Accesul e limitat. Ai un chestionar gratuit zilnic.

ALIMENTEAZĂ ACUM

Chestionar
Întrebare 1

Despre diagnosticul diferențial al claudicației intermitente din boala arterială periferică sunt adevărate
următoarele (p.522):

A
Claudicaţia intermitentă poate fi diferenţiată de durerea musculo-scheletală sau neurogenă

B
Durerea neurogenă de membru inferior este de obicei localizată la nivelul grupelor musculare
majore

C
Durerea musculo-scheletală este rareori prezentă în repaus

D
Durerea neurogenă de membru inferior este rareori declanşată prin exerciţii fizice

E
Durerea secundară stenozei de canal medular este agravată prin aplecarea înainte în timpul
mersului

Întrebare 2

Opțiunile de tratament chirurgical în boala arterială periferică prevăd (p.527):

A
Bypassul reprezintă prima linie de tratament

B
Terapia endovasculară poate fi cea mai potrivită ca primă linie de tratament

C
Procedurile invazive pentru stadiile mai avansate ale bolii

D
Bypassul reprezintă cea mai bună opţiune pentru stadiile de boală care pun în pericol membrele

E
Tehnicile intervenţionale utilizate pentru pacienţii cu risc chirurgical scăzut

Întrebare 3

Despre boala ocluzivă tibială sunt false, cu excepția (p.520):

A
Este tipică la pacienţii cu diabet

B
Implică arterele de sub trifurcaţia popliteală

C
Este tipică la pacienţii cu insuficienţă renală în stadiu final

D
Localizarea cea mai frecventă este în canalul abductorilor (Hunter)

E
Apare la vârstnici

Întrebare 4

Tromboza venoasă superficială (p.535-536):

A
Provoacă eritem, edem de-a lungul traiectului venos

B
Nu se însoțește de durere

C
Pacienții sunt tratați cu AINS

D
Ca tratament, se indică heparinele cu greutate moleculară mare

E
Ameliorarea simptomatologiei apare după 4-6 săptămâni de tratament

Întrebare 5

Examinarea fizică a pacienților cu boală arterială periferică trebuie să includă palparea prezenței și
caracterul pulsului la următoarele nivele (p.522):

A
La nivelul feţei dorsale a piciorului (artera pedioasă)

B
La nivelul maleolei mediale (artera tibială anterioară)

C
Inghinal (artera femurală)

D
În fosa poplitee (artera poplitee)
E
La nivel abdominal (artera iliacă comună)

Întrebare 6

Sistemul venos periferic include (p.534):

A
Sistemele venoase ale membrelor superioare

B
Întoarcerea venoasă a regiunii capului şi gâtului

C
Sistemele venoase ale membrelor inferioare

D
Sistemele venoase toracice și abdominale

E
Venele iliace

Întrebare 7

Ulcerațiile diabetice sunt (p.521):

A
Localizate pe feţele plantară sau laterală ale piciorului

B
Dureroase

C
Rezultatul indirect al neuropatiei diabetice

D
În zonele de presiune

E
Nedureroase

Întrebare 8

Despre diagnosticul imagistic în bolile vasculare sunt adevărate (p.523):

A
Arteriografia cu contrast este utilizată atunci când se planifică atât diagnosticul cât şi procedura
terapeutică

B
Angio-RM-ul şi angio-CT-ul necesită puncţie la nivelul arterei femurale

C
Angiografia implică introducerea unui cateter intravascular pentru injectarea selectivă a arterelor
(tehnica Seldinger)

D
La pacienţii cu hipersensibilitate cunoscută la substanţa de contrast nu se pot administra steroizi
înainte de procedură

E
Hidratarea înainte şi după angiografie este importantă la toţi pacienţii, dar în special la cei cu
insuficienţă renală

Întrebare 9

Despre aterectomie sunt adevărate (p.524):

A
Este o alternativă a angioplastiei

B
Are potenţialul de a restabili zona intraluminală maximă

C
Evită inserția unui corp străin

D
Utilizează stenturi farmacologic active

E
Utilizează energie laser

Întrebare 10

La un pacient cu boala arterială periferică, pun în pericol membrele (p.527):

A
Durerea de repaus

B
Echimoza

C
Pierderea de ţesuturi
D
Paresteziile

E
Gangrena

Întrebare 11

Manifestările clinice ale ischemiei mezenterice cronice includ (p.527):

A
Melenă

B
Durere abdominală postprandială

C
Astenie

D
Pierdere în greutate

E
Durere persistentă în hipogastru

Întrebare 12

Angioplastia vaselor infrapopliteale şi tibiale este rezervată pacienţilor care (p.525):

A
Prezintă riscuri chirurgicale

B
Nu prezintă riscuri chirurgicale

C
Prezintă o soluţie de revascularizare prin bypass limitată

D
Au un ulcer limitat la nivelul piciorului

E
Nu prezintă o soluţie de revascularizare prin bypass limitată

Întrebare 13

Alte cauze mai puţin frecvente ale bolii arteriale periferice sunt (p.520):
A
Boala chistică adventicială

B
Trombarterită obliterantă

C
Endofibroza iliacă

D
Compresia arterelor prin benzi musculare elastice

E
Sindromul coastei cervicale

Întrebare 14

* Despre managementul chirurgical al bolii arteriale periferice nu e adevărat (p.525):

A
Endarterectomia este tratamentul chirurgical standard pentru ateroscleroza bifurcaţiei carotidiene

B
Endarterectomia este tratamentul chirurgical standard pentru tratamentul BAP la membrele
inferioare

C
Puţini pacienţi cu boală aorto-iliacă sunt candidaţi pentru endarterectomie

D
Endarterectomia locală a arterelor femurale comune şi femurale profunde îmbunătăţește fluxul
unei proteze de bypass aortofemural

E
Endarterectomia de arteră femurală comună este o tehnică importantă în procedurile hibride,
atunci când este asociată cu stentarea iliacă sau stentarea AFS

Întrebare 15

Referitor la amputațiile efectuate în cazul paciențiilor cu boală arterială periferică sunt adevărate
(p.527):

A
Cel mai scăzut nivel care asigură vindecarea este cel al amputaţiei sub genunchi

B
Păstrarea articulaţiei genunchiului este importantă deoarece nu este nevoie de semnificativ mai
multă energie pentru deplasare

C
Amputaţia de coapsă este indicată atunci când ischemia este profundă şi gangrena se extinde până
la nivelul genunchiului
D
Amputaţia de coapsă este contraindicată la pacienţii care sunt imobilizaţi în pat

E
Amputaţia de coapsă este contraindicată la pacienţii care prezintă un risc chirurgical ridicat din
cauza altor afecţiuni medicale

Întrebare 16

* În boala arterială periferică, inspecția picioarelor poate arată, cu excepția (p.522):

A
Prezența pilozității la nivel distal

B
Atrofie musculară

C
Modificări de culoare

D
Ulcere

E
Gangrenă

Întrebare 17

Boala ocluzivă femuro-popliteală (p.520):

A
Localizarea cea mai frecventă a bolii este la nivelul arterei femurale profunde

B
Poate fi asimptomatică

C
Artera femurală profundă poate, de obicei, să asigure un aport sangvin suficient la nivelul gambelor
şi picioarelor în repaus

D
Este deasupra ligamentului inghinal

E
Este tipică la pacienţii cu diabet

Întrebare 18

* Despre anatomia sistemelor venoase este fals că (p.534):

A
Sistemul venos superficial al membrelor inferioare este alcătuit din venele safene mare, mică și
afluenţii acestora

B
Sistemul venos profund este alcătuit din vene mari care însoţesc traiectul arterelor majore ale
membrelor

C
Venele tibiale anterioare, tibiale posterioare şi peroniere sunt aproape întotdeauna pereche

D
Fluxul unidirecţional al sângelui spre inimă este asigurat de o serie de valve venoase tricuspide

E
Venele perforante dirijează sângele din sistemul superficial către sistemul profund

Întrebare 19

Despre durerea de repaus din boala arterială periferică sunt adevărate (p.521):

A
Cel mai frecvent, pacienţii au dureri la nivelul degetelelor de la picioare şi epifizelor distale ale
oaselor metatarsiene

B
Temporar, alinarea durerii se realizează prin poziţionarea declivă a picioarelor la marginea patului
sau prin efectuarea de câţiva paşi

C
Frecvent, pacienţii au dureri mai ales în timpul nopţii

D
Durerea de repaus nu este cauzată de ischemia ţesutului nervos

E
Crampele nocturne de la nivelul muşchilor gambieri sunt asociate cu afectarea fluxului sanguin

Întrebare 20

Despre indicele gleznă-braț sunt false (p.522-523):

A
În timpul probei de mers pe bandă, IGB va scădea la pacienţii cu claudicaţie atunci când apar
simptomele

B
Se calculează prin împărțirea presiunii de la nivelul gleznei cu presiunea arterială diastolică de la
nivelul arterei brahiale
C
Un IGB >0.9 este normal

D
Un IGB <0.8 este de obicei asociat cu durerea de repaus sau leziuni tisulare

E
Un IGB <0.4 este în concordanţă cu stadiul de claudicaţie

Întrebare 21

Gangrena umedă (p.522):

A
Nu are drenaj purulent

B
Este asociată cu infecţie activă

C
Este de obicei urât mirositoare

D
Asociază scurgeri purulente abundente

E
Nu se diferențiază clinic de gangrena uscată

Întrebare 22

Bypassurile extra-anatomice sunt luate în considere în următoarele situații (p.525):

A
Dacă pacientul prezintă ocluzia aortei

B
Dacă pacientul are un risc ridicat pentru o intervenţie abdominală

C
Dacă pacientul are în istoric multiple operaţii pe abdomen

D
Dacă pacientul are în istoric multiple infecţii la nivel abdominal

E
Bypassurile extra-anatomice nu sunt recomandate niciunei categorii de pacienți

Întrebare 23
Intervențiile chirurgicale pentru boala arterială periferică trebuie justificate de (p.527):

A
Simptome ușoare

B
Simptome debilitante

C
Restricționarea activității zilnice

D
Compromiterea calității vieții

E
Vârsta pacientului

Întrebare 24

Ocluziile bypassurilor extra-anatomice pot aparea datorită (p.525):

A
Hiperplaziei neointimale din zonele de anastomoză

B
Progresiei bolii la nivel distal de anastomoză

C
Unei lungimi prea mici a grefonului

D
Comprimării grefonului în tunelul subcutanat

E
Angulării grefonului în tunelul subcutanat

Întrebare 25

Semnul Buerger (p. 522):

A
Apare la pacienții cu boală arterială periferică severă

B
Este caracterizat de eritroză de declivitate

C
Când piciorul este în poziție declivă, se colorează în roșu aprins
D
Când piciorul este ridicat acesta devine palid, alb

E
Este caracterizat de vasoconstricție arteriolară maximă

Întrebare 26

Endarterectomia cuprinde următoarele structuri, cu excepția (p.525):

A
Peretele arterial sănătos

B
Endoteliul

C
Placa stenozantă

D
Adventicea

E
O parte din medie

Întrebare 27

Despre complicațiile angiografiei sunt adevărate (p.523):

A
Toxicitate renală la substanţa de contrast este cel mai rar întâlnită la pacienţii cu diabet

B
Tromboza poate apărea si câteva zile mai târziu

C
Sângerarea poate fi imediată sau tardivă şi poate provoca, în timp, un pseudoanevrism

D
În cazul sângerărilor locale pot apărea rar parestezii Ia nivelul membrului afectat

E
Tromboza apare de obicei în primele 12 ore de la puncţia arterială

Întrebare 28

În cazul pacienților cu boală ocluzivă infrainghinală (p.525- 526):

A
Nu pot fi trataţi prin bypass

B
Bypassul pe artera poplitee deasupra genunchiului se realizează fie cu vena pacientului, fie cu
proteză sintetică

C
Bypassurile sub nivelul genunchiului se realizează cel mai bine cu un grefon venos autolog

D
Vena safenă mare poate fi folosită pentru bypass

E
Dezavantajele unui bypass in situ includ leziunea endotelială în timpul trecerii valvulotomului

Întrebare 29

Următoarele pot fi complicații ale angioplastiei transluminale percutanate (PTA) (p.524):

A
Ocluzia acută a vaselor rezultată în urma rupturii plăcii

B
Ocluzia cronică a vaselor prin disecţie intimală

C
Restenoză cauzată de reculul elastic al vasului

D
Pierderea continuităţii vasului abordat

E
Recanalizarea subintimală

Întrebare 30

* Despre bypassurile extra-anatomice sunt adevărate următoarele, cu excepția (p.525):

A
Includ bypassurile axilo-femurale şi femuro-femurale

B
Se realizează utilizând proteze sintetice tunelizate de la o arteră la cealaltă prin ţesutul celular
subcutanat

C
La pacienţii critici, această procedură se poate realiza cu anestezie locală, combinată cu sedare
intravenoasă

D
Patenţa bypassurilor extra-anatomice este mai bună în comparaţie cea a bypassurilor aortofemurale
E
Anticoagularea sistemică creşte de obicei patenţa acestui tip de reconstrucţie vasculară

Întrebare 31

* Simptomele specifice ale bolii arteriale periferice sunt determinate de, cu excepția (p.520):

A
Numărul ocluziilor

B
Vechimea ocluziilor

C
Gradul de colateralizare

D
Gravitatea ocluziilor

E
Toleranţa pacientului la limitările distanţei de mers

Întrebare 32

Referitor la fiziopatologia bolii arteriale periferice, putem afirma că (p.520):

A
Creşterea unei plăci aterosclerotice este principala cauză a dezvoltării simptomelor

B
Iniţial vasul se adaptează, astfel încât, pe măsură ce creşte placa aterosclerotică, acesta îşi măreşte
diametrul total

C
Odată ce dilatarea maximă este atinsă, mecanismul de compensare este epuizat, iar aria lumenului
scade progresiv prin procesul aterosclerotic

D
Pierderea presiunii este invers proporțională cu volumul fluxului de sânge şi lungimea arterială

E
Pierderea presiunii este direct proporțională cu pătratul razei

Întrebare 33

Despre boala venoasă sunt adevărate următoarele afirmații (p.534):

A
Este una dintre cele mai rare afecțiuni medicale ale populației adulte

B
Adulţii au o probabilitate de 6% de a dezvolta un ulcer venos în timpul vieţii

C
Incidenţa bolilor venoase scade odată cu vârsta

D
Tromboflebita venoasă profundă (TVP) este responsabilă pentru puține decese neaşteptate la
pacienţii spitalizaţi

E
La toți pacientii chirurgicali trebuie avută în vedere profilaxia TVP

Întrebare 34

Sistemul de clasificare Transatlantic lnter-Society Consensus (TASC) încearcă să clasifice leziunile

arteriale şi să ofere recomandări pentru opţiunile de tratament în funcţie de (p.525):

A
Membrul afectat

B
Localizarea leziunii

C
Lungimea leziunii

D
Gradul de stenoză

E
Numărul de vase afectate

Întrebare 35

* În cazul pacienților cu boală arterială periferică, despre amputație sunt adevărate următoarele
afirmații, cu excepția (p. 527):

A
Poate fi singura opţiune la pacienţii cu durere de repaus severă care nu sunt candidaţi pentru
revascularizare

B
Cu cât amputaţia este mai distală, cu atât potenţialul de reabilitare este mai bun

C
Amputația Syme este un tip de amputație proximală
D
Dacă fluxul arterial este inadecvat şi nu poate fi efectuat un bypass arterial, atunci poate fi necesară
o amputaţie sub nivelul genunchiului

E
Indicaţia adecvată a nivelului de amputaţie este importantă pentru a asigura vindecarea plăgii

Întrebare 36

Despre tabloul clinic din boala arterială periferică sunt adevărate următoarele (p.521):

A
Ischemia de la nivelul extremităţilor inferioare poate provoca progresiv claudicaţie intermitentă

B
Gradul de ischemie determină simptomatologia

C
Claudicaţia este precipitată de exerciţiu fizic şi ameliorată de repaus

D
Grupele musculare afectate de claudicaţie se află întotdeauna la un nivel distal de obstrucţia
arterială

E
Grupele musculare afectate de claudicaţie se află întotdeauna proximal de obstrucţia arterială

Întrebare 37

* Despre pacienții cu claudicație sunt adevărate, cu excepția (p.521):

A
Evoluţia naturală a claudicaţiei netratate este în general benignă

B
Renunțatul la fumat a făcut ca la 50% din pacienţi simptomele să fie ameliorate sau chiar să dispară
complet

C
Cea mai frecventă cauză de deces este manifestarea aterosclerozei sistemice

D
Durerea de repaus cauzată de ischemie indică o BAP incipientă

E
Iniţierea unui program de exerciţii realizat sub supraveghere specializată are efect benefic

Întrebare 38
Despre ulcerațiile apărute în boala arterială periferică putem afirma că (p.521):

A
Ulcerele ischemice au aspect circumscris, cu bază palidă sau necrotică

B
Ulcerele cauzate de insuficienţa arterială sunt de obicei dureroase

C
Traumele minore, insuficienta îngrijire a unghiilor sau o mică crăpatură la nivelul pielii duc progresiv
la ulceraţie din cauza debitului arterial suficient

D
Ulcerațiile diabetice sunt dureroase și sunt localizate pe feţele plantară sau laterală ale piciorului

E
Ulceraţia pielii degetelor de la picioare, călcâielor sau feţei dorsale a piciorului poate apărea ca
urmare a insuficienţei arteriale

Întrebare 39

Referitor la tratamentul bolii arteriale periferice (BAP) sunt adevărate (p.523):

A
Pentru pacienţii cu diabet zaharat, un program regulat de îngrijire a piciorului ajută la prevenirea
ulceraţiilor piciorului

B
Nu toţi pacienţii cu BAP necesită terapie medicală

C
Cauza principală a decesului pentru pacienţii cu BAP este infarctul miocardic

D
Eliminarea adecvată a factorilor de risc are ca rezultat creșterea ratei evenimentelor cardiovasculare

E
Terapia medicală include tratamentuI hipertensiunii arteriale

Întrebare 40

Terapia medicală din boala arterială periferică (BAP) include (p.523):

A
TratamentuI hipertiroidismului

B
TratamentuI dislipidemiei
C
Exerciţii fizice

D
Renunţarea la consumul de alcool

E
Tratamentul diabetului zaharat

Întrebare 41

Ischemia de la nivelul extremităţilor inferioare poate provoca (p. 521):

A
Claudicaţie intermitentă

B
Dureri de repaus de tip ischemic

C
Escoriații

D
Ulceraţii ale pielii

E
Gangrenă

Întrebare 42

* Sistemul venos central nu include (p.534):

A
Venele subclaviculare

B
Vena cavă superioară

C
Vena cefalică

D
Venele iliace

E
Vena cavă inferioară

Întrebare 43
Gangrena uscată (p.522):

A
Înseamnă mumificarea degetelor piciorului

B
Nu asociază drenajul purulent

C
Este fără celulită

D
Este asociată cu infecţie activă

E
Este de obicei urât mirositoare

Întrebare 44

Boala ocluzivă aorto-iliacă (p.520):

A
Este favorizată de fumat

B
Este mai frecventă la adulţii între 45 şi 65 de ani

C
Este favorizată de hipertensiunea arterială

D
Este favorizată de dislipidemie

E
Este mai frecventă la adulţii între 65 şi 85 de ani

Întrebare 45

Principalele complicaţii ale angiografiei nu includ (p.523):

A
Sângerarea sau tromboza la locul puncţiei

B
Formarea unui anevrism la locul puncţiei

C
Creearea iatrogenă a unei fistule arterio-venoase
D
Reacţie de hipersensibilitate

E
Toxicitate hepatică la substanţa de contrast

Întrebare 46

Obținerea unor rezultate pe termen lung, la un pacient cu boală arterială periferică, necesită (p.527):

A
Administrarea adecvată a tratamentului antiplachetar sau anticoagulant

B
Managementul medical optim al factorilor de risc

C
Urmărirea vigilentă a pacientului în timp

D
Reintervenţie, dacă este necesar

E
Administrarea adecvată a tratamentului hipolipemiant

Întrebare 47

Complicaţiile imediate ale interventiei de bypass arterial includ (p.526):

A
Sângerarea postoperatorie de la nivelul anastomozelor

B
Tromboza grefonului

C
Infecţia plăgilor

D
Limforagia, care duce la formarea unui limfocel

E
Complicaţii cardiopulmonare

Întrebare 48

Sindromul Leriche este definit de (p.521):

A
Impotenţă

B
Ocluzia aorto-iliacă

C
Claudicaţia extremităţilor inferioare

D
Atrofia muşchilor fesieri

E
Ocluzia arterei femurale superficiale

Întrebare 49

Terapia medicală din boala arterială periferică (BAP) include (p.523):

A
Modificarea dietei

B
Ciorapi compresivi

C
Terapie antiplachetară

D
Controlul frecvenţei cardiace şi a contractilităţii miocardice prin administrarea de betablocant

E
TratamentuI hipertensiunii arteriale

Întrebare 50

* Despre mecanismul claudicației intermitente sunt adevărate următoarele, cu excepția (p.521):

A
Se menţine perfuzia arterială adecvată în repaus

B
Ocluziile arteriale împiedică creşterea fluxului de sânge necesar cerinţelor metabolice din timpul
exerciţiului fizic

C
Apare conversia la metabolism anaerob

D
Apare alcaloza metabolică
 E
Apare durerea locală

Întrebare 51

Despre managementul chirurgical al bolii arteriale periferice sunt adevărate (p.525):

A
Procedurile de bypass sunt principalul tratament chirurgical pentru BAP

B
Boala ocluzivă aortoiliacă poate fi tratată prin bypass aortobifemural

C
Tehnicile endovasculare sunt metodele actuale de elecţie pentru tratamentul majorităţii pacienţilor
cu BAP

D
Bypassul aortofemural este o procedură cu o durata scurtă de patență

E
Endarterectomia este tratamentul chirurgical standard pentru tratamentul BAP la membrele
inferioare

Finalizează

Toate drepturile rezervate © Med10

Bibliografie
Termeni
și condiții
Prelucrarea datelor cu caracter personal

Webdesign by Icetech