Scrisoare de motivație

Încă din liceu am auzit despre proiectul Erasmus + și mi-am pus în minte că ar fi o
experiență deosebită de a lua parte la un stagiu, fie el de pregatire, fie el de parctică prin
intermediul acestui program. În liceu credeam că există un numar foarte restrâns de tări în
care poți activa, însă la faculate m-am documentat mult mai bine despre acest proiect și am
aflat ca sunt multe țări cu porțile deschise către studenți, și de aceea eu optez pentru un stagiu
de pregătire în Grecia, aceasta fiind o țară creștină cu un puternic impact, mai ales din punct
de vedere monahal, mai exact în Muntele Athos, la Schitul Lacu, fiindcă această vatră
călugărească din Sfântul Munte este una dintre cele mai însemnate pentru poporul român, mai
ales că aici a viețuit și Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodești, un mare ascet român,
canonizat atât de Biserica Ortodoxă Română cât și de Biserica Ortodoxă Rusă.
Sunt dispus să ating toate scopurile stagiului de pregătire propus de acest proiect:
patristica, prin care îmi doresc să ajung mult mai aproape de Sfinții Părinți, de sfaturile și
îndemnurile lor, să le înțeleg trăirile și să învăț cum să acționez în rezolvarea problemelor
actualei societăți; prin muzică îmi propun să îmi pun la punct toate noțuinile elementare și de
bază în muzica bisericească, atât liniară, cât și psaltică, acestea reprezentand pentru mine, ca
student la la teologie ortodoxă un liant indispensabil al teologiei practice; ultimul dar nu mai
prejos scop propus de acest stagiu este practica liturgică, o disciplină esențială pentru ficare
student la teologie ortodoxă, cu ajutorul căreia voi învăța ceea ce trebuie să fac ca un viitor
aspirant la slujirea Sfântului Altar.

Cu siguranță,obștea Schitului Lacu are anumite așteptări, spre exemplu să observe

ținuta morală a studeților teologi români și interesul lor pentru viața monahală athonită, dar și
nevoi de la mine, precum ar fi participarea la dieritele ascultări mănăstirești, ajutorul vocal la
strană, pe care îl pot oferi pe parcursul stagiului de practică. Deasemenea vreau să menționez
că scest schit cunoaşte o perioadă de înflorire atât duhovnicească, cât şi materială. S-au
reparat biserica centrală, arhondaricul, bisericuţa cimitirului şi s-au reconstruit chiliile vechi,
din care rămăseseră numai nişte ruine. Viaţa duhovnicească şi activitatea culturală, precum şi
frumoasele slujbe săvârşite după tipicul athonit, atrag nenumăraţi închinători însetaţi de
izvoarele cele curate ale Ortodoxiei.

Eu, deasemenea îmi doresc să cunosc viața de mănăstire „specială” a părinților

athoniți, față de viața din mănăstirile românești, să deprind rânduiala slujbelor bisericești, să
am o perioadă în care să simt că sunt cu un pas mai aproape de Dumnezeu și îmi doresc să pot
vorbi despre dreapta credință prin exemplul personal.