Biochimie curs 2

Biomolecule organice

Constiuenţii principali şi caracteristici ai tuturor organismelor vii sunt compuşi organici

ai carbonului, înzestraţi cu structură şi funcţionalitate specifică care asigură însăşi
existenţa vieţii. De aceea se numesc biomolecule organice.

La nivel de celulă există acizii nucleici, care sunt purtători şi transmiţători ai informaţiei
genetice(asigură autoreproducerea organismelor); proteinele sunt simple elemente
structurale (unele), sau componente ale enzimelor care intervin în metabolismul
substanţelor şi metabolismul energetic; glucidele servesc fie ca surse de energie, fie ca
material de construcţie şi, lipidele constituie unul din elementele structurale ale
membranelor şi în al doilea rând, o formă de păstrare a energiei.

Se observă că, proteinele, lipidele şi glucidele formează principalele trei categorii de

constituenţi celulari macromoleculari.

Aminoacizii sunt “cărămizile” din care sunt constituite proteinele. Fiecare proteină este
construită din mai mulţi aminoacizi, legaţi între ei. Corpul nostru preia proteinele din
alimentaţie, le transformă(descompune)în aminoacizi prin digestie, care apoi sunt
recombinaţi în proteine specifice organismului. Surplusul de aminoacizi se poate
transforma în glucoză, iar în anumite condiţii pot ajunge chiar la grăsime.

Clasificarea aminoacizilor:
 esenţiali – aminoacizii pe care organismul nu îi poate sintetiza(sau îi poate sintetiza în
cantităţi foarte mici) se numesc aminoacizi esenţiali: valina, leucina, isoleucina, lizina,
metionina, fenilalanina,treonina şi triptofanul. Valina, isoleucina şi leucina sunt numiţi
şi aminoacizi cu lanţuri ramificate şi se găsesc în cantităţi mari în proteinele de origine
animală.

1
 condiţionat esenţiali – anumiţi aminoacizi sunt necesari în cantităţi mai mari în anumite
perioade,cum ar fi arginina la copii pentru creştere: histidina, cisteina, tirozina, prolina,
glutamina.
 neesenţiali – sunt aminoacizii pe care organismul îi poate sintetiza din aminoacizii
esenţiali. Acest lucru presupune însă un efort metabolic şi consum de energie

Proteinele sunt substanţe alcătuite din lanţuri de aminoacizi, legaţi între ei. Proteinele din
alimente sunt prelucrate în procesul de digestie, rezultând aminoacizii componenţi, în
forma liberă sau legaţi câte 2-3, forme în care se absorb în organism.

Ele constituie principala bază a construcţiei structurilor organice – în special ţesut

muscular, osos şi conjunctiv, dar intră şi în compoziţia enzimelor, a anticorpilor, a
celulelor, hormonilor proteici.

De asemenea, daca există un surplus de proteine(aminoacizi), corpul nu poate depozita o

cantitate mare şi de aceea le elimină sau le transformă în grăsime. Proteinele aduc în
organism aproximativ 4 calorii pe gram.

Sursele de proteină care au toţi cei 8 aminoacizi esenţiali se numesc proteine complete.
În funcţie de diverşi factori poate creşte necesarul din aminoacizii neesenţiali, peste
capacitatea corpului de a-i produce. Ei devin astfel “condiţionat esenţiali”. Proteinele
complete conţin toţi aminoacizii esenţiali, în cantităţile necesare organismului. Acestea
sunt proteinele de origine animală. Sursele de proteină de origine vegetală nu conţin toţi
aminoacizii esenţiali în cantităţile optime, de aceea, pentru asigurarea tuturor
aminoacizilor trebuie să mâncăm suficiente proteine de origine animală sau să combinăm
diferite surse de proteină vegetală.
Produse animale: lapte, brânzeturi (100g brânză = 25-30 g proteine), carne (20%
proteine),viscere (ficat, rinichi, inima, splină, peşte), ouă.
- Leguminoase: fasole (20-25%), mazăre, soia (35%).
- Cereale : pâine (8%).
- Nuci, arahide, alune, cartofi, ciuperci

2
Deci, a se reţine că proteinele sunt substanţe nutritive constitutive ale organismului. În
procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate în aminoacizi. Organismul
apoi separă şi foloseşte aminoacizii în diferite scopuri. O parte vor fi folosiţi pentru
creşterea şi producerea de noi proteine necesare organismului, o altă parte vor fi folosiţi
la refacerea ţesuturilor din corp, iar restul vor fi transformaţi în hormoni, anticorpi şi
enzime.

Necesarul de proteine depinde de mai mulţi factori : vârsta, greutate corporală, efortul
fizic depus, diferite boli şi condiţii medicale. Nou născuţii şi adolescenţii în creştere,
precum şi femeile însărcinate au un necesar de proteine crescut, precum şi cei care se
recuperează după o boală sau chiar suferă de anumite boli. În general, pentru adulţi se
recomandă un consum proteic, în funţie de activitatea fizică :
 Sedentar 0,88 grame pe kilogram corp (Exemplu: 70 kg x 0,88=61,6 g proteine)
 Efort moderat 1,1-1,3 grame pe kilogram corp
 Efort intens 1,5-2 grame pe kilogram corp şi peste