NAVIGATIE

DERIVA
NAVIGATIE
DERIVA

DERIVA DE CURENT

DERIVA DE VÂNT
NAVIGATIE
DERIVA DE CURENT
INFLUENȚA CURENTULUI ASUPRA DEPLASĂRII AMBARCAȚIUNII

Principalele cauze ale formării curenţilor marini sunt: • diferenţa de densitate a apei în
zone oceanice învecinate • vânturi permanente sau sezoniere; • mareele oceanice.
Tipuri de curenţi marini:
curenţi permanenţi
curenţi sezonieri (formați în perioadele de acţiune a vânturilor sezoniere)
curenţi accidentali
curenţi de maree

ATENȚIE !!! deriva de curent NU ”intră în compas”

NAVIGATIE
DERIVA DE CURENT

FORMAREA CURENȚILOR MARINI

CURENȚII MARINI PERMANENȚI
NAVIGATIE
DERIVA DE CURENT CURENȚII MARINI PERMANENȚI
 NAVIGATIE
DERIVA DE VÂNT

Vântul şi valurile, atunci când sunt suficient de puternice şi constante, acţionează asupra
navei în marş, astfel:
1) modifică direcţia de deplasare a navei prin apă faţă de drumul compas ţinut de timonier
cu un unghi numit unghi de derivă de vânt (care înglobează şi efectul valurilor)
2) măreşte sau micşorează viteza navei prin apă, considerând că puterea maşinii
(turaţia elicii) este constantă

ATENȚIE !!! deriva de vânt ”intră în compas”

NAVIGATIE
VOIAJUL

PLANIFICAREA VOIAJULUI

FOARTE IMPORTANT: ”Ruta trebuie să ofere siguranţă față de

condiţiile meteorologice nefavorabile, cu solicitări minime pentru
corpul navei, instalaţii, echipamente şi echipaj/pasageri”
NAVIGATIE
VOIAJUL

Pregătirea voiajului
a) Analiza
b) Planificarea

Executarea voiajului
c) Organizarea
d) Monitorizarea
NAVIGATIE
VOIAJUL

Analiza-reprezintă activitatea de evaluare a tuturor factorilor de risc ce ar putea afecta

siguranța navigației pe ruta stabilită. Decizia skipperului asupra planului general al
voiajului trebuie să se sprijine pe această evaluare, care se execută pe baza
documentelor hidrografice pe care nava le are la dispoziție
NAVIGATIE
VOIAJUL

VOIAJ COSTIER:

Cel mai important aspect al pregătirii voiajului costier îl

reprezintă distanța față de coastă și/sau față de pericole, unele
state riverane fac recomandări în acest sens, se vor lua în
considerare schemele de separare care reglementează
anumite zone maritime;
NAVIGATIE
VOIAJUL

VOIAJ OCEANIC

Posibilități de bunkeraj și alimentare - factorii care ar putea afecta

siguranța voiajului devin primordiali (pericolul de gheață, prezența
perturbațiilor ciclonice, etc.); în acest context, voiajele oceanice
moderne se sprijină, din ce în ce mai mult, pe asistența unui serviciu
specializat de avertizare meteorologică, condițiile meteorologice
predominante din zona de navigație, împreună cu pericolele
asociate, trebuie considerate în conjuncție cu argumentele de
„agrement si placere”. Uneori, la voiajele oceanice, apar conditii
speciale (de ex. să se evite anumite zone, să nu se navige peste o
anumită latitudine sau viteză, etc.).
NAVIGATIE
VOIAJUL

Skipperul va lua în considerare

- calităţile constructive ale navei și starea tehnică (raza de acţiune, viteza navei, starea
de încărcare;
- competenţa şi nivelul de instruire al echipajului
- existenţa la bord a tuturor documentelor navei, echipajului, pasagerilor

Este necesar ca evaluarea voiajului să se facă ”de la dană la dană”, luând în

calcul toți factorii ce ar putea influența siguranța voiajului.
 NAVIGATIE
VOIAJUL

PLANIFICAREA
1. Selecția tuturor hărților de navigație și așezarea lor în ordinea de desfășurare a voiajului. Se vor
include hărțile la scară mare, planurile porturilor de destinație și escală. Se vor corecta aceste
hărți după ultima ediție săptămânală a Notices to Mariners. Avertismentele de navigație recente
(Nav Warnings, engl.) vor fi, de asemenea, incluse în dosarul voiajului.
2. Stabilirea zonelor restricționate pentru navigație (periculoase, interzise, nesigure), delimitarea
clară a acestora și marcarea lor prin hașurare pe hartă. Criteriul esențial în stabilirea zonelor
restricționate (No-Go Areas, engl.) îl reprezintă diferența dintre adâncimea apei și pescajul navei;
în zonele cu maree, la aceasta se ve adăuga și o marjă de siguranță. Valoarea de referință de
care se va ține cont în practică este următoarea: limita adâncimii acceptabile a apei este egală
cu pescajul navei plus 10% din acesta. Totuși, acest standard se va modifica în zone cu maree
ori dacă ambarcatiunea este susceptibilă de oscilații mari ale pescajului.
3. Stabilirea limitelor de siguranță, sub forma unor relevmente limită; în cazul ambarcatiunilor de
mari dimensiuni, aceste limite trebuie alese cu mare atenție (este posibil ca zone ale corpului
navei să depășească limita de siguranță).
4. Stabilirea zonelor sigure, acestea fiind mărginite de zonele restricționate.
5. Trasarea drumului preliminar (track / course to be made good, engl.) se va executa în funcție de
concluziile etapei de analiză. Drumul preliminar se va trasa mai întâi pe o hartă (la scară foarte
mică), segmentele de drum rezultate nu trebuie să depășească zonele restricționate. Pe
segmentele costiere, drumul preliminar se va trasa tot pe baza analizei efectuate anterior, mai
întâi pe o hartă la scară mare și apoi pe una sau mai multe hărți la scară convenabil de mare.
Când timpul de plecare este cunoscut, se pot determina ETA (Estimated Time of Arrival, engl.) în
portul de destinație și în punctele de referință ale voiajului (waypoint - WPT01, WPT02, etc.).
 NAVIGATIE
VOIAJUL

6 Trasarea pe drumul preliminar a punctelor de referință (waypoint/WPT). Acestea sunt punctele de

schimbare de drum. În plus, poate fi considerat waypoint și oricare din următoarele puncte ale
voiajului: sfârșitul sau începutul voiajului, punctul de schimbare a vitezei de croazieră, punctele de
ancoraj etc.
7 Stabilirea frecvenței de determinare a poziției este un proces bazat pe compromis. Astfel, în
zonele cu pericole se va impune o frecvență mai mare a poziționării (15min ar putea reprezenta o
referință), în timp ce la mare deschisă aceasta se va diminua, coborând până la 1 oră sau chiar 2
ore.
8 Utilizarea mijloacelor alternative pentru controlul poziționării, altele decât sistemele sau metodele
de poziționare, cum ar fi trecerea prin aliniamente care se va fructifica prin controlul poziției,
precum și prin determinarea corecției compasurilor de bord, trecerea prin locuri periculoase
folosind aliniamente sau relevmente direcționale, planificarea trecerii prin locuri periculoase
menținând – pe diferite segmente – prova pe diferite marcaje (faruri, balize, etc.), apariția luminii
farurilor de aterizare la orizont;
 NAVIGATIE
VOIAJUL

ORGANIZAREA
După întocmirea planului voiajului, se vor reține următoarele:

1. Utilizarea orelor de sosire (ETA) în punctele critice ale planului pentru fructificarea
avantajelor oferite de maree și de ciclul diurn
2. Utilizarea în mod avantajos a orei de sosire (ETA) în portul de destinație (uneori
sosirea timpurie poate fi dezavantajoasa)
3. Prezentarea detaliilor planului voiajului, înaintea plecării, întregului echiapj implicat
direct sau indirect în executarea acestuia
4. Prevenirea obosirii inutile a membrilor echipajului și organizarea carturilor
5. Pregătirea judicioasă pentru plecarea în voiaj, folosind, de regulă, un check list.
 NAVIGATIE
VOIAJUL
MONITORIZAREA
Reprezintă suma activităților ce se execută de echipaj pentru a asigura deplasarea în
conformitate cu planul voiajului.
Aceasta reprezintă principala îndatorire a skipperului și are următoarele componente:
1. Selecția metodei optime de poziționare și determinarea poziției instantanee a
navei. Se va avea în vedere metoda cea mai precisă și expeditivă. Sistemele
globale de navigație cu sateliți (GPS) îndeplinesc simultan aceste deziderate și ca
se vor utiliza în limite largi, având în vedere necesitatea dublării permanente a
metodei de poziționare.
2. Frecvența și regularitatea determinării poziției sunt parametri determinați deja din
faza de pregătire a voiajului.
3. Deoarece poziționarea este un algoritm cu o periodicitate bine determinată, este
recomandat ca imediat după determinarea punctului navei (cu receptorul GPS, de
exemplu) skipperul să estimeze poziția navei la momentul următorului punct GPS.
4. Citirea unui sondaj în momentul determinării de punct; dacă în vecinătatea
punctului navei, pe hartă nu se găsește adâncimea apei citită la receptorul GPS,
atunci skipperul trebuie să devină suspicios.
 NAVIGATIE
VOIAJUL
MONITORIZAREA

5. Succesiunea pozițiilor determinate cu un receptor GPS determină

direcția reală de deplasare a navei, care reprezintă un important
indicator al corectitudinii executării planului voiajului.
6. ETA la următorul waypoint reprezintă un alt criteriu esențial privind
evaluarea modului în care se execută voiajul. Disproporții în acești
doi indicatori trebuie să producă reacția skipperului, care va lua
măsuri de corectare a parametrilor de mișcare ai navei (drum,
viteză). Modificările de drum și/sau viteză în vederea revenirii pe
planul voiajului se vor face cu valori mici.
7. Veghea reprezintă elementul fundamental al procesului de
monitorizare a evoluției ambarcatiunii pe timpul voiajului. Veghea
de navigatie include cercetarea vizuală atentă a suprafeței
maritime înconjurătoare, pe un sector de 360°, având ca scop
înțelegerea exactă a contextului real în care se găsește
ambarcatiunea.
NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE

Harta de navigaţie
NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE

Proiecţia geometrică a elementelor unei suprafeţe curbe

pe un plan deformează parametrii esenţiali (lungimile şi
orientările)

Soluţia practică, de compromis, o reprezintă contra-

deformarea analitică (matematică) a acelor parametri
critici care prezintă interes.
NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE

DEFINIŢIE:
NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE

SCARA HĂRȚILOR
NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE

► Reprezentarea numerică se face prin

afişarea unui simbol de forma „1:50000”

► Reprezentarea grafică se face prin

afişarea unui segment gradat care indică
o echivalenţă similară cu cea de sus, ca în
exemplul alăturat

► Reprezentarea descriptivă se face prin

afişarea unui text care descrie sintetic
relaţia dintre lungimea elementară de pe
hartă şi cea corespondentă de pe
suprafaţa Pământului. Exemplu: ”Un
centimetru reprezintă 2 mile marine”
NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE
NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE

LOXODROMA ŞI ORTODROMA

Loxodroma - Curba sferică ce Ortodroma - Urma lăsată de un plan ce trece prin centrul
intersectează meridianele sub sferei, nu intersectează meridianele sub acelaşi unghi
acelaşi unghi
NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE
NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE

Elementele de conţinut ale hărţii marine

Scara latitudinilor limitează la est şi la vest zona
geografică reprezentată pe o hartă marină.
Scara longitudinilor delimitează la nord şi la sud zona
geografică reprezentată pe o hartă marină.
TITULATURA HĂRŢII - Titlul hărții, scara, data publicării și dimensiunile
ELEMENTE TOPOGRAFICE - informații despre natura, relief, puncte de interes
etc.
ELEMENTE HIDROGRAFICE – pericole de navigație, adâncimi, curbe izobatice
(batimetrie)
MIJLOACE DE ASIGURARE A NAVIGAȚIEI – faruri de aterizare, intrare, semnale
luminoase/neluminoase, balize, sisteme de separare
a traficului
ROZA DE DECLINAȚIE -- informații despre declinație și variația anuală a acesteia
INFORMAȚII DESPRE MAREE – elementele curenților de maree
NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE

SIMBOLURI UTILIZATE ÎN HĂRȚILE MARINE

NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE
NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE

Instrumente de lucru pe hartă

Gheara compas, este un instrument utilizat pentru

măsurarea distanţelor dintre două puncte pe hartă.
NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE

Instrumente de lucru pe hartă

Echerul cu raportor
NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE

Instrumente de lucru pe hartă

Utilizarea echerelor pentru lucrul pe hartă

NAVIGATIE
HĂRȚI DE NAVIGAȚIE

Instrumente de lucru pe hartă

Liniile paralele servesc la trasarea şi translaţia drumurilor şi dreptelor de poziţie

NAVIGATIE

ATELIER
HĂRȚI
NAVIGATIE
NAVIGATIE
NAVIGATIE
NAVIGATIE
NAVIGATIE
NAVIGATIE
NAVIGATIE