UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA BIOLOGIE ŞI PEDOLOGIE

DEPARTAMENTUL ŞTIINŢELE SOLULUI, GEOLOGIE, GEOGRAFIE,

SILVICULTURĂ ŞI DESIGN

CURRICULUM
la disciplina

„GEOMORFOLOGIE”

Program de studiu

GEOGRAFIE

Ciclul I, Licenţă

AUTOR:
Andrian Delinschi dr. Lector univ.

CHIŞINĂU
2021

1
APROBAT Şef de Departament dr. conf. Ilie Boian
la şedinţa Departamentului ___________________________
din „ ____” __________ 2021
2
 PRELIMINARII

Geomorfologia este o știință revendicată atât de geografi, cât și de geologi, acest fapt rezultând
din natura și poziția diferită a cauzelor care determină relieful. Geomorfologia studiază formele de relief
din punct de vedere al aspectului, originii și evoluției lor, al modului de asociere și răspândire spațială.
Studiază, de asemenea, modul în care componentele naturale ale mediului (atmosfera, hidrosfera,
biosfera, inclusiv antroposfera) interacționează cu relieful.
Această disciplină are menirea de a forma competenţe necesare unui specialist geograf, având ca
obiectiv primordial formarea unei atitudini adecvate a studenţilor faţă de mediul geografic. Materia
studiată la această disciplină serveşte drept suport pentru studierea altor discipline geografice.
Misiunea curriculumului în formarea profesională constă în următoarele:
a) corelarea conţinutului curricular cu prevederile Cadrului Naţional al Calificărilor la
Programul de studiu „Geografia”, codul 425.1;
b) corelarea conţinutului curricular cu Planul de învățământ pentru Ciclul I (studii de licenţă),
Programul de studiu „Geografia”, codul 425.1;
c) structurarea competenţelor, unităţilor de conţinut şi a finalităţilor de studiu la disciplina de
studii;
d) formularea obiectivelor de referinţă, a activităţilor didactice, care fiind puse în relaţie cu
unităţile de conţinut, prefigurează anumite achiziţii: cunoştinţe, abilităţi, atitudini.
Beneficiari ai disciplinei sunt studenţii de la programul de formare profesională (specialitatea)
„Geografie”, ciclul I – licenţă, anul II de studii.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul Numărul de ore

Forma de Nr. de
Forma de disciplinei în Responsabil Semes Lucrări Lucrul
învăţământ planul de de disciplină trul
evaluare cre
Total Curs de individu dite
învăţământ
laborator al
cu
frecvenţă
Delinschi A. 3 180 45 30 105 Examen 6
F.03.O.017

3
 II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Lucrul
Nr. Lucrări de
Unităţi de conţinut Total Curs individual al
crt. laborator
studentului
I. Geomorfologia ca știință. 20 4 2 12
1.1. Obiectul de studiu. Metode ce cercetare și
4 2 - 2
ramurile geomorfologiei
1.2. Relieful Globului Terestru- Ierarhizarea
10 2 - 6
formelor de relief
1.3. Curba hipsometrică 6 - 2 4
II. Condiţiile de modelare a reliefului 20 4 2 10
2.1. Condiţii de modelare a reliefului.
12 2 2 6
Factorii de modelare. Factorii litologici.
2.2. Factorii structurali şi climatici. 8 2 - 4
III. Procese de modelare a reliefului.
20 6 4 12
Procese endogene.
3.1. Procese endogene de formare a
reliefului. Tectonica plăcilor litosferice 10 4 2 6
şi rolul ei în morfogeneză
3.2. Procese magmatice şi seismice şi rolul
10 2 2 6
lor în morfogeneză
IV. Procese de modelare a reliefului.
110 28 22 67
Procese exogene.
4.1. Procese generate de energia externă.
10 4 2 6
Procese de meteorizaţie.
4.2. Procese gravitaţionale 10 2 2 6
4.3. Procese torenţiale şi formele de relief
10 2 2 6
generate de ele
4.4. Procese fluviatile şi formele de relief
10 2 2 6
generate de ele
4.5. Relieful carstic 10 2 2 8
4.6. Procese glaciare şi periglaciare şi forme
10 4 2 6
create
4.7. Procese litorale şi forme de relief create 10 2 2 8
4.8. Procese eoliene 10 2 2 8
4.9. Procese biotice şi antropice de
10 4 2 8
morfogeneză
4.10. Relieful Republicii Moldova 20 4 4 5
V. Concepţii metodologice asupra
10 3 - 4
evoluţiei reliefului
5.1. Concepţii asupra evoluţiei reliefului.
Metode de cercetare şi cartare 10 3 - 4
geomorfologică
TOTAL 180 45 30 105

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ȘI FINALITĂŢI DE STUDII

COMPETENŢA 1. Cunoașterea fundamentelor teoretice și metodologice ale Geografiei din perspectiva
aplicării acestora în cadrul formal și nonformal.
FINALITĂŢI DE STUDII:
 Domeniul cunoaştere şi înţelegere:
1.1. A explica esenţa principalelor noţiuni / termeni de profil;

4
 1.2. A recunoaşte caracteristicile, procese şi fenomene geografice cu referire la relief;
 Domeniul aplicare:
1.3. A clasifica formele de relief după diferite criterii;
1.4. A determina categoriile de procese endogene şi exogene de morfogeneză; nivel 2?
 Domeniul integrare:
1.5. A explica modul de interacțiune a proceselor endogene și exogene în morfogeneză.

COMPETENŢA 2. Dezvoltarea de proiecte în scopul identificării soluțiilor pentru rezolvarea unor

probleme locale/regionale/globale ale mediului geografic.
FINALITĂŢI DE STUDII:
 Domeniul cunoaştere şi înţelegere:
2.1. A deduce dependența activităților umane de caracteristicile reliefului;
2.2. A identifica particularităţile repartiţiei spaţiale a diferitor forme de relief, utilizând hărţile
geografice;
 Domeniul aplicare:
2.3. A analiza interacţiunea antroposferei asupra reliefului;
 Domeniul integrare:
2.4. A propune metode de prevenire și combatere a fenomenelor geomorfologice de risc.

IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂŢARE

Obiective
de referință
- să explice esenţa noţiunilor de
profil;
- să argumenteze importanța
reliefului pentru natură și om;
- să identifice principalele
caracteristici ale formelor de
relief;
- să clasifice formele de relief după
diverse criterii;
- să reprezinte grafic treptele
morfologice caracteristice
continentelor și oceanelor;
- să identifice treptele de adâncime
și altitudine predominante pe
Terra;
- să identifice factorii care
influențează modelarea reliefului;
- să clasifice factorii de formare și
modelare a reliefului după diverse
criterii;
Unităţi de conţinut
I. Geomorfologia ca știință.
1.1. Definiție și obiect de studiu.
Definiția și obiectul de studiu al Geomorfologiei. Diviziunile
Geomorfologiei și principalele direcții în studiul reliefului. Scurt istoric al
dezvoltării Geomorfologiei ca ştiinţă. Relieful – sistem al mediului
geografic.
Termeni-cheie:
Relief, reliefosferă, scoarță terestră.
1.2. Relieful Globului Terestru – Ierarhizarea formelor de relief.
Relieful terestru şi principalele lui caracteristici. Forme şi elemente ale
formelor de relief. Caracteristici morfografice şi morfometrice ale
formelor de relief. Clasificările formelor de relief după diverse criterii
(morfografie, morfometrie, structurale).
Termeni-cheie:
Forme planetare, crustă oceanică, masiv muntos, podiș, bazalt, granit.
1.3. Lucrarea de laborator nr. 1 Curba hipsometrică
Reprezentarea grafică a principalelor trepte de relief a Terrei.
Termeni-cheie:
Curba hipsometrică, continent, bazine oceanice.
II. Condiţiile de modelare a reliefului
2.1. Factorii de modelare. Definiţia factorilor care influenţează
modelarea reliefului. Clasificarea lor. Factorii litologici. Influenţa
litologiei asupra modelării şi relieful petrografic. Relief pe roci cristaline.
Relief pe gresii şi conglomerate, pe argile si marne, pe loess şi roci
loessoide.
Lucrarea de laborator nr. 2 Factorii de formare și modelare a
reliefului.
Rolul agenților edogeni și exogeni în formarea și modelarea reliefului.
Termeni-cheie:

5

- să definească relieful structural;
- să enumere principalii agenți și
procese de formare a reliefului
structural;
- să aprecieze influența condițiilor
climatice asupra modelării
reliefului;
- să deducă cauzele deplasării
plăcilor tectonice;
- să aprecieze consecințele
deplasării plăcilor tectonice;
- să explice modul de formare a
magmei;
- să explice legitățile de repartizare
a vulcanilor pe glob;
- să aprecieze rolul vulcanismului și
seismelor în morfogeneză;
- să explice noțiunile de profil;
- să enumere produsele de alterare;
- să deducă importanța proceselor
de meteorizare în formarea și
modelarea reliefului;
- să enumere cauzele formării
alunecărilor de teren;
- să clasifice alunecările de teren
după diferite criterii;
- să propună măsuri de prevenire și
combatere a alunecărilor de teren;
Factori litologici, loess, marnă, gresie.
2.2. Factorii structurali şi climatici. Tipurile de structuri şi răspunsul lor
la modelare; relieful structural (morfostructural). Relieful structurilor de
platformă: relieful structurilor tabulare şi monoclinale. Relieful
structurilor de orogen: relieful structurilor cutate şi ale celor faliate.
Influenţa condiţiilor climatice asupra modelării reliefului. Morfosculpturi.
Principalele tipuri climatice şi influenţa lor asupra modelării (după Albreht
Penck; O. Leontiev şi I. Ryciagov): climatul nival, climatul subarctic şi al
regiunilor cu climat temperat excesiv continental, climatul umed, climatul
arid. Relieful relict din continentele nordice ca rezultat al gheţarilor
continentali din Pleistocen.
Lucrarea de laborator nr. 3 Relieful structural.
Agenții și procesele de formare a reliefului structural. Tipurile de relief
structural. Forme de relief structural.
Termeni-cheie:
Relief structural, orogen, pleistocen.
II. Procese de modelare a reliefului şi forme de relief create
3.1. Procese endogene de formare a reliefului. Tipuri de procese de
modelare după izvorul energetic. Procese tectonice. Teoria tectonicii
plăcilor litosferice (tectonica globală). Premisele apariţiei teoriei tectonicii
plăcilor. Ipoteza lui H. Hess despre rolul curenţilor magmatici de
convecţie în formarea crustei oceanice. Expansiunea fundurilor oceanice
(R. S. Dietz). Conceptul de tectonică a plăcilor (D.P. Mckenzie şi R.L
Parker, W.J. Morgan). Noţiunea de plăci litosferice. Tipuri de contacte de
plăci litosferice şi relieful major al Terrei.
Lucrare de laborator nr. 4 Tectonica Plăcilor litosferice
Deplasarea plăcilor tectonice. Cauzele și consecințele deplasării plăcilor
tectonice.
Termeni-cheie:
Procese endogene, plăcile tectonice, curenți magmatici, astenosferă,
subducție, coliziune.
3.2. Vulcanismul și seismele. Formarea magmei. Magmatism intruziv şi
acţiunea sa modelatoare. Magmatism efuziv. Tipuri de erupţii vulcanice şi
influenţa acestora în morfogenză. Vulcani efuzivi (tipuri islandez,
hawyan) şi formarea vulcanilor-scut, vulcani explozivi (tipuri vulcanian,
vezuvian, strombolian, pellean) şi vulcanii de zgură, vulcani intermediari
şi formarea stratovulcanilor. Vulcanismul submers. Legităţile de repartiţie
a vulcanilor pe glob. Procese seismice. Rolul seismelor în morfogeneză.
Lucrare de laborator nr. 5 Vulcanismul și seismele.
Rolul vulcanismului și a seismelor în morfogeneză. Legitățile de repartiție
a vulcanilor pe glob.
Termeni-cheie:
Magmă, vulcani efuzivi, vulcanismul submers, seisme.
III. Procese de modelare a reliefului. Procesele Exogene.
4.1. Procese de meteorizaţie. Procese de dezagregare. Definiţie.
Cauzele dezagregării: dispariţia presiunii litostatice, variaţiile termice,
umezirea, îngheţul apei, cristalizarea sărurilor, acţiunea vieţuitoarelor.
Procese şi produse de alterare: dizolvarea, hidratarea, hidroliza, oxidarea,
reducerea, carbonatarea. Produse de alterare. Scoarţa de alterare.
Termeni-cheie:
Meteorizație, dezagregare, hidroliza, alterare, carbonatare.
4.2. Procese gravitaţionale. Versanţii şi procese de versant.
Rostogoliri, surpări, prăbuşiri, creep, avalanşe. Alunecări de teren.
Condiţiile (prezenţa unui relief accidentat cu versanţi povârniţi, prezenţa
unui strat impermeabil argilos) şi cauzele alunecărilor (eroziunea laterală
a râurilor, torenţilor care afectează baza versantului, modificări fizico-
chimice ale rocilor, prezenţa apelor subterane, activitatea antropică).
Clasificările alunecărilor. Măsuri de combatere a alunecărilor.
6

- să argumenteze rolul apelor
meteorice în procesele de
modelare a reliefului;
- să analizeze repartiţia spaţială a
reliefului torențial;
- să propună măsuri de prevenire și
combatere a eroziunii în
suprafață;
- să definească terminologia de
profil;
- să recunoască elementele
componente ale unui râu și a unei
terase;
- să clasifice tipurile de văi și
terase;
- să analizeze repartiţia spaţială a
reliefului fluviatil;
- să explice esența proceselor
carstice;
- să enumere formele de relief
carstice;
- să analizeze repartiţia spaţială a
reliefului carstic;
- să recunoască formele de relief
create de ghețari;
- să analizeze repartiţia spaţială a
reliefului glaciar și periglaciar;
- să enumere elementele zonei de
litoral;
- să enumere formele de relief
rezultate în urma procesului de
abraziune;
- să analizeze repartiţia spaţială a
reliefului de litoral;
- Să aprecieze importanța reliefului
Lucrarea de laborator nr. 6 Procesele de meteorizație și procesele
gravitaționale.
Aprecierea rolului proceselor de meteorizare și a celor gravitaționale în
procesul de morfogeneză. Evidențierea factorilor de risc cauzate de
procesele gravitaționale.
Termeni-cheie:
Alunecări de teren, surpări, eroziune laterală, creep-uri.
4.3. Procese torenţiale. Energia cinetică a apei în mişcare.
Pluviodenudaţia. Scurgerea în pânză şi şiroirea şi rolul lor în modelare.
Scurgerea torenţială şi formele de relief (rigole, ogaşe, ravene).
Lucrarea de laborator nr. 7 Relieful torențial.
Formele de relief rezultate în urma acțiunii apelor meteorice. Consecințele
eroziunii în suprafață. Prevenirea și combaterea eroziunii în suprafață.
Termeni-cheie:
Ravene, ogașe, rigole.
4.4. Procese fluviatile.
Procese fluviatile. Baza de eroziune şi profilul de echilibru al râului.
Forme de relief create de procese fluviatile. Văile şi elementele lor:
versanţii, albia minoră a râului, albia majoră, modul ei de formare; tipuri
de aluviuni care constituie albia majoră sau lunca. Terase fluviatile.
Elementele teraselor (podul, muchia, ţâţâna, baza terasei). Tipuri genetice
de terase. Originea teraselor (tectonică, eustatică, climatică). Tipuri de văi.
Lucrarea de laborator nr. 8 Relieful fluviatil.
Rolul proceselor fluviatile în formarea și modelarea reliefului.
Termeni-cheie:
Fluviu, terasă, albie, canion, chei.
4.5. Relieful carstic. Esenţa proceselor carstice. Condiţii de
carstificare (relieful, compoziţia rocilor, puritatea şi grosimile stratelor de
calcar, clima, permeabilitatea rocii). Etaje (zone) hidrologice în masivul
de roci carstificabile. Forme exocarstice (lapiezuri, doline, polii) şi
endocarstice (avenuri, peşteri, etc.). Evoluţia proceselor carstice în funcţie
de condiţiile climatice. Zone de carstificare (P. Birot): periglaciară,
oceanică rece şi umedă, mediteraneană, de deşert, tropicală umedă şi
ecuatorială. Nivelarea carstică. Procese pseudocarstice.
Lucrarea de laborator nr. 9 Relieful carstic.
Condiții de formare a reliefului carstic. Evoluția proceselor carstice în
funcție de condițiile climatice.
Termeni-cheie:
Exocarst, edocarst, lapiezuri, avenuri, stalactite, stalagmite, polii.
4.6. Procese glaciare şi periglaciare. Formarea gheții. Tipuri de gheţari:
gheţari montani, gheţari de calotă şi gheţari de tranziţie. Forme de relief
create de gheţari montani. Forme de relief create de calotele glaciare din
Pleistocen: forme de eroziune glaciară şi de acumulare glaciară. Procese
periglaciare şi forme create de relief. Pergelisol (permafrost). Definiţie.
Răspândirea. Procese criogene (criergice). Formarea mărilor şi râurilor de
pietre; pene de gheaţă, pingo, formaţiuni poligonale.
Lucrarea de laborator nr. 10 Relief glaciar și periglaciar
Termeni-cheie:
Hionosferă, morene, fiorduri, drumlin-uri, permafrost, field-uri, esker.
4.7. Procese litorale şi forme de relief create. Zonă litorală şi elementele
sale. Procese de abraziune şi forme de relief. Agenţi de modelare (valuri,
curenţi, gheaţă, vânt, vegetaţia şi fauna), alcătuirea geologică, relieful
uscatului, mişcările tectonice, râurile şi rolul lor în modelarea ţărmului.
Procesele de abraziune şi dinamica ţărmului (firida de abraziune, faleza,
platforma litorală).
Procese de acumulare litorală şi forme create (plaje, cordoane litorale,
bare maritime, săgeţi litorale, tombolo). Tipuri de ţărm (ţărm cu fiorduri,
7
 de litoral pentru natură și om;
- să definească noțiunile de profil;
- să argumenteze rolul vântului în
procesele de modelare a
reliefului;
- să identifice pe hartă regiunile de
răspândire a reliefului eolian;
- să argumenteze rolul
organismelor în procesele de
modelare a reliefului;
- să enumere formele de relief
rezultate din activitățile umane;
- să analizeze repartiţia spaţială a
reliefului biogen și antropic;
- să identifice unitățile de relief de
pe teritoriul țării;
- să deducă rolul impactului uman
asupra reliefului țării;
- Să enumere metodele de cercetare
pe teren a reliefului;
- Să destingă categoriile de hărți
geomorfologice;
- Să explice esența concepțiilor
referitor la evoluția reliefului;
V.
Studenţii realizează un Proiect de investigație și un Studiu de caz la subiectele propuse anual de
titularul cursului.
Strategia de realizare:
ţărm cu skjars, ţărm rias (ria), ţărm dalmatin, ţărm cu limane, ţărm
tectonic, ţărm cu mangrove, ţărm cu watt, ţărm cu delte).
Lucrarea de laborator nr. 11 Relieful de litoral.
Rolul proceselor de litoral în morfogeneză.
Termeni-cheie:
Abraziune, faleză, fiorduri, liman, tombolo.
4.8. Procese eoliene. Noţiune de procese şi forme eoliene. Regiunile
de răspândire. Tipuri de deşerturi climatice (hiperaride, aride propriu-zise
şi semi-aride). Deflaţia şi coraziunea, forme create de relief (yardang-uri,
nişe de coraziune, ciuperci eoliene, colonade de piatră, pietre basculante,
depresiuni de deflaţie, ). Acumularea eoliană şi formele create de relief
(dune şi barkane, dune longitudinale şi dune trensversale, dune parabolice
şi dune piramidale).
Lucrarea de laborator nr. 12 Relief eolian.
Termeni-cheie:
Deflație, coraziune, yardang-uri, barkane.
4.9. Procese biotice şi antropice de modelare. Rolul organismelor în
procesele de modelare. Procese biochimice şi biomecanice în destrucţia
rocilor şi formele de relief create. Procese constructive biogene şi forme
de relief (recifi coraligeni litorali şi de barieră, recifi inelari sau atoli,
termtiere). Procese antropice şi forme de relief. Relief antropic de
excavaţie (cariere, mine şi galerii, canale, tunele etc.), forme antropice
constructive şi de depozitare (halde, rambleuri, terase, diguri, tumuli sau
curgane, etc.).
Lucrare de laborator nr 13. Relieful biogen și antropic
Termeni-cheie:
Atoli, halde, rambleuri, tumuli, curgane.
4.10 Relieful Republicii Moldova.
Unitățile de relief a Republicii Moldova. Caracterizarea lor. Impactul
uman asupra modelării reliefului Republicii Moldova.
Lucrarea de laborator nr. 14. Unitățile de relief a Republicii
Moldova.
Termeni-cheie:
Câmpie, coline, podiș.
IV. Concepţii metodologice asupra evoluţiei reliefului
5.1. Concepţia ciclului de eroziune a lui W.M Davis. Stadiile în evoluţia
reliefului (de tinereţe, de maturitate şi de bătrâneţe). Formarea peneplenei.
Evoluţia policiclică a reliefului. Concepţia pedimentării şi formării
pediplenei (Anderson, Howard, L.C. King.). Metode de cercetare pe teren
a reliefului. Hărţi geomorfologice. Categorii de hărţi geomorfologice
(după scară, conţinut, destinaţie).
Termeni-cheie:
Peneplenă, hărți geomorfologice, metode de cercetare.
LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI
8
 Pentru realizarea Studiului de caz studentul își alege o unitate de relief din localitatea natală pe
care o va caracteriza după un algoritm pe care îl va elabora împreună cu profesorul titular de curs.
Pentru realizarea Proiectului de investigație studentul îşi alege unul dintre subiectele propuse
anual de către profesorul titular de curs; ghidat de profesor în cadrul subiectului selectat, studentul
delimitează aria de studiu, elaborează un plan de cercetare: întocmeşte o listă bibliografică, lecturează,
analizează și sintetizează sursele selectate, alcătuieşte un plan/algoritm al referatului/proiectului şi îl
elaborează propriu-zis.
Atât Proiectul de investigație cât și Studiul de caz sunt prezentate cadrului didactic în termenele
prestabilite în varianta scrisă. Criteriile de perfectare și evaluare sunt următoarele:
 să conţină 10-15 pagini (A4, caracter 12, spaţiu 1,5) sau cca 20 slaiduri în format PPT;
 să respecte părţile componente ale referatului/proiectului;
 să corespundă tema referatului/proiectului cu esenţa materialului analizat şi prezentat în produsul
final;
 să utilizeze corect limbajul de specialitate;
 să proceseze şi să analizeze informaţii teoretice şi practice;
 să conţină minim 5 referinţe bibliografice.
Proiectul de investigație și Studiul de caz sunt prezentate public, în format Power-Point, în cadrul
orelor la disciplină şi este evaluat cu o notă de la 1 la 10.

MODALITĂŢI
Produsul final
SUBIECTE / PROBLEME DE
preconizat
EVALUARE
1. Relieful Globului Terestru - Ierarhizarea formelor de relief.
- Prezentarea
Explicarea terminologiei de profil. Clasificarea formelor de relief - Proiecte.
proiectelor.
după diferite criterii. Caracterizarea formelor de relief.
2. Agenții și procesele care participă la formarea reliefului.
Caracterizarea modului de interacțiune a agenților endogeni și
- Proiecte. - Prezentarea
exogeni în morfogeneză. Enumerarea produselor rezultate în urma
proiectelor;
interacțiunii agenților endogeni și exogeni asupra scoarței terestre.
Identificarea proceselor geomorfologice de risc.
3. Relief gravitațional.
Definirea proceselor gravitaționale. Clasificarea deplasărilor după - Prezentarea
diferite criterii. Explicarea cauzelor de formare a alunecărilor de - Studii de studiilor de
teren. Propunerea măsurilor de prevenire și combatere a alunecărilor caz. caz.
de teren.
4. Relief torențial.
Explicarea modului de modelare a versanților prin scurgeri de apă - Prezentarea
nepermanentă. Enumerarea factorilor de risc cauzați de acțiunea - Studii de studiilor de
apelor meteorice. Propunerea măsurilor de prevenire și combatere a caz. caz.
factorilor de risc.
5. Relief fluvial. - Proiecte. - Prezentarea
Caracterizarea formelor de relief create de scurgerea fluviatilă. proiectelor.
Deducerea importanței teraselor. Propunerea măsurilor de diminuare

9
a factorilor de risc ai proceselor fluviatile.
6. Relief de litoral.
- Prezentarea
Explicarea modului de formare a reliefului de litoral. Aprecierea - Proiecte.
proiectelor.
importanței reliefului de litoral pentru natură și om.
7. Relief eolian
- Prezentarea
Explicarea modului de formare a reliefului eolian. Clasificarea - Proiecte.
proiectelor.
dunelor după diferite criterii.
8. Relief glaciar.
- Prezentarea
Explicarea modului de formare a gheții. Clasificarea ghețarilor după - Proiecte.
proiectelor.
diferite criterii. Caracterizarea proceselor de modelare glaciară.
9. Relief petrografic.
- Prezentarea
Explicarea modului de formare a reliefului petrografic. - Proiecte.
proiectelor.
Caracterizarea formelor de relief petrografic.
10. Relieful Republicii Moldova.
- Prezentarea
Caracterizarea formelor de relief din localitatea natală după - Proiecte.
proiectelor.
algoritmul propus.

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Aderarea la procesul de la Bologna presupune o transformare a învăţămîntului din unul informativ
în unul formativ şi centrat pe student. În cadrul disciplinei Geomorfologia se urmărește realizarea acestui
obiectiv, prin diversificarea stilurilor de predare abordate, dar menţinerea atractivităţii acestora,
utilizarea unor metode activ-participative, centrate pe implicare, pe acţiune, pe cercetare, explorare,
tehnici de muncǎ intelectualǎ, structurare logică a materialului de predat, predarea pe pǎrţi, scoaterea în
evidenţǎ a ideilor principale şi secundare ale materialului predat pentru o mai uşoarǎ receptare a
acestuia.
În cadrul acestei discipline de studii se folosesc metode/ tehnici de predare-învăţare precum: a) la
orele de curs: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, demonstrarea, analizarea hărților,
algoritmizarea, comparația, asaltul de idei, problematizarea ş.a.; b) la lucrările de laborator: investigaţia
ştiinţifică, explicaţia, conversația de verificare, elaborarea şi aplicarea materialelor grafice şi cartografice
etc.; c) în cadrul activităţii individuale a studentului: investigaţia ştiinţifică, elaborarea proiectelor
individuale şi de grup (pe parcursul semestrului), studii de caz, lucrul cu harta, soluționarea unor situații-
problemă ş.a.
Evaluarea permite a aprecia nivelul de pregătire teoretică şi practică a studentului la momentul dat.
Evaluarea rezultatelor academice se realizează în conformitate cu Planul de învăţămînt şi cu Standardele
Educaţionale. Procesul de evaluare a rezultatelor academice cuprinde 3 componente obligatorii:
evaluarea iniţială – diagnostică; evaluarea curentă – formativă (se realizează prin laboratoare,
autoevaluare şi evaluarea lucrului individual; include şi 2 testări obligatorii) şi evaluarea finală –
sumativă. Metodologia evaluării finale – sumative este orientată spre evaluarea rezultatelor învăţării
exprimate în termeni de competenţe. La evaluarea iniţială, curentă şi finală se aplică teste docimologice,
care includ diverse tipuri de itemi, din domeniile „Cunoaştere şi înţelegere”, „Aplicare” şi „Integrare”.

10
Nota finală acordată este constituită din nota semestrială, cu o pondere de 60% din total şi nota de la
examen, cu o pondere de 40% din total.

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ:

1. Băcăuanu V. (1988) – Geomorfologie, Iaşi;

2. Bleahu M. Relief carstic, Editura Albatros, Bucureşti 1982
3. Donisă I., Boboc N. (1994) Geomorfologie, Editura Lumina, Chişinău.
4. Mac I. (1986) Elemente de geomorfologie dinamică. Editura Academiei Române, Bucureşti;
5. Mac I. (1998) Geomorfosfera şi geomorfosistemele. Editura Presa Universitară clujană.
6.  Donisă I., Boboc N., Ioniţă I. ”Dicţionar geomorfologic cu termeni corespondenţi în limbile engleză,
franceză şi rusă”, Editura Universităţii ‚”Al. I. Cuza” Iaşi, 2009.
7. Мананкова Т.И. ”Краткий курс лекций по геоморфологии” Горно-Алтайск 2009.
8. Ielincz M. ”Geomorfologie generală” București 2004.
9. Nedelea A. Comănescu L. ”Geomorfologie”. București 2013.
10. Achim F. ”Geomorfologie”, București 2016.

11