UNIVERSITATEA DE STAT din MOLDOVA

FACULTATEA ASISTENŢĂ SOCIALĂ

SOCIOLOGIE şi FILOSOFIE

CURICULUM la DISCIPLINA

METAFIZICA

Autor: Crudu Liudmila

Magistru în filosofie

Chişinău – 2006

1
 Metafizica
(introducere în studiul metafizicii)
Preliminarii:
Acest curs este propus către studiere la anul 1 de studiu (1/3) al specialităţii Filosofie, este
orientat spre formarea unei viziuni generale asupra conceptului de Metafizică şi sistemelor
metafizice ale anumitor epoci şi anumitor curente astfel, creînd posibilitatea construirii unei
viziuni mai complete şi mai generale asupra filosofiei, cunoaşterii, gîndirii, şi asupra raportului
omului cu lumea interioară şi exterioară.
1
Definiţie (de lucru): Metafizica desemnează o teorie generală a reconstrucţiei raţionale a lumii
avînd ca pretenţie să determine constante filosofice ale lumii, deci să prindă invarianţii printr-un
termen al existenţei, al expresiei, al cunoaşterii şi al altor angajări ale omului iar aceşti invarianţi
poartă tradiţional numele de categorii.

Obiective:
La nivel de cunoaştere:
- să relateze calificativele generale ale termenului de metafizică;
- să identifice elementele indispensabile pentru crearea unor sisteme metafizice;
- să definească metefizica ca parte componentă de bază a filosofiei;
- să indice procesle definitorii ale reflecţiei metafizice;
- să definească termenul de metodă metafizică;
- să enumere posibilităţile de clasificare a metafizicii;
- să identifice statutul metafizicii în raport cu alte discipline filosofice;
- să enumere problemele de bază pe care le pune metafizica;
- să identifice categoriile proprii metafizicii;
- să relateze despre evoluţia istorică a sistemelor şi concepţiilor metafizice.

La nivel de aplicare:
- să determine proprietăţile specifice ale metafizicii;
- să compare elementele imanente ale metafizicii şi calităţile acestora;
- să compare metafizica cu ontologia, gnoseologi şi epistemologia;
- să justifice mecanismele cognitive prin care se produce cunoaşterea metafizică;
- să determine eficienţa metodelor metafizice;
- să clasifice pe baza diferitelor criterii sistemele metafizice;
- să depisteze caracterele comune ale metafizicii cu ale altor domenii ale filosofiei;
- să caracterizeze esenţa problemelor pe care le pune metafizica;
- să determine legătura dintre sistemul categorial al metafizicii şi problemele asupra căror
se concentrează acest domeniu;
- să compare diferite modele istorice de sisteme metafizice.

La nivel de integrare:
- să elaboreze criterii de apreciere a specificităţii anumitor elemente metafizice;
- să construiască sisteme operaţionale care ar permite identificarea elementelor metafizice
în anumite contexte naturale şi sociale.
- să elaboreze strategii de studiu al sistemelor metafizice din perspectivă ontologică,
gnoseologică, epistemologică...;
- să argumenteze importanţa structurii categoriale a metafizicii;
- să formuleze strategii de argumentare metafizică pentru justificarea unor puncte de
reflecsie;
- să înmbine cîteva metode pentru a eficientiza maniera de demonstrare şi explicaţie
metafizică;
1
Metafizica (curs, Ilie Pîrvu, 1992-1993)

2
 - să transfere procedeele de cunoaştere metafizică aupra altor domenii filosofice şi asupra
vieţii sociale;
- să reconstruiască ierarhia categorială matafizică în contextul unui sistem natural sau
social;
- să determine legătura dintre paradigmele filosofico-istorice şi sistemele metafizice.

Administrarea disciplinei

Codul anul de studii semestrul Numărul de ore Numărul de forma de

disciplinei în Curs Seminar credite evaluare
planul de 30 16
învăţămînt
1/3 2 Total - 46 3 Examen

Tematica şi repartizarea orientativă a orelor de curs

Nr. Tema Număru

temei l de ore
1. Introducere în metafizică 2 ore
1. Originea termenului de metafizică.
2. Definiţii ale metafizicii.
3. Parametrii de studiu al metafizicii
2. Clasificarea metafizicii. 4 ore
1. Despre clasificare în genere.
2. Clasificarea după obiect.
3. Clasificarea metodologică.
4. Alte clasificări.
3. Statutul metafizicii 2 ore
1. Negaţia metafizică.
2. Contraargumente asupra posibilităţilor de existenţă a metafizicii.
3. Interdependenţa dintre paradigmele filosofiei contemporane şi
posibilităţile metafizicii.
4. Cunoaşterea metafizică 2 ore
1. Tipurile de metafizică şi structurarea cunoaşterii metafizicii.
2. Argumentarea metafizică.
5. Structura categorială a metafizicii 2 ore
1. Specificul gîndirii de tip ştiinţific.
6. Conceptul de categorie 2 ore
1. Evoluţia categoriilor în istoria filosofiei.
2. Raportarea categoriilor la concepte filosofice.
7. Ideea de sistem categorial 4 ore
1. Tratare istorico-sistemică: Aristotel, Kant, Carnap, Whitehead.
8. Tipuri de justificare a sistemelor metafizice (categoriale) 2 ore
1. Tratare istorico-sistemică.
9. Fundamentele ontologice ale metafizicii 2 ore
(de ce există mai de grabă ceva decît nimic?)
1. Formularea leibniziană.
2. Resurecţia întrebării în metafizica actuală.
3. Concepţia lui Nozic.
10. Interpretarea specifică a categoriilor metafizice: existenţă, individuaţie, 4 ore
identitate.

3
 1. Interpretarea acestor categorii în diverse tipuri de metafizică.
2. Teorii formale ale individualilor.
3. Explicaţia lui G. R. Stout, D. C. Williams şi K. Campbell.
11. Principiul individuaţiei în istoria metafizicii. 2 ore
1. Metafizici antice.
2. Filosofia scolastică.
3. Perioada modernă.
4. Începuturile filosofiei contemporane.
5. Inovaţia filosfiei contemporane
12. Problema individuaţiei şi a identităţii în diferite contexte particulare 2 ore
1. Abordarea istorică a identităţii persoanei.
2. Abordarea conceptuală a identităţii persoanei.
Total 30 ore.

Tematica şi repartizerea orientativă a orelor de seminar

Nr. Tema seminarului Nr. de

temei ore
1. Introducere în metafizică 2 ore
Definiţii ale metafizicii.
Clasificarea metafizicii după obiect.
Clasificarea metodologică.
2. Statutul metafizicii 2 ore
Posibilităţile metafizicii.
Raportul dintre posibilităţile metafizicii şi paradigmele filosofice.
3. Cunoaşterea metafizică 2 ore
Tipurile de metafizică şi structurarea cunoaşterii metafizice.
4. Structura categorială a metafizicii 2 ore
Conceptul de categorie în metafizică.
Specificul gîndirii de tip ştiinţific.
Evoluţia istorică a sistemelor categoriale: Aristotel, Kant, Carnap,
Whitehead.
5. Tipuri de justificare a sistemelor metafizice (categoriale) 2 ore
Tratare istorico-sistemică.
6. Fundamentele ontologice ale metafizicii 2 ore
Formularea leibniziană.
Resurecţia acestei întrebări în metafizica actuală.
Explicaţia lui Nozick.
7. Interpretarea categoriilor specifice ale metafizicii cum ar fi existenţă, 2 ore
individuaţie, identitate
Interpretarea acestor categorii în diverse tipuri de metafizică.
Teorii formale ale individualilor.
Explicaţia lui G. R. Stout, D. C. Williams şi K. Campbell.
8. Principiul individuaţiei în istoria metafizicii. 2 ore
Filosofia antică.
Filosofia medievală.
Filosofia modernă.
Începuturile filosofiei contemporane.
Inovaţia filosofiei contemporane.
Total 16 ore

Conţinuturi şi obiective
4
 Nr. Conţinuturi Obiective
temei
1. Introducere în metafizică - să identifice sensurile termenului de
1. Originea termenului de metafizică. metafizică;
2. Definiţii ale metafizicii. - să definească metafizica ca domeniu
3. Parametrii de studiu al metafizicii distingt al filosofiei;
- să delimiteze obiectul de studiu al
disciplinei;
- să recunoască domeniile cu care
interacţionează metafizica.
2. Clasificarea metafizicii. - să identifice criteriile de clasificare;
1. Despre clasificare în genere. - să compare clasificarea după obiect
2. Clasificarea după obiect. cu clasificarea metodologică;
3. Clasificarea metodologică. - să elaboreze clasificări după un
4. Alte clasificări. criteriu dat.
- Să propună cele mai eficiente
clasificări.
3. Statutul metafizicii - să identifice procedeul numit negaţie
1. Negaţia metafizică. metafizică;
2. Contraargumente asupra - argumenteze posibilitatea şi
posibilităţilor de existenţă a metafizicii. imposibilitatea funcţionării
3. Interdependenţa dintre paradigmele metafizicii;
filosofiei contemporane şi posibilităţile - să depisteze caracterul metafizic al
metafizicii. paradigmelor filosofice
contemporane;
- să determine tendinţele sistemice ale
filosifiei ca derivate din metafizică.
4. Cunoaşterea metafizică - să definească cunoaşterea
1. Tipurile de metafizică şi structurarea metafizică;
cunoaşterii metafizicii. - să identifice procesele şi elementele
2. Argumentarea metafizică. acestui tip de cunoaştere;
- să argumenteze de manieră
metafizică importanţa cunoaşterii
metafizice;
- să elaboreze o strategie de
argumentarre metafizică.
5. Structura categorială a metafizicii - să definească metafizica ca un
1. Specificul gîndirii de tip sistem categorial;
ştiinţific. - să identifice categoriile de bază ale
2. Specificul gîndirii de tip metafizicii;
metafizic. - să compare structura categorială a
metafizicii cu categoriile ştiinţifice.
6. Conceptul de categorie - să identifice direcţia de evoluţie a
1. Evoluţia categoriilor în istoria sistemelor categoriale;
filosofiei. - să determine interacţiunea
2. Raportarea categoriilor la concepte categoriilor metafizice perene cu
filosofice. conceptele filosofice de bază şi
modelele lor istorice;
- să reconstituie mecanismul de
sistematizare a categoriilor
metafizice în conformitate cu

5

7. Interpretarea categoriilor specifice
ale metafizicii cum ar fi existenţă,
individuaţie, identitate
1. Interpretarea acestor categorii
în diverse tipuri de metafizică.
2. Teorii formale ale
individualilor.
3. Explicaţia lui G. R. Stout, D. C.
Williams şi K. Campbell.
8. Tipuri de justificare a sistemelor
metafizice (categoriale)
1. Procedee de justificare
2. Tratare istorico-sistemică
9. Fundamentele ontologice ale
metafizicii
(de ce există mai degrabă ceva decît
nimic)
1. Formularea leibniziană.
2. Resurecţia întrebării în metafizica
actuală.
3. Concepţia lui Nozic.
10. Interpretarea specifică a categoriilor
metafizice: existenţă, individuaţie,
identitate.
1. Interpretarea acestor categorii în
diverse tipuri de metafizică.
2. Teorii formale ale individualilor.
3. Explicaţia lui G. R. Stout, D. C.
Williams şi K. Campbell.
11. Principiul individuaţiei în istoria
metafizicii.
1. Metafizici antice.
2. Filosofia scolastică.
3. Perioada modernă.
4. Începuturile filosofiei contemporane.
5. Inovaţia filosfiei contemporane
concepţiile unor filosofi.
- să definească noţiunea de sistem
categorial;
- să determine importanţa evoluţiei
sistemelor categoriale;
- să compare sistemele metafizice ale
diferitor autori pe baza diferitor
criterii;
- să identifice metamorfozele
metafizicii dea lungul istoriei.
- să definească noţiunea de justificare
a sistemelor metafizice;
- să argumenteze de manieră
metafizică necesitatea acestei
justificări;
- să clasifice tipurile de justificare din
perspectivă istorică.
- să identifice problemele pe care le
pune metafizica şi domeniile la care
se raportează acestea;
- să determine importanţa problemei
ontologice pentru definirea şi
justificarea metafizicii;
- să identifice diferenţele dintre
formularea leibniziană şi cea
prezentă în metafizica actuală;
- să formuleze un răspuns propriu la
această întrebare, utilizînd
argumentarea metafizică,
categorizarea şi demonstrarea.
- Să definească categoriile: existenţă,
individuaţie, identitate;
- Să identifice statutul şi funcţiile
acestor categorii;
- Să compare diverse maniere de
interpretare a acestor categorii;
- Să determine gradul de adecvare a
acestor interpretări;
- Să descrie teoriile formale ale
individualilor;
- Să compare explicaţiile unor autori
asupra acestor probleme;
- Să elaboreze unele combinaţii ale
acestor teorii pentru eficientizerea
rezolvării problemelor date.
- să relateze esenţa principiului
individuaţiei;
- să recunoască descrierea şi aplicarea
acestui principiu în diverse perioade
ale filosofiei;
- să determine importanţa ajustărilor
pentru aplicarea acestui principiu
6
 realizate în fiecare perioadă.
12. Problema individuaţiei şi a identităţii - să definească noţiunea de identitate a
în diferite contexte particulare persoanei;
1. Abordarea istorică a identităţii - să depisteze asemănările şi
persoanei. diferenţele dintre noţiunile de
2. Abordarea conceptuală a identităţii individuaţie şi identitate;
persoanei. - să recunoască diverse perspective de
abordare a problemei identităţii
persoanei.

Evaluarea disciplinei
Evaluări periodice:
Lucrare de control 1.
1) Termenul de metafizică:
- identificaţi sensurile termenului de metafizică;
- stabiliţi raportul dintre metafizică şi alte discipline filosofice;
- apreciaţi importanţa studiului metafizic pentru filosofie;
2) Obiectul de studiu al metafizicii:
- definiţi obiectul de studiu al metafizicii;
- comparaţi obiectul de studiu al metafizicii cu cel al epistemologiei şi gnoseologiei;
- evaluaţi complexitatea obiectului de studiu al metafizicii în raport cu alte discipline
filosofice;
3) Tipuri de metafizică:
- identificaţi criteriile de clasificare a metafizicii;
- comparaţi clasificările metafizicii după obiect şi metodologice;
- apreciaţi eficienţa clasificării metodologice şi după obiect.
4) Clasificarea metafizicii:
- identificaţi tipul de clasificare a metafizicii ţinănd cont de căile de cercetare pe care le
adoptă;
- determinaţi variaţiile de obiect al metafizicii ce pot fi luate drept criteriu de clasificare;
- apreciaţi importanţa clasificării metafizicii pentru studierea acesteia.
5) Argumentarea metafizică:
- definiţi negaţia metafizică;
- argumentaţi posibilitatea sau imposibilitatea funcţionării metafizicii;
- elaboraţi o strategie de argumentare metarfizică după modelul celor studiate.
6) Cunoaşterea mtafizică:
- descrieţi elementele imanente ale cunoaşterii metafizicii;
- depistaţi caracterul metafizic al paradigmelor filosofice;
- argumentaţi posibilitatea cunoaşterii metafizice.
7) Sistemul metafizic:
- definiţi noţiunea de sistem metafizic;
- comparaţi două tipuri de sisteme metafizice;
- determinaţi originea tendinţelor sistemice ca derivate din metafizică.

Lucrare de control 2.
1) Structura categorială a metafizicii:
- definiţi noţiunea de sistem categorial;
- comparaţi două tipuri de sisteme categoriale metafizice şi evidenţiaţi criteriul de
comparaţie;
- explicaţi mecanismele de constituire a structurii sistemelor categoriale metafizice şi
evidenţiaţi specificul lor.

7
2) Noţiunea de categorie în metafizică:
- definiţi noţiunea de categorie metafizică şi tipurile lor.
- comparaţi categoriile metafizice cu categoriile ştiinţifice;
- evaluaţi necesitatea evidenţierii categoriilor metafizice în raport cu alte tipuri de
categorii.
3) Dinamica sistemelor categoriale metafizice:
- descrieţi două modele istorice de sisteme categoriale (aristotelian, kantian...)
- determinaţi direcţiile de dezvoltare ale sistemelor metafizice;
- reconstruiţi sistemul categorial metafizic ce se referă la abordarea unei probleme
metafizice studiate.
4) Tipuri de justificare metafizică:
- definiţi noţiunea de justificare metafizică;
- determinaţi tipurile de justificare a sistemelor metafizice;
- elaboraţi o modalitate de justificare metafizică, evidenţiaţi priorităţile acesteia.
5) Fundamentele ontologice ale metafizicii.
- identificaţi problemele de care se preocupă metafizica şi domeniile cu care
interacţionează;
- comparaţi interpretarea leibniziană a problemei ontologice cu cea din metafizica actuală;
- argumentaţi importanţa problemei ontologice pentru metafizică.

Lucru individual.
Glosar de termeni metafizici:
Glosarul trebuie să conţină termenii metafizici ce vor fi utilizaţi la orele de curs şi de
seminar, explicaţia va fi însoţită de echivalentul termenului dat într-o limbă străină (rusă,
engleză, franceză) şi se va realiza ca o sinteză a mai multor explicaţii din lucrările de specialitate
(dicţionare, manuale, suporturi didactice, lucrări originale)
Lectură:
Rezumatul lucrării va conţine:
a) descrierea succintă a conţinutului lucrării;
b) apartenenţa la un anumit curent, epocă, paradigmă;
c) problema centrală abordată în lucrare;
d) comentariile altor filosofi (exemple de viziuni similare la alţi autori);
e) aprecierea proprie a lucrării (argumentat).

Pentru lectură sunt propuse lucrările:

1. Aristotel. Metafizica.
2. Augustin Sfîntul. Confesiuni / Augustin. – Bucureşti: Humanitas, 1998 - 640 p.
3. Bergson Henri. Materie şi memorie / Henri Bergson; traducere de Chiriac Cora. – Iaşi:
Polirom, 1996 - 228p..
4. Hans Georg Gadamer. Adevăr şi metodă / Hans-Georg Gadamer, traducere de Val.
Panaitescu. – Iaşi: Polirom, 2000 - 216 p.
5. Heidegger Martin. Fiinţă şi timp.
6. Heidegger Martin. Introducere în metafizică.
7. Husserl Edmund. Meditaţii carteziene / Edmund Husserl; traducere de Al. Craiuţu –
Bucureşti: Humanitas, 1994 – 247p.USM
8. Husserl Edmund. Scrieri filosofice alese / Edmund Husserl; traducere de Al. Boboc –
Bucureşti: Editura Academiei Române, 1993 – 255 p.USM
9. Kant Immanuil. Critica facultăţii de judecare / Immanuil Kant; traducere de Vasile
Zamfirescu, Alexandru Surdu, Constantin Noica. – Bucureşti: Editura Trei, 1995 – 367 p.
10. Kant Immanuil. Critica raţiunii pure / Immanuil Kant; traducere de N. Bagdasar – Bucureşti:
Editura Ştiinţifică, 1969 – 699 p.
11. C.Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, Iaşi, 1997

8
12. Ricoeur Paul, Fenomenologie şi teologie / Paul Ricoeur, Jean Louis Chretien, Michel Henry,
Jean-Luc Marion – Iaşi: Polirom, 1996 – 192 p.
13. Sartre Jea-Paul. Fiinţă şi neant.
14. Schopenhauer Arthur. Lumea ca voinţă şi reprezentare, în trei volume / Arthur
Schopenhauer; traducere de Dolcu Emilia, Dumitraşcu Viorel, Puiu Gheorghe – Iaşi: Moldova,
1995, – vol. I – 442 p., vol. II – 320 p., vol. III – 455 p.

Bibliografie

1. Aristotel. Metafizica.
2. Augustin Sfîntul. Confesiuni / Augustin. – Bucureşti: Humanitas, 1998 - 640 p.
3. Bachelard Gaston. Flacăra unei lumînări / Gaston Bachelard; traducere de Marina
Baconsky – Bucureşti: Editura Anastasia, 1994 – 134 p.
4. Bachelard Gaston. Psihanaliza focului / Gaston Bachelard; traducere de Lucia Ruxanda
Munteanu; prefaţă de Romul Munteanu - Bucureşti: Editura Univers, 1989 – 107 p.USM
5. Bachelard Gaston. Psihanaliza focului / Gaston Bachelard; traducere de Lucia Ruxanda
Munteanu; prefaţă de Romul Munteanu - Bucureşti: Editura Univers, 1989 – 107 p.USM
6. Bergson Henri. Eseu asupra datelor imadiate ale conştiinţei / Henri Bergson; traducere de
Anton Adamuţ – Iaşi: Institutul European, 1992 – 165 p.USM
7. Bergson Henri. Materie şi memorie / Henri Bergson; traducere de Chiriac Cora. – Iaşi:
Polirom, 1996 - 228p..
8. Bergson Henri. Gîndirea şi mişcarea / Henri Bergson; traducere de Chiriac Cora. – Iaşi:
Polirom, 1995 – 228 p.
9. I.Bohme, Aurora sau răsăritul care se întrezăreşte, Bucureşti, 1983
10. Durand Gilbert. Structurile antropologice ale imaginarului. Inttroducere în arhetipologia
generală / Gilbert Durand; traducere de Marcel Aderca, postfasţă de Cornel Mihai Ionescu –
Bucureşti; Univers Enciclopedic, 2000 – 477 p.USM
11. Foucault Michael. Cuvintele şi lucrurile. O arheologie a a ştiinţei umane / Michael Foucault –
Bucureştiu: Editura Univers, 1996 – 472 p.USM
12. Hans Georg Gadamer. Adevăr şi metodă / Hans-Georg Gadamer, traducere de Val.
Panaitescu. – Iaşi: Polirom, 2000 - 216 p.
13. Heidegger Martin, Scrisoare despre umanism / Martin Heidegger, Scrisoare despre umanism,
în Repere pe drumul gîndirii - Bucureşti: Editura Politică, 1998 – 332 p.
14. Heidegger Martin. Fiinţă şi timp.
15. Heidegger Martin. Introducere în metafizică.
16. Husserl Edmund. Meditaţii carteziene / Edmund Husserl; traducere de Al. Craiuţu –
Bucureşti: Humanitas, 1994 – 247p.USM
17. Husserl Edmund. Scrieri filosofice alese / Edmund Husserl; traducere de Al. Boboc –
Bucureşti: Editura Academiei Române, 1993 – 255 p.USM
18. N.Ionescu, Curs de metafizică, Humanitas, 1995
19. Kant Immanuil. Critica facultăţii de judecare / Immanuil Kant; traducere de Vasile
Zamfirescu, Alexandru Surdu, Constantin Noica. – Bucureşti: Editura Trei, 1995 – 367 p.
20. Kant Immanuil. Critica raţiunii pure / Immanuil Kant; traducere de N. Bagdasar – Bucureşti:
Editura Ştiinţifică, 1969 – 699 p.
21. Lyotard Jean Francois. Fenomenologia / Jean Francois Lyotard; traducere de Horia Gănescu
- Bucureşti: Humanitas, 1997 – 120 p.
22. R.Neculau, Filosofii terapeutice ale modernităţii târzii, Iaşi, Polirom, 2001
23. C.Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, Iaşi, 1997
24. Ricoeur Paul. Eseuri de hermeneutică / Paul Ricoeur, traducere de Vasile Tonoiu –
Bucureşti: Humanitas, 1995 - 304 p.
25. Ricoeur Paul, Fenomenologie şi teologie / Paul Ricoeur, Jean Louis Chretien, Michel Henry,
Jean-Luc Marion – Iaşi: Polirom, 1996 – 192 p.

9
26. Sartre Jean-Paul. Adevăr şi existenţă / Jean-Paul Sartre ; redactare de Arlette Elkaim-Sartre ;
traducere de Giuliano Sfichi – Iaşi : Polirom, 2000 – 195 p.
27. Sartre Jea-Paul. Fiinţă şi neant.
28. Schopenhauer Arthur. Lumea ca voinţă şi reprezentare, în trei volume / Arthur
Schopenhauer; traducere de Dolcu Emilia, Dumitraşcu Viorel, Puiu Gheorghe – Iaşi: Moldova,
1995, – vol. I – 442 p., vol. II – 320 p., vol. III – 455 p.
29. Wunenburger Jean-Jaques. Filosofia imaginilor / Jean-Jaques Wunenburger; trad.: Muguraş
Constantinescu; ed. îngrijită şi postf. de Sorin Alexandrescu. – Iaşi: Polirom, 2004 – 416 p.
30. Башляр Гастон. Новый рационализм / Гастон Башляр - Москва: Прогресс, 1987 - 374
стр.
31. Ясперс Карл. Смысл и назначение истории / Карл Ясперс - Москва: Полиздат, 1991 -
527 стр.

10