TEXTUL LITERAR

Realizează corespondenţa dintre text şi felul (tipul) său:

„Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni îl încarcă
Tresărind în cercuri albe, text narativ (în proză)
El cutremură o barcă”
(M.Eminescu, Lacul)
„Intrăm acum într-o pădure unde nu cresc mure.
Copacilor înalţi, care au în vârf un pămătuf, li se spune în
limba deltei „stuf”. În fiecare dimineaţă, aici e raiul text în versuri
puilor de raţă, de nagâţ şi de bâtlan.Trestiile le ţin loc de
tobogan.”
(M. Sorescu, Delta Dunării)
„ Bolta şi-a cernit năframa
Ca o mamă întristată,
Floarea-soarelui pe câmpuri dialog
Pleacă fruntea-ngândurată.”
(O.Goga, Sara)
„-Bunico, e rău să nu ai copii?
-Fireşte că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie.
-Bunico, dar eu nu am copii şi nu-mi pare rău.
Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionţat în descriere
două şi mă săruta.”
(B.Şt. Delavrancea, Bunica)
„Pe prispa casei, copilaşul numai în cămăşuţă, cu
capul gol, urmăreşte de mult jocul stolului de paseri,
printre care se află şi cei trei pui ai lui, din cuibul de
humă de sub streaşină. Îi căpătase doar de la mama lui. naraţiune (povestire)
De câte ori era neastâmpărat, mămuca îi zicea: „Fii
cuminte, dacă vrei să-ţi dau puii când or creşte mari!”
(E. Gârleanu, Puişorii)
„-Ce-i pe drum atâta gură?
-Nu-i nimic. Copii ştrengari.
-Ei auzi” Vedea-i-aş mari, dramă
-Parcă trece-adunătură
De tătari!”
(G. Coşbuc, Iarna pe uliţă)
 TEXTUL FĂRĂ DIALOG

1. Subliniază expresiile deosebite din textul:

„Vântul de toamnă începu să bată. Zilele erau mai răcoroase, nopţile mai reci; cerul arareori
curat. Puternic suflă vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele şi parcă înroşeau pământul.
Frunza îşi simţi puterile slăbite; cu greu putea ţine piept vântului, care o clătina în toate părţile;
câteva tovarăşe, smulse, fluturară prin aer, apoi fuseră duse departe. Într-o dimineaţă se sperie.
În tot capacul rămăsese numai ea.”
(E. Gârleanu, Frunza)

2. Scrie un text scurt folosind expresiile descoperite în textul de la ex.1

3. Compune expresii deosebite (comparaţii) folosind nume de culori.

De exemplu: roşu ca purpura; albastru ca azurul cerului.

4. Scrie scurte texte despre anotimpuri. Dacă doreşti, poţi folosi următorul plan de
întrebări:
*Ce anotimp a sosit?
*Ce schimbări se petrec în natură?
*Ce fac animalele? Dar oamenii?
*De ce se bucură copiii?
*De ce îţi place/nu-ţi place acest anotimp?
Poţi folosi expresii frumoase culese din lecturile citite la clasă sau acasă.
Ajutorul dat de mine este minim şi nu-i obligatoriu!
-primăvară:prima fiică a anului; trezeşte natura la viaţă; scoate ursul din bârlog; pomi îmbrăcaţi
de sărbătoare; dansul albinelor;
-vară: săgeţile fierbinţi ale soarelui; plajă aurie; apa mării ne mângâie picioarele;marea aurită a
grânelor; cer curat ca lacrima;
-toamnă:mere îmbujorate; frunze triste; soarele palid; nori îmbufnaţi ce aleargă pe cer; păsările
pleacă după soare; glasul ploii;
-iarnă: cea mai mică fiică a anului; inimă de gheaţă; copaci pudraţi cu zahăr; câmpuri de cristal;
iaz de oglindă; gerul muşcă obrajii.

AŞEZAREA TEXTULUI ÎN PAGINĂ

Aşezarea în pagină a unui text trebuie să respecte nişte reguli:

*titlul -se scrie deasupra textului, la mijlocul primului rând;
-primul cuvânt se scrie cu literă mare;
-după titlu nu se pune punct;
*numele autorului se trece în partea dreaptă a paginii, pe rândul de sub titlu;
*alineatul reprezintă un rând retras într-un text pentru a marca o idee nouă, un fragment nou.
-primul alineat se scrie după un rând liber lăsat între numele autorului şi text;
-un text poate avea mai multe alineate;
-linia de dialog ( - ) se scrie cu alineat;
-versurile poeziilor dar şi ghicitorile se scriu cu alineat.
Atenţie la despărţirea în silabe a cuvintelor la capăt de rând!