Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 1/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Corina CACE
PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
Teorie metodologie
i practic
Editura ASE
Bucureşti
2007
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 2/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Editura ASE
Piaţa Romană nr. 6, sector 1, Bucureşti, România
cod 010374
www.ase.ro
editura@net.ase.ro
37.015.3(075.8)
159.922.7(075.8)
ISBN 978-973-594-935-8
Editura ASE
Tehnoredactare: Mioara Gamulea
Coperta: Livia Radu
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 3/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
CUPRINS
PREFAŢĂ ................................................................................................. 9
Capitolul 1
NOŢIUNI DE PSIHOLOGIE GENERALĂ .........................................11
1.1 Ce este psihologia?...............................................................................11
1.1.1 R ădăcinile psihologiei..................................................................12
1.1.2 Domeniul, obiectul şi ramurile psihologiei..................................13
1.2 „Survolarea” câmpului psihologiei ......................................................14
1.2.1 Realitatea de cercetat....................................................................14
1.2.2 Metode de cercetare ...................................................................14
1.2.3 Abordări teoretice în psihologie...................................................19
1.2.4 Experienţa.....................................................................................20
1.3 Sistemul psihic uman (SPU): scurtă prezentare ...................................21
Capitolul 2
PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
COMPETENŢELE PROFESIEI DIDACTICE ...................................23
2.1 Diferenţa între profesori.......................................................................25
2.2 Ce este „predarea excelentă”?..............................................................26
2.2.1 Expertul ........................................................................................27
2.3 Rolul psihologiei educaţiei...................................................................30
2.3.1 Simţul comun versus cercetare şi teorie.......................................31
2.3.2 Îmbunătăţirea predării: rolul cercetării şi al teoriei......................33
2.4 Probleme pentru eseuri şi verificarea cunoştinţelor.............................34
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 4/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Capitolul 3
CUNOAŞTEREA PSIHOLOGICĂ A PERSONALITĂŢII
ELEVULUI. TEORIILE DEZVOLTĂRII............................................35
3.1 Omul: o entitate bio-psiho-socială .......................................................35
3.1.1 Principii ale dezvoltării ................................................................36
3.1.2 Caracteristici ale dezvoltării psihice.............................................36
3.1.3 Factori fundamentali ai dezvoltării psihice: ereditate, mediu,
educaţie ........................................................................................37
3.2 Stadialitatea problematică a dezvoltării: Teoriile dezvoltării ..............40
3.2.1 Teoria lui Sigmund Freud.............................................................40
3.2.2 Stadialitatea cognitivă.
Teoria dezvoltării cognitive - J. Piaget ........................................42
3.2.3 Perspectiva socio-culturală: teoria lui Vîgotsky...........................47
3.2.4 Dezvoltarea psihosocială: teoria lui Erik Erikson........................49
3.2.5 Stadiile dezvoltării morale: teoria lui Kohlberg ..........................51
3.3 Probleme pentru eseuri şi verificarea cunoştinţelor.............................53
Capitolul 4
ÎNVĂŢAREA ...........................................................................................54
4.1 Învăţare şi învăţare şcolar ă ...................................................................55
4.2 Factori care influenţează o situaţie concretă de învăţare .....................56
4.3 Factori interni (subiectivi) cercetaţi de psihologia învăţării ................58
4.4 Probleme pentru eseuri şi verificarea cunoştinţelor.............................59
Capitolul 5
ASPECTE COMPORTAMENTALE ALE ÎNVĂŢĂRII ....................60
5.1 Primele explicaţii ale învăţării: teoriile de tip asociaţionist
şi condiţionarea clasică ........................................................................61
5.2 Activitatea lui Thorndike şi Skinner ....................................................64
5.2.1 Întărirea .......................................................................................65
5.2.2 Pedeapsa.......................................................................................66
5.2.3 Graficul întăririlor ........................................................................68
5.3 Recompense şi pedepse........................................................................69
5.4 Probleme pentru eseuri şi verificarea cunoştinţelor.............................70
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 5/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Cuprins 7
Capitolul 6
DIMENSIUNILE COGNITIVE ALE ÎNVĂŢĂRII ............................. 71
6.1 Ce este psihologia cognitivă?............................................................... 72
6.1.1 Elementele perspectivei cognitive................................................ 72
6.1.2 O paralelă între comportamentalism şi cognitivism..................... 73
6.1.3 Importanţa cunoaşterii în procesul învăţării................................. 74
6.2 Procese cognitive complexe................................................................. 76
6.2.1 Învăţarea conceptelor ................................................................... 76
6.2.2 Procesarea informaţiei.................................................................. 77
6.2.3 Rezolvarea problemelor ............................................................... 80
6.3 Probleme pentru eseuri şi verificarea cunoştinţelor............................. 81
Capitolul 7
MOTIVAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE ................................................................. 82
7.1 Ce este motivaţia? ................................................................................ 83
7.2 Motivaţie intrinsecă, motivaţie extrinsecă şi situarea cauzei............... 84
7.3 Patru abordări generale ale motivaţiei.................................................. 87
7.4 Probleme pentru eseuri şi verificarea cunoştinţelor............................. 93
Capitolul 8
DIFERENŢE ÎNTRE CEI CARE ÎNVAŢĂ ........................................ 94
8.1 Conceptul: „diferenţe individuale”: dimensiuni ale acestuia ............... 95
8.1.1 Inteligenţa..................................................................................... 96
8.1.2 Cei şapte ani de acasă ................................................................... 96
8.1.3 Copiii supradotaţi ......................................................................... 97
8.1.4 Creativitatea.................................................................................. 98
8.1.5 Abilităţi de gândire....................................................................... 98
8.1.6 Stiluri cognitive ............................................................................ 99
8.1.7 Personalitatea................................................................................ 99
8.2 Importanţa cunoaşterii diferenţelor......................................................100
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 6/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Capitolul 9
ASPECTE ALE COMUNICĂRII DIDACTICE ..................................101
9 1 Comunicarea, caracteristici şi elemente structurale, tipuri şi forme....102
9.2 Eficacitatea comunicării şi rolul comunicării în crearea climatului
suportiv ................................................................................................108
Capitolul 10
CONFLICTUL ŞI SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR ................119
10.1 Conflictul ...........................................................................................119
10.2 Şcoala / clasa: grup social ..................................................................120
10.3 Conflictul şi dinamica acestuia ..........................................................122
10.4 Variabile strategice ale comunicării în situaţii conflictuale...............125
10.5 Probleme pentru eseuri şi verificarea cunoştinţelor...........................127
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................128
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 7/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
PREFAŢĂ
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 8/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 9/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Capitolul 1
NOŢIUNI DE PSIHOLOGIE GENERALĂ
A.
- Unde şi cum se produc fenomenele psihice?
- Cum este organizat psihicul?
C.
- De ce iubim?
- Avem teamă de examen? De ce?
D. De ce ne comportăm aşa?
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 10/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 11/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
•
Domeniul psihologiei (psiho-suflet şi logos-ştiinţă) fenomene
subiective şi procese psihice, desf ăşur ări comportamentale,
activitatea umană considerată în unitatea dintre latura internă şi cea
externă, personalitatea cu tr ăsăturile, structurile şi particularităţile
acesteia.
• Obiectul : în mare măsur ă psihismul uman (ca punct culminant) sau
sistemul psihocomportamental uman
activitatea psihică este un mod general de organizare care
integrează fapte psihocomportamentale;
acţiunea, mereu învăţată implică un scop şi o structur ă
operaţională;
motivul, un imbold, un impuls prin care e declanşat actul;
scopul este cel care anticipă rezultatul;
operaţia are o semnificaţie instrumentală.
o psihologia sportivă
o psihologia artei
o psihologia educaţiei
o şamd.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 12/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Experienţa
Perspectiva
teoretică
Metode
de cercetare
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 13/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Metode descriptive
Din categoria metodelor descriptive fac parte observaţia, studiul de
caz şi ancheta. Aceste metode ofer ă diferite modele de descriere a
comportamentului.
Aşa cum am precizat mai devreme, metodele descriptive ne pot
furniza informaţii despre modul în care fiecare dintre noi facem anumite
conexiuni între evenimente şi comportamente diferite. Metodele descriptive
nu ne permit să spunem cu certitudine ce evenimente au cauzat anumite
comportamente. Doar in cadrul experimentelor, cercetătorii pot crea anumite
situaţii pentru a afla cum pot ele s ă cauzeze schimbări în manifestările
comportamentale ale unui individ / grup.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 14/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Observaţia
Surprinderea manifestărilor comportamentale naturale ale
individului, în mediul natural, în condiţii obişnuite de viaţă poartă numele
de observaţie. Pentru observarea tuturor manifestărilor comportamentale
cercetătorul face apel la mai multe forme de observaţie.
Observaţia capătă mai multe forme în funcţie de:
• Orientarea actului observaţional (pe cine observăm?):
- autoobservaţia şi
- observaţia propriu-zisă.
• Prezenţa sau absenţa observatorului:
- observaţie directă (observatorul este prezent şi cunoscut de către
subiecţi ca fiind observator);
- observaţie indirectă (observatorul nu este prezent, el aflându-se
într-o altă încă pere);
- cu observator uitat, ignorat (observatorul este prezent dar în
acelaşi atât de cunoscut grupului încât este ignorat);
- cu observator ascuns (observatorul este ascuns, dar prezent în
aceeaşi încă pere cu subiecţii observaţi).
• Implicarea sau nonimplicarea observatorului în activitatea grupului:
- observaţia pasivă şi
- observaţia participativă.
• Durata observării:
- continuă (observaţie realizată pe o perioadă mai mare de timp) şi
- discontinuă (observarea are loc treptat, la diferite intervale de
timp).
• Obiectivele urmărite:
- integrală (se încearcă surprinderea tuturor sau a cât mai multor
manifestări de conduită) şi
- selectivă (se concentrează doar asupra unei singure conduite).
Observaţiaspontan
comportamentul reprezintă o sursă bogată de informaţii despre
al indivizilor în mediul natural. Un al doilea
avantaj este acela ca observaţia este o sursă bogată de ipoteze.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 15/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Ancheta
care persoanele
referitoare la unsunt
anumit să descrie
rugatesubiect. propriile anchetei
Rezultatele atitudini, prezint
sentimente, idei
ă sintetic
opiniile, credinţele sau atitudinile unui grup mare de persoane.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 16/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Avantaje şi dezavantaje
Ancheta permite cercetătorului examinarea unui fenomen dificil sau
imposibil de studiat cu ajutorul altor metode, de asemenea permite
colectarea datelor de la un segment larg de populaţie. Ancheta nu necesită
echipament special sau condiţii de laborator, aceasta putând fi aplicată la
domiciliul respondentului, în sala de clas ă, sau în centrele comerciale.
Ca orice metodă de cercetare ancheta are limitele ei, o primă
problemă ar fi aceea că este dificil să obţinem un eşantion echilibrat, o a
doua problemă ar fi aceea că r ăspunsurile oferite de persoane pot fi înclinate
în favoarea lor. Este posibil ca indivizii să nu îşi amintească exact anumite
lucruri sau să se simtă ruşinaţi puţi în situaţia de a le relată cuiva, aceste
lucruri vor conduce la obţinerea unor r ăspunsuri nu tocmai sincere.
Exemplu:
Cercetătorii francezi, la sfâr şitul sec al XIX - lea şi începutul secolul
al XX- lea, au fost interesa ţi în studierea fenomenului de retardare mintală.
Înainte de a r ăspunde acestei probleme specifice (retard mental) au fost
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 17/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Perspectiva Perspectiva
comportamentalistă cognitivistă
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 18/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Perspectiva
teoretică
evoluţionismul Comportament uman influenţat de interacţiunea
dintre tipul şi caracteristicile mediului înconjur ător;
relevanţă pentru supravieţuire şi reproducere.
comportamentalismul Psihologii trebuie să studieze aspecte
comportamentale observabile şi relaţiile cu
tr ăsăturile observabile ale mediului.
cognitivismul Oamenii sunt activ implicaţi în organizarea,
reorganizarea şi transformarea informaţiilor despre
mediu şi despre propriile stări interne.
fenomenologia Experienţa proprie este mai importantă decât
realitatea obiectivă.
psihanaliza Raportul între conştient, inconştient şi subconştient.
Tendinţele sau dorinţele profunde ale omului, care
au izvorul în impulsurile inconştiente (instinctul
sexual) şi care vin în conflict cu convingerile morale
sunt „refulate”, alungate în subconştient, de unde
tind să reapar ă sub formă „mascată”.
neuropsihologia Atât comportamentul cât şi procesele mentale sunt
corelate cu modificările biochimice de la nivelul
SNC şi hormonale ale SE
interacţionismul Structuri biologice microscopice alături de procesele
cognitive şi de învăţare sunt astfel „dispuse” pentru
a forma un întreg; procesele psihice aflate în
interacţiune cu evenimente din mediu; prezentul
psihologic poate fi înţeles deplin doar în lumina
prealabilă a istoriei.
1.2.4 Experien ţ a
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 19/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
o reprezentări
- Al doilea sistem de semnalizare:
o subsistemul cognitiv
o subsistemul afectiv
o subsistemul motivaţional
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 20/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 21/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Capitolul 2
PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
COMPETENŢELE PROFESIEI DIDACTICE
tineri.
Ce este psihologia educaţiei?
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 22/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 23/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
sociale
Cumdiverse.
putem spune dacă există diferenţe între profesori. Cea mai simplă
modalitate: propria noastr ă experienţă. Întoarcerea în timp şi retr ăirea anilor
de şcoală asemenea lui Sadoveanu care, după mulţi ani, prezintă imaginea
învăţătorului său - toţi îl cunoaştem pe Domnu’ Trandafir. Facem un
exerciţiu şi retr ăim orele de Limba şi literatura română din anii de liceu.
Auzim vocea Profesorului, ea este şi acum în urechile noastre. Vedem cum
gesticulează, imaginea sa este şi acum vie. Tabloul se conturează şi parcă
încă auzim, alături de operele literare, povestea propriei sale studenţii când
la catedr ăde erau
preluate Tudor
la mae Vianu şi George Călinescu. Valorile Profesorului,
ştrii săi, s-au transmis mai departe. Poate că azi stilul
acelui dascăl continuă să îmbogăţească propria noastr ă activitate. Mulţi
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 24/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
profesori, pot spune că dascălii pe care i-au avut au jucat un rol anume în
viaţa lor.
Rolul psihologiei educaţiei, prin cercetările, studiile şi teoriile sale,
depăşeşte graniţele simplei experienţe.
....Ce ai de spus?.....
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 25/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
2.2.1 Expertul
Singura profesie din lume în care începătorul trebuie să-şi asume aceleaşi
responsabilităţi ca şi cel cu experienţă chiar din prima zi este cea de
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 26/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Dimensiunile
Capacităţi
competenţei
Competenţa - cunoaşterea disciplinei de studiu,
de specialitate - stabilirea conexiunilor între teorie şi practică,
- înnoirea conţinuturilor (corelat cu noile achiziţii din
domeniu).
Competenţa - cunoaşterea elevilor (a particularităţilor de vârstă) şi
psiho-pedagogică proiectarea activităţilor de instruire în funcţie de
acestea,
- comunicare,
- motivare,
- proiectarea şi realizarea la nivel optim a activit ăţilor
instructiv educative,
- evaluare.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 27/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Dimensiunile
Capacităţi
competenţei
Competenţa - planificarea, organizarea, coordonarea, controlul şi
psihosocială evaluarea activităţilor la clasă în raport cu sarcinile
şi managerială instruirii,
- responsabilizarea elevilor,
- menţinerea unui climat adecvat în clasă şi a unor
relaţii de cooperare,
- îndrumare şi motivare a elevilor.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 28/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
...Punct... contrapunct....
De ani şi ani psihologii studiază modul de gândire al copiilor, sentimentele
acestora, cum se desf ăşoar ă procesul învăţării, ce influen ţ ează motiva ţ ia şi, mai ales,
modul în care predarea influen ţ ează învăţ area. În principal, caracteristicile şi
comportamentele care influen ţ ează procesul învăţării sunt cuno ştin ţ ele profesorului,
entuziasmul acestuia, metodele active şi directe de predare.
practicieni,
profesională. iarAcesta
elementul cheie al pentru
este motivul procesului
care este chiar
speciali ştii dezvoltarea
în politici
educaţionale şi, în special cei care fac politicile în acest domeniu, trebuie s ă
realizeze şi să susţină dezvoltarea profesională la standarde ridicate prin
programe de formare şi dezvoltare continuă.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 29/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 30/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 31/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 32/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 33/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Capitolul 3
CUNOAŞTEREA PSIHOLOGICĂ A PERSONALITĂŢII
ELEVULUI. TEORIILE DEZVOLTĂRII
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 34/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 35/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Factorii dezvoltării
Ereditatea este însu şirea fundamental ă a materiei vii de a transmite,
de la o genera ţ ie la alta, mesaje specificate (ale speciei,
ale grupului, ale individului) sub forma codului genetic.
Este vorba despre genotipul individului constituit din
material nuclear (la nivelul cromozomilor din nucleul
game ţ ilor) şi citoplasmatic. Un genotip se exprimă doar
în formă fenotipică (totalitatea caracteristicilor unui
individ) ca rezultat al interac ţ iunilor primare cu mediul.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 36/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Factorii dezvoltării
Mediu este constituit din totalitatea elementelor cu care
interac ţ ionează (direct şi / sau indirect) individul pe
parcursul dezvolt ării sale.
Educaţie este activitatea specific umană care mijloce şte şi
diversifică raportul dintre om şi mediul său favorizând
dezvoltarea omului prin intermediul societ ăţ ii şi al
societ ăţ ii prin intermediul omului.
Modelul Reprezentanţi
organicist universul este un întreg G. Stanley Hall (1848-
(activ) nereductibil la păr ţi (deşi este 1924) cu teoria
construit din acestea) recapitul ării (stadiile
organismul, la rândul său are dezvolt ării ontogenetice
această proprietate şi îi confer ă repet ă etapele
statutul de strtuctur ă activă filogenezei şi ale
rezultată din contradicţii şi antropogenezei)
sinteze ale datelor interne. A. Gesell (1880-1961)
Dezvoltarea psihică este astfel cu perspectiva
„realizată” pe baza unui maturiza ţ ionist ă
„program intern”
mecanicist universul este suma păr ţilor sale J.B. Watson (1878-
(reactiv) componente iar organismul 1938) părintele
uman de asemenea. Astfel el curentului behaviorist
poate fi analizat prin reducere la B.F. Skinner (1904-
păr ţile componente şi la relaţiile 1990) neobehaviorist
dintre ele care pot funcţiona C. Hull (1884-1953)
datorită unei forme de energie neobehaviorist
extern
sus ă Cu alte cuvinte se
ţine .ideea „identificării şi
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 37/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Modelul Reprezentanţi
controlării mediului care
influează” atunci când dorim să
influenţăm dezvoltarea
organismului şi dezvoltarea
psihică. Este, de fapt, schema
stimul – r ăspuns.
interacţionist universul nu există decât ca S. Freud (1856-1939)
interacţiune; proprietate şi a curentul psihanalist
organismului care este aflat în J. Piaget (1896-1980)
interacţiune cu lumea fizică, cu constructivismul genetic
cea biologică li cea socială. L.S. Vîgotski (1896-
Dezvoltarea psihică este, astfel, 1934) perspectiva
nu un r ăspuns la o influenţă istorico-cultural ă
dominantă (ereditate sau mediu) asupra psihismului
ci un produs al interacţiunii lor.
Er Ed Er
M
Ed Er M Ed M
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 38/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Stadii
- Genetice sau longitudinale a vieţii psihice adică la nivelul
procesualităţii pshihice (cognitive, afective, morale, ac ţionale),
numite simplu stadii
- de vârstă sau transversale într-o etapă anume, numite perioade
Principalele teorii ale acestei scoli sunt fondate pe urm ătoarele ipoteze:
• Dezvoltarea umană este înţeleasă prin schimbarea zonei corporale de
gratificare a impulsului sexual.
• Aparatul psihic refulează dorinţe, în special cele cu conţinut sexual şi
agresiv, acestea fiind conservate în sisteme de idei incon ştiente.
• Conflictele inconştiente (sursa nevrozelor ) legate de dorinţele refulate
au tendinţa de a se manifesta în vise, acte ratate şi simptome;
nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin
aducerea în conştient a dorinţelor inconştiente şi refulate.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 39/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Charcot trata anumite tulbur ări nervoase prin hipnoză. Sub conducerea lui,
Freud a început să studieze isteria, fapt care i-a trezit interesul pentru
psihopatologie.
În 1886, Sigmund Freud deschide la Viena un cabinet privat de psihiatrie,
specializat pe tulbur ări cerebrale şi nervoase. Freud s-a lovit de dificultăţi din
partea colegilor. Aceasta explică şi faptul că, mai târziu, teoriile lui asupra
nevrozelor au fost acceptate cu multă reticenţă.
Freud explică apariţia manifestărilor nevrotice, în special ale isteriei,
datorită refulării unor traume emoţionale, ascunse în inconştient. Ca tratament
recomandă transpunerea pacientului în stare de hipnoză, cu ajutorul căreia
tr ăirile emoţionale refulate sunt din nou aduse la suprafa ţa conştiinţei şi în felul
acesta, conflictele, prelucrate în mod con ştient, nu mai provoacă tulbur ări
psihice. Între 1895 şi 1900 Freud a formulat cea mai mare parte a concep ţiilor
sale, care formează nucleul psihanalizei în teorie şi practică. El renunţă la
metoda hipnozei, preferând expunerea spontană de către pacient a amintirilor
sale, încă din perioada copilăriei, în timpul şedinţelor de psihanaliză, sub forma
şa zisei ţasocia
aexperien ţ ii libere. În
ele conflictuale, felul
care stauacesta medicul
la baza tulbur ăîlrilor ă s ă-şi clarifice conştient
ajutnevrotice.
Cu ajutorul "asociaţiilor libere" găseşte calea de pătrundere către procesele
petrecute în inconştient, ceea ce l-a condus şi la explicarea semnificaţiei viselor
şi a actelor ratate ("lapsus-uri"). Prin interpretarea viselor a ajuns la formularea
conceptului de sexualitate infantilă şi a complexului Oedip, care ar sta la baza
legăturilor erotice inconştiente ale copilului cu părintele de sex opus. Aceste
puncte de vedere din concepţia freudiană au fost şi r ămân foarte controversate.
În 1902, Freud este numit profesor la Universitatea din Viena. În jurul s ău
s-a format un cerc de discipoli, ca Alfred Adler, Eugen Bleuler, Carl Gustav
Jung şi Ernest Jones, care i-au preluat şi i-au dezvoltat mai departe teoriile. În
1910 a fost creată Societatea Internaţională de Psihanaliză, cu extindere în
special în America
unele fenomene . Pe baza
sociale reprezentărilor sale, Freud a încercat s ă explice şi
şi culturale, ca religia, mitologia, arta şi literatura. După
ocuparea Austriei de nazişti, Freud se refugiază cu întreaga familie la Londra,
unde moare în urma unui cancer al maxilarului în 1939. Contribuţia ştiinţifică
esenţială a lui Sigmund Freud const ă în punerea în eviden ţă a existenţei şi
acţiunii inconştientului în viaţa psihică şi în explicarea pe aceast ă bază a
personalităţii umane. În plus, a dezvoltat o nou ă disciplină terapeutică medicală,
care - în forma iniţială sau modificată - stă la baza tratării psihoterapeutice
moderne a nevrozelor şi altor tulbur ări psihice.
Sursa Wikipedia, 2007.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 40/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 41/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 42/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 43/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 44/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 45/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 46/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 47/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
dimpotrivă, printr-o
necorespunz atitudine
ătore, vor dezvolta
sentimentul de inferioritate.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 48/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 49/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 50/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Teoria dezvoltării morale (Kohlberg)
confer ă drepturile individuale.
• Stadiul 6: orientarea-principiile eticii universale
binele şi r ăul sunt legate de con ştiinţa individului şi
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 51/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Eseuri
Aplicaţii
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 52/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Capitolul 4
ÎNVĂŢAREA
A învăţ a este atunci când, prin experien ţă , are loc o schimbare relativ
permanent ă cu privire la cuno ştin ţ e sau la comportament. Schimbarea poate fi
deliberat ă sau f ăr ă inten ţ ie, con ştient ă sau incon ştient ă.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 53/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Învăţarea 55
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 54/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
o nivelul inteligenţei
o motivaţia învăţării
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 55/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Învăţarea 57
2. Particularit ăţ ile profesorului:
o competenţa în domeniu;
o competenţă pedagogică (aptitudini psihopedagogice);
rolurilor didactice;
o stil general al activit ăţii cu elevii.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 56/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 57/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Învăţarea 59
Eseuri
Aplicaţii
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 58/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Capitolul 5
ASPECTE COMPORTAMENTALE ALE ÎNVĂŢĂRII
Ce ai face dacă....?
Gândire critică:
- Cum abordezi situaţia?
- Cu ce probleme comportamentale începi?
- Ce pedepse aplici şi la ce recompense apelezi?
teoriilor comportamentaliste.
- Cum definim procesul învăţării?
- Care sunt similitudinile şi diferen ţ ele între asociere,
condi ţ ionarea clasică şi condi ţ ionarea operant ă?
- Ce exemple pute ţ i da în leg ătur ă cu patru feluri diferite de
consecin ţ e care pot urma un comportament?
- Ce efecte au consecin ţ ele (enumerate mai sus) asupra
comportamentelor viitoare?
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 59/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Una din primele explicaţii ale învăţării datează încă din antichitate
când Aristotel (384-322 îCh.) menţiona faptul că ne amintim lucruri „luate
împreună” când ele sunt similare, când ele sunt opuse şi când ele sunt
învecinate (adiacente). De fapt aceste explicaţii stau la baza principiului
asocierii care explică învăţ area prin asociere. Este, de fapt, o rela ţie simplă,
de tipul stimul-r ăspuns, între cel puţin două evenimente. Stimulul este un
eveniment care activează comportamentul iar r ăspunsul este reacţia
observabilă la stimul. De fiecare dată când două sau mai multe senzaţii se
manifestă împreună spunem că sunt asociate. Mai târziu când doar una din
cele două este manifestă (stimul) cea de a doua face parte din rela ţie
(r ăspuns). Asocierea are un rol important în condi ţ ionarea clasică.
Exerciţiu:
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 60/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Ivan Petrovici Pavlov (1849-1936) fiziolog, psiholog şi doctor rus. I-a fost
acordat Premiul Nobel pentru Medicină în 1904 pentru cercet ări referitoare la
fiziologia sistemul digestiv. Pavlov a descris primul fenomenul condi ţ ionării
clasice în experimentele pe care le-a f ăcut cu câini.
În mod interesant, termenul lui Pavlov de reflex condi ţ ional a fost tradus gre şit
din limba rusă ca reflex condi ţ ionat, iar al ţ i oameni de ştiin ţă care au citit
lucr ările sale au ajuns la concluzia c ă dacă astfel de reflexe ar fi fost
condi ţ ionate, ar fi trebuit să fie produse printr-un proces denumit condi ţ ionare.
După ce munca lui Pavlov a devenit cunoscut ă în vest, în special datorit ă
scrierilor lui John B. Watson, ideea de condi ţ ionare ca o formă automat ă de
învăţ are a devenit un concept cheie în psihologia comparat ă , şi la referin ţ a
general ă la psihologie, behaviorismul. Bertrand Russell a fost un avocat
entuziast al importan ţ ei lucr ărilor lui Pavlov pentru filosofia min ţ ii.
Cercet ările lui Pavlov asupra reflexelor condi ţ ionale au influen ţ at puternic nu
doar ştiin ţ a, dar şi cultura de zi cu zi. Termenul "câinele lui Pavlov" este adesea
utilizat pentru a descrie o persoan ă care doar reac ţ ionează la o anumit ă situa ţ ie,
în loc să folosească gândirea critică. Condi ţ ionarea pavloviană a fost tema
principal ă a romanului lui Aldous Huxley, Brave New World.
Sursa: Wikipedia, 2007.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 61/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 62/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Cum poate fi aplicată condiţionarea clasică?
1. Asocierea evenimentelor plăcute cu sarcinile de învăţare:
- accent pus pe competiţia de grup şi pe cooperare şi mai puţin pe
cea individuală;
- elevii pregătesc singuri dulciurile pentru petrecere şi, în felul
ţia lor va fi mare;
- acesta
creareasatisfac
unui climat favorabil (la clasele mici): un „col ţ de lectur ă”
în care cel care citeşte să se adreseze pă puşilor.
2. Susţinerea elevilor anxioşi pentru a obţine rezultate pozitive:
- responsabilizarea unui elev timid pentru a-i învăţa pe ceilalţi cum
să aşeze lucr ările în mapa de portofoliu;
- paşi mici în atingerea unui obiectiv mare: elevii au în fiecare zi un
„mic test” iar la finalul să ptămânii au o testare complexă;
- dacă unui elev îi este frică să vorbească în faţa clasei, el trebuie
iniţial să citească din bancă un text unui grup restrâns, apoi întregii
clase, în timp va citi în faţa clasei şi în final va ajunge s ă elimine
teama.
3. Ajutarea copiilor să recunoască diferenţele şi similitudinile între
situaţii pentru a putea face discriminări şi generalizări:
- profesorul explică elevilor că este obligatoriu să evite oamenii
str ăini care ofer ă cadouri dar că pot accepta cadouri de la str ăini
când sunt părinţii lângă ei;
- a explica unu elev anxios că testul de admitere la liceu are acelaşi
grad de dificultate cu testele de la las ă la care a ob ţinut rezultate
bune.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 63/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
5.2.1 Înt ărirea
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 64/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
care creşte acestuia îi putem asuma consecinţele care sunt evenimentele ce-l
menţin şi-l întăresc. Consecinţele unor acţiuni de întărire depind, probabil,
de modul în care individul percepe evenimentul şi de semnificaţia acestuia
pentru individ.
CONSECINŢA EFECTUL
Întăritorul
(evenimentul care urmează
Comportamentul Comportamentul
comportamentului şi îi
întărit sau repetat
măreşte şansa de a se
manifesta în continuare )
5.2.2 Pedeapsa
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 65/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
CONSECINŢA EFECTUL
Asemenea întăririi, pedeapsa poate lua una din cele dou ă forme.
Prima este pedeapsa de tipul I . Numele nu spune multe, de aceea, este
cunoscută ca prezentarea pedepsei. Intervine când apariţia stimulului
urmează comportamentului în descreştere. Este atunci când un profesor le
anunţă elevilor suplimentarea temei sau un alt tur de pist ă de alergat pentru
gălăgie în clasă sau la ora de educaţie fizică. A doua este pedeapsa de tipul
al II-lea, sau pedeapsă de îndepărtare/de eliminare deoarece implică
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 66/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 67/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
...Punct... contrapunct....
De ani şi ani psihologii dezbat aspectul recompenselor pentru reu şitele şcolare
şi pentru cele academice.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 68/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Eseuri
Aplicaţii
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 69/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Capitolul 6
DIMENSIUNILE COGNITIVE ALE ÎNVĂŢĂRII
Gândire critică:
Lecţiile nu au avut succes. Ce s-a întâmplat?
Ce faci acum cu proiectele elevilor?
Cum poţi face în viitor lec ţii mai bune?
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 70/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Psihologia cognitivă este:
1. studiul explicit al sistemului cognitiv şi al subsitemelor sale
(memoria, gândirea, limbajul) dar şi studiul percepţiei (corelat cu senzaţii şi
reprezentări).
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 71/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 72/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 73/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 74/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
.... a da un sens informa ţ iilor şi ideilor, în ţ elegerea este astfel mai mult decât
memorarea, este mai mult decât reproducerea sau transpunerea „vorbelor”
altcuiva cu propriile tale cuvinte...în ţ elegerea este legat ă de utilizarea şi
transformarea cuno ştin ţ elor, priceperilor şi ideilor............
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 75/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 76/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 77/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Operaţii ale
gândirii
desfacerea unui obiect în păr ţi componente prin mijloace
Analiza
verbale; se realizează în plan mental
unirea elementelor componente şi constituirea sau
Sinteza
reconstituirea întregului, se realizează în plan mental
se alege un criteriu în func ţie de care se stabilesc
Comparaţia
asemănări şi deosebiri între obiecte sau fenomene
gruparea obiectelor sau fenomenelor în categorii, clase sau
Clasificarea
grupe în funcţie un element comun
este considerată o analiză superioar ă deoarece constă în
desprinderea elementelor sau tr ăsăturilor unui obiect sau a
Abstractizarea
unui fenomen, transformarea acestora şi păstrarea doar
acelora care n s-au modificat
atribuirea însuşirilor descoperite ca esenţiale prin
Generalizarea
abstractizare la întreaga clasă de obiecte
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 78/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 79/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
„..... punct-contrapunct.....”
Nu to ţ i profesorii consider ă ca fiind benefică „corectarea automat ă a textului”
cu ajutorul calculatorului în procesul învăţării.
Eseuri
Aplicaţii
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 80/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Capitolul 7
MOTIVAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE
Este sfâr şitul lunii iulie. E şti profesor şi, tocmai, ai ob ţ inut o not ă
foarte mare la examenul de titularizare în învăţământ. E şti repartizat la
Liceul X. Din câte cuno şti, din anii studen ţ iei, când f ăceai practica
pedagogică , liceul este bun dar nu st ă prea bine la partea de dotare care
prive şte mijloacele moderne de învăţământ. Liceul are bibliotecă dar fondul
de carte este vechi. Te gânde şti că ai avea nevoie, cel pu ţ in, de o serie de
softuri pentru jocuri de stimulare a învăţării disciplinei pe care o vei preda.
Mergi la liceu, î ţ i expui opinia şi discu ţ ia se opre şte la lipsa fondurilor.
....Uitându-te la căr ţ ile din bibliotecă î ţ i imaginezi viitorii elevii plictisi ţ i şi
apatici......Cu toate acestea, con ţ inutul manualului şi a căr ţ ilor care pot să
asigure suportul învăţării este foarte interesant şi bine conturat. Mai mult, la
examenul de absolvire elevii trebuie să facă dovada dobândirii competen ţ elor
proiectate.
Gândire critică:
Cum poţi stârni curiozitatea şi interesul elevilor asupra con ţinutului şi
•
sarcinilor de învăţare?
Cum vei face faţă nivelului ridicat al textelor pe care elevii trebuie să
•
le parcurgă?
•
Ce trebuie să ştii, legat de motivaţie, pentru a rezolva aceste
probleme?
Mulţi educatori agreează ideea că motivarea elevilor este unul din
punctele critice ale activităţii lor.
La începutul acestui capitol se încearcă oferirea r ăspunsurilor la
întrebarea Ce este motiva ţ ia? Se abordează, apoi, aspectele motiva ţ ie
intrinsecă , motiva ţ ie extrinsecă. Se propun spre analiză patru teorii generale
ale motivaţiei: teoria comportamentalist ă , umanist ă , cognitivist ă şi
sociocultural ă.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 81/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Motivaţie şi învăţare 83
7.1 Ce este motivaţia?
îşi fac
exemplu,Care estetemele timp ce al ţ„pân
în perioadei
durata ii se ăuit ă la televizor?
când luăm hot ărârea de
a porni un demers”? De ce unii elevi se decid să înceapă temele
imediat iar alţii amână?
Care este intensitatea sau nivelul implicării în activitatea
aleasă? O carte deschisă pe masa de lucru a unui elev semnifică o
acţiune reală sau doar o intenţie?
Ce st ă la baza continuării sau renun ţării? Un elev va citi
integral „Luceaf ărul” sau doar câteva strofe?
Ce gândim şi ce sim ţ im atunci când suntem implica ţ i într-o
activitate? Elevului îi face plăcere citirea operei eminesciene, are
încredere în propriile competenţe sau doar îi este teamă de testul
anunţat pentru ora de literatur ă?
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 82/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 83/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Motivaţie şi învăţare 85
nevoi stimulente
obiective
frica
„surse” ale
valori „energiei” presiuni
sociale
comportamentului
aşteptări
curiozitate
credin e
interese
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 84/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
După acum aţi putut vedea o parte dintre explica ţii au fost legate de
realităţi interne (tr ăsături personale): nevoi, interese, curiozitate. Alte
explicaţii punctează elemente ce ţin de exteriorul omului: mediul
înconjur ător, recompensă – r ăsplată, presiune socială, pedeapsă.
O primă distincţie (clasică, deja) apare între motivaţia intrinsecă şi
motivaţia extrinsecă.
Motivaţia intrinsecă este o tendinţă naturală de căutări şi provocări
(în sensul exersării capacităţilor) ce ţin de urmărirea interesului personal.
Când suntem intrinsec motivaţi nu avem nevoie de stimulente exterioare sau
de pedepse deoarece activitate în sine este aducătoare de recompense. Învăţ
psihologia educa ţ iei pentru că vreau să devin profesor şi trebuie să
dobândesc competen ţ e psihopedagogice. Astfel acest curs contribuie la
l ărgirea sferei competen ţ elor unui profesor care vrea să- şi îndeplinească
misiunea.
Motivaţia extrinsecă, prin contrast, este atunci când acţionăm
pentru a scă pa de pedepse, pentru a face plăcere profesorului sau când
acţiunea noastr ă nu are nimic, sau are foarte pu ţin, în comun cu scopul în
sine. Învăţ psihologia educa ţ iei pentru că în cazul în care numărul
creditelor transferabile acumulate la sfâr şitul studiilor universitare este
mic, le pot „suplimenta” cu cele ob ţ inute la modul de preg ătire
psihopedagogică iar în cazul în care nu voi g ă si de lucru după absolvire voi
avea un „refugiu” de unde pot ob ţ ine un salariu.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 85/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Motivaţie şi învăţare 87
a. Comportamentalismul
esen ţ a: stimulente şi recompense în clasă
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 86/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 87/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Motivaţie şi învăţare 89
Trebuinţe de apartenenţă
Trebuinţe de securitate
Trebuinţe fiziologice
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 88/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 89/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Motivaţie şi învăţare 91
Eu sunt un / o ..............(continuă afirma ţ ia)
Care este identitatea ta? Cu ce grup te identifici cel mai mult?
Sursa
Influenţe majore Teoreticieni
motivaţiei
Abordarea extrinsec întărire, premii, Skinner
comportamentalistă recompense,
stimulente şi
pedepse
Abordarea intrinsec Nevoia stimei de Maslow
umanistă sine,
autorealizare,
autodeterminare
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 90/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Sursa
Influenţe majore Teoreticieni
motivaţiei
Abordarea intrinsec Credinţă, Bernard Weiner
cognitivistă atribuirea S. Graham
succesului şi
eşecului, aşteptări
Abordarea intrinsec Angajare şi J. Lave
socioculturală participare în
colective de
învăţare,
menţinerea
identităţii în
timpul participării
la activităţi de
grup.
Când unii profesori sunt întreba ţ i despre felul în care pot fi motiva ţ i elevii,
adesea r ă spund că învăţ area trebuie să fie o distrac ţ ie. Este adevărat că oferind
mesajului un caracter „nostim” putem lega învăţ area de curiozitatea elevilor şi de
stimularea interesului acestora. Este suficient pentru învăţ are a fi distractivă?
Ce crezi?
Punct: Profesorii trebuie să facă învăţarea distractivă?
Contrapunct: Caracterul distractiv este doar un aspect al înv ăţării?
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 91/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Motivaţie şi învăţare 93
Eseuri
Aplicaţii
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 92/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Capitolul 8
DIFERENŢE ÎNTRE CEI CARE ÎNVAŢĂ
Gândire ă:
criticvei
- Cum utiliza aceste informaţii?
- Ce îţi spun scorurile testului de inteligen ţă despre elevi?
- Cum vei transmite părinţilor rezultatele testului?
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 93/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 94/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
8.1.1 Inteligen ţ a
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 95/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 96/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
8.1.4 Creativitatea
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 97/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
- Gândire logică: implică raţionamente, utilizăm informaţii pentru a
face inferenţe, putem lua decizii raţionale,
- Ra ţ ionamentul implică procese şi operaţii logice cu ajutorul cărora
construim propoziţii. Argumentul forte este legat de ra ţ ionamentul
deductiv care permite analizarea concluziei ( şi validarea concluziei
atunci când premisele sunt adevărate.)
8.1.7 Personalitatea
Instabil (anxios)
Introvertit Extrovertit
(tăcut, atent) (sociabil, impulsiv)
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 98/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 99/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Capitolul 9
ASPECTE ALE COMUNICĂRII DIDACTICE
Comunicare didactică
• Comunicarea, caracteristici şi elemente structurale, tipuri şi forme
• Eficacitatea comunicării şi rolul comunicării în crearea climatului
organizaţional suportiv.
• Climatul de comunicare
•
Necesit ăţi de informare
• Căi de creştere a eficacităţii comunicării:
o ascultarea activă,
o întrebările,
Conflictul în şcoală
•
Conflictul
• Şcoala/ clasa: grup social
• Conflictul şi dinamica acestuia
• Variabile strategice ale comunicării în situaţii conflictuale
... dacă ....atunci
Dacă am realiza cât de des îi în ţelegem greşit pe ceilalţi atunci nu am
mai vorbi atât de mult.
....adevărat sau fals...
Accept de la bun început faptul c ă orice critică este normal să nu-mi
facă plăcere.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 100/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
- contextul de analiză
- definirea comunicării
- de reţinut
DEFINIREA COMUNICĂRII
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 101/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Comunicarea:
perspectiva
Comunicarea:
- reprezintă mecanismul ce face posibilă existenţa relaţiilor umane,
adică toate simbolurile spirituale şi mijloacele care servesc la
transpunerea în spaţiu şi la menţinerea în timp a acestor relaţii. Ele
cuprind expresia feţei, atitudinea corporală, vocea, scrierea.
- este sistem de schimb între organisme; actul comunic ării efectuat
de un individ declanşează un r ăspuns, o modificare de
comportament din partea altui individ.
- este actul prin care una sau mai multe persoane transmit (emit) şi
recepţionează mesaje, ceea ce se petrece într-un anumit context,
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 102/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
DE REŢINUT:
Comunicarea are rolul de a pune în rela ţ ie sisteme sociale complexe /
organiza ţ ii cu mediul în care acestea evolueaz ă .
Caracteristicile comunicării
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 103/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
I. Partenerii:
- emiţătorul, (E),
- receptorul, (R).
Fiecare este programat atât pentru recepţie cât şi pentru emisie.
Fiecare partener poate recepta (ascultând şi / sau citind) sau poate transmite
mesaje. În relaţia de comunicare dintre cei doi parteneri intervin o serie de
variabile (ce apar ţin fiecăruia) care ţin de factorii psihologici, sociali.
II. Repertoriul (câmpul de experienţe) atât al emiţătorului cât şi al
receptorului.
III. Mesajele (conţinuturile): sunt informaţii structurate după
anumite reguli. Acestea reprezintă o serie de caracteristici determinate de
natura subiectului tratat, de natura domeniului.
Construirea şi transmiterea mesajului presupune un proces de codare
şi decodare.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 104/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 105/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Structuri de comunicare
Cursanţii
6 grupuri se împart astfel:
5 cursanţi într-un grup.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 106/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Probleme de comunicare
Important!
• Procesul de comunicare trebuie să r ăspundă cerinţelor partenerilor
comunicării.
• Dacă eşuează procesul de comunicare atunci apar semne de
întrebare asupra eficacităţii activităţilor.
Climatul de comunicare
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 107/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
COMPORTAMENTE:
- descriptive -- se emit judecăţi de valoare
control
- orientate spre soluţie - falsitate, pref ăcătorie,
- deschise - superioritate
- sincere - indiferenţă
- empatice - dogmatism
- echitabile - ostilitate
- indulgente
- asigur ă feedbak-ul
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 108/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Re Rr
b.
Re Rr
c.
Re Rr
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 109/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Comunicare eficientă
În
Înactul
actul comunic
comunicăării riieste
estenecesar
necesar ă armonizarea repertoriilor.
ă armonizarea repertoriilor.
Cel
Cel ce vorbe
ce vorbe ştesăs încerce
şte ă încerce
să sesăaproprie
se aproprie de posibilitatea
de posibilitatea de receptare
de receptare a celuilalt.a
celuilalt.
Recontextualizarea
Cu cât cuvintele vehiculate, utilizate au un grad ridicat de
abstractizare, cu atât referirile sunt mai vagi şi comunicarea este mai
ambiguă.
Există trei tipuri de context:
- contextul cuvânt;
- contextul imediat;
- contextul sociocultural de provenienţă a receptorului.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 110/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Necesităţi de informare
De regulă, oamenii comunică mai bine atunci când deţin informaţiile
de care au nevoie. Această condiţie este, însă, încălcată deoarece oamenii nu
sunt conştienţi de nevoia de informare.
- Ce informaţii trebuie să obţin - Ce informaţii trebuie să furnizez
(se face referire la orice sursă (oricărui receptor, cu excepţia
cu excepţia elevilor)? elevilor)?
- De la cine trebuie să le obţin? - Cum trebuie transmise?
- Când trebuie să le obţin? - Cu ce frecvenţă trebuie transmise?
- Când trebuie transmise?
- Cine îmi poate furniza
informaţii despre: E
R - Care sunt grupurile a căror
o strategii A activitate depinde de
o proceduri curente? M informaţiile transmise de mine?
- cum obţin informaţiile? R - Cui furnizez informaţii?
O
- Ce se aşteaptă din partea F - Când furnizez informaţii?
mea? N
I - Cum furnizez informaţii?
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 111/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Ascultarea
Ascultarea:
- reprezintă un proces psihologic care permite
atribuirea unui sens sunetelor auzite
- necesită concentrare şi efort.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 112/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
- cuvintele trebuie să albă o semnificaţie şi, evident, să fie rostite
intr-o limbă pe care să o înţelegem.
Dimensiunea exterioară a contextului influenţează capacitatea de
ascultare:
- zgomotele exterioare pot să ne limiteze capacitatea de a asculta sau
chiar de a auzi ceea ce se spune ;
- capacitatea umană de a asculta (deşi rata medie de vorbire este de
120 de cuvinte pe minut, oamenii sunt capabili să asculte până la
500 de cuvinte pe minut).
Dimensiunea interactivă a contextului se refer ă 1a faptul că, în
cadrul comunicării sunt implicate două sau mai multe persoane. Datorită
faptului că apare propriul sistem de referinţă fiecare din păr ţile implicate
reţine din mesaj altceva. Astfel se impune stabilirea unui teren comun cât
mai amplu şi apelarea la feed-back pentru a ne asigura de valabilitatea
interpretărilor.
Ascultarea activă
Ascultarea activă înseamnă mai mult decât simpla receptare şi
interpretare a semnalelor sonore. Este o tehnică de strângerea informaţiilor.
Formele de ascultare activă utilizate cel mai des la clasă:
- Ascultarea de sprijin. Scopul acesteia este de a-l încuraja pe
interlocutor să vorbească. Pentru a afla ceea ce gândeşte sau ceea
ce simte.
- Ascultarea de răspuns. Scopul acesteia este de a consolida relaţia
prin participare la comunicare.
- Ascultarea de asimilare. Scopul este de a culege informaţii asupra
unor fapte şi evenimente complexe.
Întrebările
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 113/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Comunicare eficace:
întrebări sistematizate, într-o succesiune logică, adresate la momentul
oportun şi însoţite de o ascultare activ ă
Întrebări închise
Exemple:
“A ţ i realizat proiectul ....?”
“A ţ i g ă sit două metode pentru rezolvarea acestei probleme....?”
Există momente când este nevoie de un astfel de r ăspuns. Totuşi,
utilizarea acestui tip de întrebări este nepotrivită pentru obţinerea
r ăspunsurilor de o oarecare amploare.
Întrebări deschise
Bariere în comunicare
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 114/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
A B
Bariere
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 115/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 116/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Al ţ i factori:
- stresul-oboseala, boala, probleme legate de relaţiile interpersonale
pot îngreuna comunicarea;
- prejudecăţile-opiniile clădite f ăr ă a ţine cont de fapte sau înainte de
a cunoaşte faptele - acestea ne fac să ne manifestăm mai mult sau
mai puţin ostil;
- genul şi limbajul utilizat-ne adresăm grupului ca şi cum ar fi
constituit din persoane apar ţinând aceluiaşi gen (fie masculin, fie
feminin);
- invadarea spaţiului personal.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 117/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Capitolul 10
CONFLICTUL ŞI SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR
Conflictul
Şcoala / clasa: grup social
Conflictul şi dinamica acestuia
Variabile strategice ale comunicării în situaţii conflictuale
10.1 Conflictul
Ce este un conflict?
neînţelegere
dezacord
Ciocnire de idei,
de interese
ceartă CONFLICT
înfruntare
dispută
antagonism
confruntare
Exerci ţ iu:
Enumeraţi păr ţile ce pot fi implicate într-un conflict la nivelul şcolii.
Exerciţiu:
Activităţi pe grupe (5 persoane / 5 minute)
- cum rezolvaţi conflictul
- ce determină şi ce menţine o problemă nerezolvată
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 118/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Conflictul între oameni este natural şi inevitabil. El poate reprezenta,
pentru păr ţile implicate, o for ţă constructivă sau distructivă. Poate avea
efecte pozitive asupra relaţiilor constituind o sursă a schimbării, o
modalitate de prevenire a stagnării, a rutinei şi de stimulare a interesului
pentru procesul de rezolvare de probleme, un mod de testare şi de reglare a
relaţiilor, o metodă de reglare / înnoire a organiza ţiei şcolare (văzută ca
întreg: sistem social complex).
Situaţiile conflictuale au un conţinut obiectiv şi unul subiectiv (creat
de încărcătura emoţională a p ăr ţilor). Cu cât este mai apropiată relaţia între
păr ţile aflate în conflict, cu atât creşte intensitatea conflictului. Conflictele
între grupuri duc la cre şterea coeziunii membrilor aceluiaşi grup.
Comunicarea este necesar ă dar nu suficientă în rezolvarea conflictelor.
Sunt o multitudine de surse ale conflictelor: lipsa informaţiilor /
calitatea informaţiilor, nivelul ridicat al încărcăturii emoţionale, percepţii
eronate sau stereotipuri, sistemele de valori la care se raporteaz ă indivizii,
constrângerea (determinată de timp, de interculturalitate), raportarea fa ţă de
putere ş.a.m.d.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 119/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
normative).
Orice grup dispune de mecanisme de promovare a conformismului
individual fie prin sancţiuni fie prin recompense. Presiunea grupului spre
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 120/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Etapa Manifestări
Se manifestă prin diferenţele care apar între membrii
grupului. Aceste diferenţe au diverse cauze:
a) legate
- opiniidediferite,
- interese personale,
Dezacord - acţiuni orientate valoric diferit de grup;
b) minore în raport cu scopul grupului;
c) neînţelegeri;
d) interese de moment care dacă ar fi conştientizate nu ar
constitui baza dezacordului.
- apar acţiuni ce susţin opiniile, credinţele sau convingerile;
- se explică poziţia indivizilor în grup;
- se accentuează erorile din gândirea celorlalţi;
Confruntarea
Este momentul în care conflictul se poate stinge sau poate
continua cu apariţia justificărilor ce susţin diferenţele.
Tensiunea creşte, expresiile emoţionale iau locul celor
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 121/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Etapa Manifestări
raţionale.
- violenţa verbală se transformă în violenţă fizică sau
morală;
- situaţia scapă de sub control, punctul culminant al
conflictului;
Escaladarea - se intensifică angajările şi disputele astfel fiind greu de
separat subgrupurile;
- se trece la etapa autodefensivă – lipsa de încredere a unuia
în celălalt şi apare neînţelegerea şi frustrarea precum şi
reciprocitate negativă distructivă.
- începe negocierea (trecerea de la tensiune, ira ţionalitate,
spontaneitate, lipsă de logică la o discutare normală a
De- intereselor păr ţilor aflate în conflict) – trecându-se de la
escaladarea concluzii distributive pe subgrupuri la concluzii
integrative;
- apare momentul de construire a încrederii (promisiuni,
comunicare între păr ţi, deschidere, respect reciproc.
• intervine mediatorul, ca “a treia parte”;
Rezolvarea
• conflictul se stinge;
• este momentul negocierilor.
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 122/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
u
i
r
o
r
l
u
s
e
r
e
t
n
i
e
t
ş
e
r
ă
r
m
u
e
s
:
E
N
I
S
N
Î
E
R
E
D
E
R
C
N
Î
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 123/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
o de cealaltăla parte,
se ajunge un compromis prin târguială,
o cel mai cunoscut exemplu este “dilema prizonierului” (efectele
o consolidarea relaţiei.
Astfel:
CE COMUNICĂM?
Emi ţător
1. scop
2. obiective
3. control / implicare (strategie de informare, de convingere, de
consultare,)
4. credibilitate
Receptor
1. cine este receptorul
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 124/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Mesajul:
1. organizare (pozitiv/negativ, grad de controversare)
2. accent pe: importanţa ideilor, nevoia de păstrare a atenţiei şi de
reţinere.
CUM COMUNICĂM?
Cum evaluăm?
- ce elemente au demonstrat succesul / insuccesul comunicării
Ce trebuie re ţ inut?
- ce trebuia f ăcut altfel?
- cum putem comunica altfel?
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 125/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
Eseuri
Aplicaţii
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 126/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
BIBLIOGRAFIE
Graham, S., (1996) How causal beliefs influence the academic and social
motivation of African – American children. In G.G. Brannigan
Edition, The enlightened educator: Research adventures in the school .
McGraw-Hill, New - York
th
Hill,W. (2002) Learning: A survey of psychological interpretations 7
Edition, Allyn and Bacon, Boston
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 127/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
129
Long, M., (2003) Psychology of Education, Bell and Bail Ltd. Glasgow,
Great Britain
Mc Quail (1999) Comunicarea, Institutul European, România
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 128/129
5/26/2018 CorinaCace-PsihologiaEducatiei-slidepdf.com
130
Stanovich, K .E. (1992) How to think strait about psychology 3rd Edition,
IL: Scott, Foresman, Glenview
http://slidepdf.com/reader/full/corina-cace-psihologia-educatiei 129/129