Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Violenta in raporturile de munca nu sunt straine nici Romaniei. Stiam de mult de existenta
hartuirii morale, insa foarte putine persoane hartuite cunosc faptul ca ceea ce li se
intampla este o hartuire morala la care sunt supusi. Cei mai multi se culpabilizeaza. In
realitate ei nu au nici o vina.
***
DOMNULE PRESEDINTE
1/11
1. sa ia toate masurile pentru respectarea demnitatii in munca si incetarea hartuirii
morale a subsemnatei din partea dnei. […];
2. la plata diferentei drepturilor salariale pentru lunile mai, iunie, iulie 2008
IN FAPT
Subsemnata sunt angajata a […], avand functia de […] la […], doctor in […] si doctor in
[…]. Am fost angajata la […] incepand cu data de 1 februarie 2007.
Inca din data de 17 octombrie 2007, la scurt timp dupa reluarea activitatii dupa finalizarea
doctoratului meu in Italia (in perioada 1 februarie – 1 septembrie fiind concediu fara plata
pentru finalizarea bursei de doctorat), doamna […], sefa […], mi-a comunicat, fara
motivatii clare si obiective, decizia de a nu mai putea lucra impreuna cu mine si mi-a
indicat „amical” „sa-mi iau transferul” cu termen limita 1 noiembrie 2007. Aceasta decizie
de a nu mai putea lucra cu mine a fost luata de si de ceilalti membri ai catedrei pe care
nici macar nu nu avusesem ocazia sa-i cunosc bine, singurul contact cu ei fiind dimineata
cand ne uram o zi buna.
Din acel moment a inceput intregul calvar, fiind supusa sistematic unei hartuiri morale, iar
demnitatea fiindu-mi calcata in picioare prin actiuni repetate.
A. Hartuirea morala
Art. 8 alin. 1 din Codul muncii prevede ca relatiile de munca se bazeaza pe principiul
bunei credinte, ceea ce inseamna ca toate actiunile anajatorului trebuie sa urmareasca
indeplinirea scopului bunei functionari a unitatii. In nici un caz, actiunile conducatorilor nu
trebuie sa vizeze personalitatea or integritatea morala si profesionala a unui salariat.
De asemenea, conform art. 39 alin. (1) din Codul muncii salariatul are dreptul la
securitate si sanatate in munca. Este de forta evidentei ca in sfera acestui drept se
include sanatatea si securitatea atat fizica, cat si cea psihica.
In temeiul acestui text de lege, angajatorul este obligat sa ia toate masurile pentru ca prin
actiunile sale salariatii sa nu fie afectati psihic de mediul in care lucreaza. Protectia
sanatatii psihice a salariatilor este reliefata in existenta unor sporuri menite sa
compenseze salariatii care lucreaza in medii stresante: ex. sporul de suprasolicitare
neuropsihica acordat profesorilor, magistratilor etc.
2/11
In acest context, trebuie sa intre si protectia psihica a salariatului impotriva abuzurilor
angajatorilor printr-o serie de masuri aparent neutre, dar in realitate, avand in vedere
caracterul lor continuu, urmaresc un singur scop: eliminarea salariatului incomod.
3/11
Hartuirea este una dintre cele mai dure manifestari agresive care pot sa apara la locul de
munca. Acest tip de agresiune poate sa apara indiferent de domeniul de activitate dar
mai ales in domeniile publice cum ar fi cel al educatiei nationale, sanatatii. Hartuirea
morala la locul de munca are in vedere un comportament irational, repetat, fata de un
angajat sau grup de angajati, constituind un risc pentru sanatate si securitate. Hartuirea
morala la locul de munca poate sa implice o exercitare gresita a unei functii sau abuz de
functie, fata de care persoanele vizate pot intampina dificultati in a se apara. Pentru
victimele hartuirii morale consecintele pot fi semnificative mai ales din punct de vedere
medical.
Prin prezenta cerere de chemare in judecata solicitam sa oligati […] sa ia toate masurile
pentru incetarea hartuirii morale a subsemnatei, hartuire la care sunt supusa din partea
doamnei […].
Cateva exemple de hartiure morala la care am fost supusa din partea doamnei[…]
1. Intimidare
Desi conform art. 26 din Carta […] si art. 97 alin. (1) din Legea nr. […] privind statutul
cadrelor didactive „cadrele didactice nu pot fi perturbate in timpul desfasurarii activitatii de
nici o autoritate universitara sau publica” doamna… mi-a perturbat activitatea in
nenumarate randuri in timpul desfasurarii orelor la 3 (trei) dintre lucrarile practice. Astfel
studentii din anul […], grupele […] au fost martori atat la prezenta doamnei […] cat si la
interventiile domniei sale. Precizez ca in cursul desfasurarii laboratorului cu grupele […] si
[…], doamna […] a incercat sa ma intimideze aratandu-mi o minicamera cu care
pretindea ca ma inregistreaza/filmeaza desi in conformitate cu dipozitiile art. 97 alin. (2)
din Legea nr. 128/1997 „inregistrarea magnetica sau prin procedee echivalente a
activitatii didactice poate fi facuta numai cu acordul celui care o conduce”. Scopul acestei
perturbari a activitatii mele didactice, precum si al inregistrarii era acela de a ma intimida,
de a crea presiune pentru ca eventual sub presiunea astfel creata sa clachez.
Ce trebuie de asemenea remarcat este maniera, atitudinea in care s-au desfasurat toate
aceste actiuni ale doamnei profesor, si aume o atitudine vadit indimidatoare, o prima
incercare de destabilizare a subsemnatei. O incercare prin care se dorea ca subsemnata
sa nu fie sigura pe actiunile mele.
De altfel in cadrul hartuirii morale, indimidarea este primul pas, in vederea „destabilizarii
subiectului supus hartuirii” [A se vedea…].
Incercarea de destabilizare profesionala a continuat din partea doamnei […] Astfel mi s-a
comunicat ca studentii au declarat ca nu ma mai vor la cursuri. Precizez ca in timpul
urmatoarei intalniri cu studentii la curs, la care a asistat si doamna […], afectata fiind de
declaratiile studentilor mi-am exprimat parerea de rau personala in ceea ce priveste
declaratiile lor. Reactia lor a fost unanima si au sustinut contrariul. Ulterior am intrebat si
studentii celorlalte grupe si au sustinut ca ei nu au cerut acest lucru.
4/11
Actiunea de hartuire a continuat prin reducerea la jumatate a numarului de grupe, fara
nici un motiv sau explicatie pe primul semestru si eliminarea mea totala din activitatea
didactica pe semestrul doi. Nu am fost instiintata in prealabil in mod oficial cu privire la
aceasta modificare. Chiar si in situatia in care ar fi existat motive temeinice de reducere,
as fi avut dreptul sa cunosc aceste motive, insa reducerea numarului de grupe si tacerea
privind motivele acestei reduceri, nu fac altceva decat sa conduca la autoinvinuiri din
partea mea si la cautarea motivelor.
Este evident ca toate aceste presiuni sunt anormale si urmaresc un singur scop:
destabilizarea si culpabilizarea mea.
Astfel, prin adresa nr. […] am fost invitata la sediul […] la biroul […] pentru o intalnire cu
comisia de disciplina a institutiei.
In adresa nu mi-a fost explicat motivul pentru care trebuie sa ma prezint in fata „Comisiei
de disciplina” astfel incat prin prezenta mea in fata comisiei la data si ora ceruta a trebuit
sa ma consider indirect si obligatoriu vinovata de acte de indisciplina.
Astfel, desi scria clar ca este vorba de o intalnire cu Comisia de disciplina, in realitate mi
s-a explicat ca „am fost chemata pentru o simpla discutie menita a face lumina asupra
situatiei aparute in catedra”. De la o convocare oficiala in fata unei Comisii de cercetare
disciplinara, pana la obiectul convocarii si anume „o simpla discutie” este o cale lunga.
Trecand peste faptul ca toti membrii Comisiei erau barbati (ceea ce a amplificat si mai
mult starea de presiune asupra mea) in masura in care nu se urmarea (direct sau
indirect, intentionat sau nu) intimidarea mea, in convocator s-ar fi putut preciza clar
motivul convocarii si anume „pentru o simpla discutie”.
Dupa cum am precizat doamna … a participat in mai multe randuri la activitatea mea
didactica si m-a amenintat ca filmeaza ora mea de curs. Amenintarea s-a dovedit reala
deoarece la sfarsitul cursului mi-a si spus „V-am filmat!”
Alaturi de caracterul intimidant, prezenta doamnei […] a mai avut un scop si anume
subminarea autoritatii mele profesionale. Astfel, adesea la afirmatiile mele domnia sa
dadea dezaprobator din cap, incercand sa sugereze studentilor ca ceea ce spun eu nu
este corect sau nu are baza stiintifica. Rupte din contextul general a intregii actiuni de
hartuire morala la care sunt supusa poate aceste gesturi ar fi trecut neobservate, insa ele
fac parte dintr-un plan de creare a unei presiuni psihice asupra mea pentru a-mi prezenta
demisia sau pentru a gresi si a se gasi un motiv de desfacere a contractului individual de
munca.
5/11
De altfel, unii dintre studenti au sesizat aceasta presiune psihica la care sunt supusa
spunandu-mi la finalul orei „rezistati bine doamna […]”. Intreband la ce anume se refera
mi-a replicat „stiti dumneavoastra la ce”, lasand sa se inteleaga cu claritate ca este vorba
de rezistenta mea la presiunile psihice la care sunt supusa.
De-a lungul anului scolar 2007-2008 am fost supusa unui tratament diferentiat cu
singurul scop de a ma sicana, de a crea presiune psihica si profesionala asupra mea si
de a ma hartui permanent.
6/11
b) Obligarea la redactarea unui raport zilnic de activitate
Desi Statutul […] nu prevede obligativitatea redactarii unui raport de activitate decat cu
ocazia evaluarilor anuale ale colectivului sau depunerii dosarului de candidatura pentru
ocuparea unui post didactic, am fost obligata sa redactez un raport zilnicde activitate.
Acest aspect nu m-ar fi deranjat daca ar fi fost o practica constanta cel putin la nivelul
catedrei, insa am fost singura obligata sa redactez un raport de activitate zilnica.
Care ar putea fi fost finalitatea acestui raport zilnic de activitate, daca nu crearea unei
presiuni psihice si profesionale si a hartuirii mele?
4. Izolare
Doamna […] ar fi putut sa-mi comunice decizia negativa pe loc astfel incit sa beneficiez
de dreptul de a-mi lua concediu fara plata pe perioada respectiva lucru pe care nu l-a
facut.
7/11
Raspunsul primit este naucitor din cel putin doua perspective:
In primul rand pe cererea mea de deplasare doamna profesor a trecut alte motive de
respingere, motive pur formale, pentru ca apoi sa prezinte autoritatilor alte motive. Un
dublu limbaj neadevarat.
Asa cum se poate observa din fotografii (anexa nr. […]) din brosura (anexa nr. […]) si din
extrasul de pe pagina Congresului (anexa nr. […]) lucrarea a fost prezentata in numele
institutiei de care apartin. De asemenea, fara a intra in detalii strict tehnice, ea face
parte din preocuparile catedrei.
In fapt, adevaratul motiv al refuzului nu il constituie nici lipsa elementelor formale, nici
lipsa interesului catedrei pentru subiect ci pur si simplu inchiderea barierelor de formare
profesionala.
Nu era prima data cand se intampla acest lucru. Astfel, desi am adus documente oficiale
in catedra cu privire la participarea mea de 2-3 ori pe luna la reuniuni stiintifice de interes
pentru formarea mea profesionala organizate de un centru de cercetare din Bucuresti, mi
s-a interzis verbal accesul la aceste reuniuni.
B. Demnitatea in munca
Conform art. 39 alin. 1 lit. e) din Codul muncii salariatul are dreptul la demnitate in
munca.
Demnitatea in munca mi-a fost incalcata in mod flagrant de doamna […] in mai multe
randuri, cel mai semnificativ fiind incidentul din data de joi 3 iulie 2008.
Astfel, in data de 3 iulie 2008 doamna […] mi-a solicitat (in mod abuziv dupa cum am
aratat) sa-i prezint raportul zilnic de activitate (aceasta in conditiile in care sunt singura
persoana din catedra careia i se solicita acest raport, iar Legea nr. 128/1997 nu prevede
aceasta obligatie, iar Carta universitara prevede doar obligativitatea raportului anual).
Costatarii mele normale ca nu mi-au fost puse la dispozitie materialele necesare doamna
[…] a scos o bancnota de 10 lei si mi le-a aruncat in fata spunand ca „Bani de parfum
Channel ai, insa sa iti cumperi hartie de scris nu ai!”.
8/11
Momentul a fost unul de umilinta maxima in conditile in care martorii acestei scenei erau
si femei de serviciu. A fost un moment penibil pentru mine, care depaseste cu mult
limitele unei normale colaborari profesionale si ierarhice.
Aceasta se inscrie insa intr-un context mai larg al incalcarii demnitatii in munca din partea
doamnei […], sefa […].
De asemenea, conditiile de munca sunt sub nivelul minim de respect, in spatiul in care
imi desfasor activitatea exista gandaci si soareci, motiv pentru care am fost obligata sa
solicit sa se faca dezinsectie si deratizare. Cabinetul este gol, nu am calculator,
conexiune la internet etc.
Ar mai trebui adaugat si faptul ca nu am acces la toaleta catedrei, aceasta fiind tinuta
inchisa permanent si ca trebuie sa merg la toaleta studentilor.
In mod umilitor, nelegal, injust si fara nici un temei pe luna mai 2008 in foaia colectiva de
prezenta redactata si semnata de doamna […] am fost pontata cu 7 ore pentru luna iunie,
in conditiile in care toate celelalte persoane au fost pontate 8 ore, iar pentru luna iunie am
fost pontata 1 (una) ora de munca pe zi.
Este de forta evidentei abuzul de functie pe care l-a exercitat cu unicul scop de a
continua hartuirea la care am fost supusa de la inceputul anului universitar 2007.
In conformitate cu dispozitiile art. 154 alin. (1) si (2) din Codul muncii, salariul reprezinta
contravaloarea muncii prestate iar pentru munca prestata fiecare salariat are dreptul la un
salariu exprimat in bani.
Cum in perioada lunilor mai si iunie 2008 mi-am desfasurat activitatea conform
contractului individual de munca, diminuarea orelor prestate, iar de aici a salariului
cuvenit reprezinta o modificare unilaterala a contractului, interzisa de art. 41 din Codul
muncii.
Solicitam acordarea daunelor morale in temeiul art. 269 alin. (1) din Codul muncii.
Astfel, dupa cum aratam demnitatea mi-a fost incalcata prin aruncarea jignitoare a unei
sume de bani. Acest gest m-a facut sa ma simt umilita, iar umilirea a fost facuta in fata
martorilor. De asemenea, s-a incercat (poate s-a si reusit) stirbirea autoritatii mele
9/11
profesionale prin incercarea de filmare a cursurilor pe care le sustineam si prin gesturile
de dezabrobare pe care le facea cu scopul vadit de a ma pune intr-o situatie stanjenitoare
profesionala.
In concluzie,
Avand in vedere toate cele de mai sus solicitam si admiteti cererea asa cum a fost
formulata si sa obligati parata:
IN DREPT
Ne intemeiem prezenta cerere pe dispozitiile art. 8, art. 39 alin. (1) Codului muncii, ale
Legii nr. 128/1997 precum si pe dispozitiile Codului de procedura civila
PROBE
Intelegem sa ne folosim de proba cu inscrisuri precum si orice alt mijloc de proba care se
va dovedi utila si pertinenta.
Depunem prezenta cerere in doua exemplare, una pentru instanta cealalta pentru a fi
comunicata paratei.
Reclamant
[…]”
***
10/11
publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa
de e-mail redactie@juridice.ro!
11/11