei în poziţie funcţională,

 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
2. ENTORSA
 PRIM AJUTOR
 !!!
durata imobilizării este în funcţie de gradul entorsei
(gravitatea leziunilor capsulo-ligamentare) şi de
localizarea ei,
imobilizarea favorizează calmarea durerilor, resorbţia
revărsatelor şi uşurează recuperarea funcţională,
în perioada imobilizării se poate administra o medicaţie
anabolizantă şi trofostimulentă,
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
2. ENTORSA
 PRIM AJUTOR
 cunoaşterea particularităţilor de tratament:
entorsa de gradul 1:
 înentorsele uşoare nu este necesară imobilizarea,
repausul fiind suficient (se poate practica si
imobilizare - faşă elastică - gleznieră, genunchieră
elastică)
 repaus câteva zile,

 tratament local şi general antiinflamator, antialgic,

entorsa de gradul 2:
 imobilizare riguroasă, cu aparat gipsat, sau orteze,

pentru o perioadă de: 10 – 14 zile în entorsele de

gleznă, 21 –30 de zile pentru entorsele de genunchi,
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
2. ENTORSA
 PRIM AJUTOR
 cunoaşterea particularităţilor de tratament:
entorsa de gradul 3:
 în cazul entorselor grave, invalidante, internarea în spital -
intervenţie chirurgicală,
 inventariere şi reparare a leziunilor prin reinserţii şi suturi

 imobilizare în aparat gipsat timp de 4 –6 săptămâni, în

tratarea ortopedică, acesta va fi prelungit cu 4 săptămâni

pentru gleznă şi 6 pentru genunchi- interventii
chirurgicale,
 când entorsa a fost asociată şi cu o fractură, imobilizarea

în aparat gipsat se menţine în funcţie de caracteristicile

fracturii,
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
2. ENTORSA
 PRIM AJUTOR
 recomandări la părăsirea camerei de gardă:
perioada de interzicere a sprijinului: ex. 3-7 zile în
entorsa simplă de gleznă,
imobilizare 10-14 zile, cu reluarea mersului peste 3-7
zile în entorsa medie a gleznei,
revenire la control la 1-3-7-14 zile după imobilizarea
gipsată, s-au oricând dacă apar incidente,
exerciţiile de prevenire a amiotrofiei(atrofie a unui grup
de muşchi),
tratamentul în ambulator, cu antialgice uzuale,
antiagregante plachetare, antiinflamatoare, sedative
uşoare,
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
2. ENTORSA
 PRIM AJUTOR
 SE VA EVITA:
 masajul regiunii,
 aplicarea de căldură locală,

 mobilizarea forţată “tragerea la loc a articulaţiei,

tendoanelor, etc.!”,
 reluarea mobilizării sau a sprijinului înaintea

controlului medical de specialitate,

 administrarea de antialgice puternice înaintea

consultului de specialitate,
 conduita după suprimarea imobilizării gipsate:
instituirea unui program riguros şi complex de recuperare
funcţională,
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
3.LUXATIA
 D - deplasarea extremităţilor osoase ale unei articulaţii,
antrenând o modificare permanentă a raporturilor lor,
 CLASIFICARE
în funcţie de raportul dintre suprafeţele articulare:
completă: când pierderea raportului este totală,
incompletă sau subluxaţie: dacă extremităţile articulare
rămân parţial în contact,
în funcţie de timpul scurs de la producerea luxaţiei :
recentă,
veche,
recidivantă,
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
3.LUXATIA
 CLASIFICARE
în funcţie de natura luxaţiei se împart în:
congenitală,
traumatică,
în funcţie de leziunile cutanate asociate sunt:
închisă,
deschisă,
după localizare: scapulo-humerală, sterno-
claviculare , acromo-claviculară , ale cotului , fractura
luxaţie tip Monteggia- Stănciulescu (asocierea fracturii
distale a cubitusului cu luxaţia capului radial),
metacarpo-falangiană, şold, genunchi, rotula, piciorului
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
3.LUXATIA
 MDD
 Generale
durerea:
 variabilăca intensitate: acută în momentul luxaţiei,
devine treptat mai atenuată şi mai difuză, dacă se
menţine articulaţia imobilizată în poziţia
caracteristică antalgică,
 se poate exacerba cu ocazia oricărei mişcări,

impotenţa funcţională:
 este completă de la început, apoi diminuă puţin,

 când contractura muscu1ară nu blochează articulaţia

în totalitate, se pot întâlni mişcări anormale, în vreme

ce mişcările fiziologice sunt abolite,
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
3.LUXATIA
 MDD
 Specifice
 deformarea regiunii articulare,
 datorită: proeminenţelor osoase anormale, depresiunii în
locul unei proeminenţe articulare, modificării lungimii
membrului,
 atitudinea vicioasă:
 este permanentă,

 se reproduce cu regularitate dacă se încearcă modificarea

poziţiei membrului, atâta vreme cât luxaţia nu a fost redusă,

 poziţia fixă a membrului se însoţeşte, de obicei, cu scurtarea,

şi numai excepţional cu alungirea membrului (luxaţia

incompletă anterioară a cotului),
 determinate de complicaţii: vasculo-nervoase - trebuie aduse la
cunoştinţa pacientului înaintea manevrelor de reducere,
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
3.LUXATIA
 MDD
 în luxaţia veche,
 oarecare grad de adaptare a bolnavului la infirmitatea sa,
 durerile sunt mai moderate
 impotenţa funcţională este mai puţin jenantă,
 deformarea este mai evidentă din cauza atrofiilor musculare,
 în luxaţiile recidivante:
 reproducerea lor cu mare uşurinţă, din ce în ce mai des, după
traumatisme minime,
 mai ales la nivelul articulaţiilor laxe: umăr, femuro-patelară,
temporo-mandibulară,
acelaşi aspect ca în luxaţia recentă. Se deosebeşte prin durerea
mai atenuată şi traumatismul mai puţin violent care a produs-o,
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
3.LUXATIA
 PRIM AJUTOR
In urgenta:
combaterea durerii cu antialgice uzuale,
imobilizarea articulaţiei –nu se va tenta reducerea
luxaţiei, ci doar găsirea cu blândeţe a poziţiei celei mai
puţin dureroase,
repaus total imediat al membrului,
luxaţiile deschise vor fi pansate, nu şi investigate,
transportare la spital, păstrându-se repausul total al
membrului,
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
3.LUXATIA
 PRIM AJUTOR
La spital:
tratamentul de elecţie în luxaţia recentă este ortopedic şi
constă în reducerea de urgenţă a luxaţiilor deoarece:
reducerea se face mai uşor în absenţa edemului şi a
retracţiilor capsulo-ligamentare,
se evită pericolul unor complicaţii ischemice grave
imediate,
se previn complicaţii secundare neurologice redutabile,
 se va evita:
orice manevră de reducere înaintea examenului
radiologic,
temporizarea reducerii după stabilirea diagnosticului
clinic şi radiologic,
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
3.LUXATIA
 PRIM AJUTOR
 precauţii după imobilizare:
pentru tratamentul în ambulator:
 varespecta interdicţia de sprijin, poziţia proclivă,
 se va prezenta la controale le datele stabilite,

 se va prezenta de urgenţă la apariţia durerilor la

nivelul articulaţiei, modificări de volum şi culoare a

extremităţii rămase libere, degradarea imobilizării,
îngrijirea în spital (se referă în special la bolnavii
imobilizaţi la pat):
 măsuri privind evitarea escarelor,

 măsuri privind prevenirea şi combaterea hipotrofiei

musculare,
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
3.LUXATIA
 DE RETINUT
reducerea (repunerea):
trebuie făcută în primele ore care urmează luxaţiei,
se face de obicei sub anestezie (generală, rahidiană sau
locală cu o relaxare musculară bună), prin manevre
blânde, bine reglate (pentru fiecare articulaţie există una,
două sau mai multe manevre de reducere), forţând epifiza
luxată să parcurgă invers drumul efectuat în momentul
luxării,
după obţinerea reducerii, care se recunoaşte după “clicul”
audio-senzitiv se practică o radiografie de control,
dacă reducerea nu se poate efectua ortopedic se recurge la
intervenţie chirurgicală (repunere sângerândă),
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
3.LUXATIA
 DE RETINUT
 menţinerea reducerii (imobilizarea):
se realizează prin diferite mijloace, fie cu un bandaj
Dessault în luxaţia scapulo-humerală, fie cu extensie
continuă în luxaţia şoldului sau prin aparat gipsat
pentru o durată care variază de la articulaţie la
articulaţie,
în cazurile în care reducerea luxaţiei nu se menţine,
cum se întâmplă în luxaţia cu fractura rebordului
gleznei, scapulara sau a cotilului, intervenţia
chirurgicală se impune,
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR

3.LUXATIA
DE RETINUT
reabilitarea funcţională (recuperare
funcţională):
începe prin exerciţii de contracţii musculare şi
mobilitate activă,
se contraindică mobilizare pasivă forţată care
poate duce la redori secundare, precum şi
masajele care pot să favorizeze apariţia
osteoamelor,
 TRAUMATISMELE MEMBRELOR
3.LUXATIA
DE RETINUT
în luxaţiile vechi: reducerea ortopedică se poate
indica în situaţiile în care se apreciază că leziunile
nu sunt prea organizate, recurgând la manevrele
clasice, dar evitând orice manipulare forţată; când
nu se reuşeşte, indicaţia tratamentului chirurgical
se impune,
în luxaţiile recidivante: reducerea va fi efectuată
tot după examenul radiologic, urmată de
imobilizare, dar tratamentul curativ este
chirurgical,
 POLITRAUMATISMELE
 D - afecţiuni traumatice în care leziunile
periferice sunt asociate cu leziuni viscerale
ce pot determina tulburări ale funcţiilor
vitale
 PRIM AJUTOR – principii generale
Pentru scoaterea accidentatului, indiferent de
cauze şi gravitate, se va acţiona cu
rapiditate, respectându-se principiile
primului ajutor:

1. scoaterea victimelor de la locul accidentului

şi aşezarea lor în condiţii favorabile
acordării primului ajutor,
2. întreruperea cauzei care a produs
accidentul,
3. examinarea rapidă şi sumară a victimelor
pentru aprecierea gravităţii accidentului şi
stabilirea ordinii de acordare a primului
ajutor,
4. informare scurtă asupra cauzelor
accidentului,
 POLITRAUMATISMELE
 PRIM AJUTOR – principii generale
5. efectuarea la nevoie a primelor
îngrijiri (masaj cardiac extern,
respiraţie artificială, hemostază
provizorie, toaleta şi pansarea
plăgilor, imobilizarea provizorie a
fracturilor),
6. îndepărtarea curioşilor şi
realizarea unui baraj de securitate
în jurul pacientului,
7. efectuarea mişcărilor cu blândeţe -
mişcările intempestive pot agrava
leziunile produse de accident,
8. persoanele accidentate ce nu pot fi
supravegheate sunt aşezate în
poziţii stabile,
9. anunţarea accidentului,
 POLITRAUMATISMELE
 PRIM AJUTOR – principii generale
10. conservarea urmelor cu importanţă
medico-legală,
11. transportarea accidentatului la
spital,
12. însoţirea victimei până la unitatea
care-i va acorda îngrijirile necesare,
Posibilităţile acordării primului
ajutor sunt diferite după locul unde
s-a produs accidentul, dacă există
sau nu truse de prim ajutor. Actul
medical propriu-zis va fi adaptat
locului respectiv.
 POLITRAUMATISMELE
 PRIM AJUTOR
1. asigurarea barajului de securitate a victimei
- este executată de o altă persoană care nu acordă
prim ajutor,
- sunt îndepărtate persoanele curioase adunate în
jurul accidentatului (împiedică aerisirea
victimei, îi creează sentimentul de panică cu
efect negativ asupra evoluţiei ulterioare a bolii,
împiedică mişcările celor ce dau primul ajutor,
2. examinarea victimei la locul accidentului:
- se efectuează o primă examinare a bolnavului
pentru a constata dacă pacientul e conştient
(coerent, confuz, obosit) sau inconştient, dacă
respiră normal sau cu dificultate, dacă se simt
pulsaţiile arterelor (carotidă, radială),
- în caz de stop cardiac, se examinează pulsul la
arterele mari, respiraţia, pupilele (midriaza când
stopul cardiac este instalat mai demult şi
pupilele inegale = semn de traumatism cranian
sever),
 POLITRAUMATISMELE
 PRIM AJUTOR
3. efectuarea primelor îngrijiri
- se efectuează manevrele de degajare a căilor
respiratorii superioare şi manevre de
“respiraţie gură la gură”; la nevoie SVB
- se execută hemostaza provizorie, dacă
accidentatul are o hemoragie abundentă,
4. scoaterea victimei din focarul de
agresiune
- se scoate victima de la locul accidentului
păstrându-se pe cât posibil poziţia în care a
fost surprins de accident,
- mobilizarea accidentatului se execută astfel
încât segmentele cap-gât – trunchi – bazin să
formeze un bloc rigid (NU se flectează capul
pe trunchi şi trunchiul pe bazin),
- din spaţiile înguste, profunde sau de altă
formă salvatorul trebuie să aplice metode
care să asigure securitatea victimei,
 POLITRAUMATISMELE
 PRIM AJUTOR
5. aşezarea victimei la sol
- se aşează victima la sol, prin gesturi blânde,
în decubit dorsal, mai rar lateral, cu capul
situat mai jos decât trunchiul, dacă victima
este conştientă,
- pacientul traumatizat conştient va fi aşezat în
decubit dorsal,
- pacientul cu plăgi abdominale va fi aşezat în
decubit dorsal cu coapsele flectate pe bazin,
- pacientul cu fracturi ale coloanei vertebrale,
va fi aşezat în decubit ventral pe o planşetă
sau o scândură, cu capul întors lateral/ sau
in DD pe saltea vacuum
- în fracturile coloanei cervicale pacientul va fi
aşezat în decubit dorsal cu capul imobilizat
pe părţile laterale şi creştet,
 POLITRAUMATISMELE
 PRIM AJUTOR
5. aşezarea victimei la sol
- pacientul cu traumatism toracic şi
fracturi costale se aşează în poziţie
semişezândă dorsal şi când prezintă
tulburări respiratorii (sufocare,
cianoză, agitaţie) se aşează pe partea
bolnavă pentru ca mişcările
respiratorii să se poată executa cu
maximă eficienţă cu hemitoracele
sănătos,
- pacientul care prezintă semne de
hemoragie abundentă (puls filiform,
tahicardic, paloare, sete) va fi aşezat
în decubit dorsal cu capul mai jos
decât corpul (picioarele se ridică chiar
la verticală dacă hemoragia este
mare),
 POLITRAUMATISMELE
 PRIM AJUTOR
6. examinarea victimei
- se efectuează a 2 examinare a accidentatului, cu
mai multă atenţie pentru a descoperi leziunile
cele mai importante,
- se examinează tegumentele, în special în regiunile
acoperite de îmbrăcăminte, pentru a descoperi
hemoragiile şi a realiza hemostaza şi
pansamentele,
- se examinează conturul capului, pentru a observa
eventualele denivelări ale calotei craniene şi răni,
- se controlează pavilioanele urechilor şi narinele
pentru a vedea dacă există urme de sânge sau de
serozitate (prezenţa lor sugerează un
traumatism al bazei craniului),
- se examinează fiecare membru superior şi
inferior, controlând dacă există deformări, dacă
prezintă mobilitate,
- se palpează bazinul şi toracele prin compresiune
uşoară - în cazul fracturii oaselor bazinului
manevrele sunt dureroase,
 POLITRAUMATISMELE
 PRIM AJUTOR
7. după măsurile de prim ajutor întreprinse
se face o a doua examinare şi trierea
urgenţelor:
urgenţa I cuprinde stopul cardio-
respirator, hemoragiile interne,
urgenţa II cuprinde hemoragiile arteriale
ce pot fi oprite cu garou, amputaţiile de
membre, plăgi mari abdominale,
traumatizaţii care şi-au pierdut
cunoştinţa,
urgenţa III cuprinde traumatismele
cranio-cerebrale, traumatismele vertebro-
medulare şi de bazin, fracturi deschise,
plăgi profunde,
urgenţa IV cuprinde traumatizaţii
conştienţi, cei cu leziuni superficiale,
fracturi ale membrelor, alte fracturi care
se pot imobiliza provizoriu şi se pot
temporiza.
 POLITRAUMATISMELE
 PRIM AJUTOR
8. ridicarea victimei de la sol
- se pregăteşte brancarda acoperind-o cu o
pătură sau se improvizează o brancardă,
- se ridică victima cu ajutoare, având grijă
să nu fie mobilizate regiunile
traumatizate
- se evită agravarea leziunilor şi
tulburărilor existente,
- se face prin:
- metoda “culesului” sau “ridicarea din
lateral”,
- efectuată de 4 persoane,
- primul prinde capul şi umerii, al doilea
bazinul, al treilea membrele inferioare,
- la comanda unuia dintre salvatori
accidentatul este ridicat pe genunchiul
liber al acestora,
- al patrulea împinge targa sub
accidentat,
 POLITRAUMATISMELE
 PRIM AJUTOR
8. ridicarea victimei de la sol
 metoda “puntea olandeză”:
- efectuată de 4 persoane,
- 3 încalecă victima, susţinând-o ca în
metoda cules,
- la comanda unuia accidentatul este
ridicat pe genunchiul liber al acestora,
- al patrulea împinge targa sub
accidentat,
- ridicarea şi aşezarea accidentatului se
va face cu mişcări fine şi cât mai puţine
pentru a se evita agravarea leziunilor
osoase ale membrelor şi coloanei
vertebrale,
- nu se flectează capul pe torace şi
toracele pe abdomen, deoarece în cazul
fracturii de coloană vertebrală, flexia ei
poate produce contuzia sau secţiunea
măduvei, urmată de paralizie definitivă
 POLITRAUMATISMELE
PRIM AJUTOR
9.  transportul accidentatului
- pe targă de 2, 4, 5 persoane, până la
autosanitară; capul se aşează spre
direcţia de deplasare; targa trebuie
menţinută orizontal, mersul trebuie să
fie lin,
- apoi cu autosanitara, elicopterul,
în timpul transportului:
- decubit dorsal la accidentaţii
conştienţi suspecţi de fractura
coloanei vertebrale sau de bazin,
- poziţie Trendelenburg inversată,
cu înclinare maximă de 10 - 15°, la
accidentaţii cu fracturi ale bazei
craniului,
 POLITRAUMATISMELE

 PRIM AJUTOR
 în timpul transportului:
 poziţie Trendelenburg, cu înclinare maximă de
10 - 15°, la accidentaţii în stare de şoc,
 poziţie ridicată a capului la accidentaţii
conştienţi şi fără semne de şoc, cu fracturi ale
craniului
 decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate,
la accidentaţii în stare de şoc prin hemoragie,
 decubit ventral la accidentaţii cu leziuni
cranio-faciale,
 decubit lateral la accidentaţii în stare de comă,
 poziţie semişezând la accidentaţii toraco-
pulmonari, insuficienţă cardio-respiratorie,
leziuni abdominale,
 în tot timpul transportului, politraumatizatul
va fi supravegheat.
 Vă
mulțumesc!