FACORII CARE INFLUENTEAZA

NECESARUL ENERGETIC AL OMULUI

Viata, in toate formele ei, presupune un consum permanent de

energie. Aceasta energie este indispensabila desfasurarii diferitelor
functii ale organismului, fiind totodata influentata de o serie de factori.
Pincipalii factori care influenteaza necesarul energetic sunt:

1.Metabolismul bazal
2.Energia pentru consumul alimentelor
3.Activitatea fizică
4.Alţi factori

1.Metabolismul bazal
Organismul îşi reînnoieşte continuu constituenţii săi şi în acest
proces continuu de întreţinere, are nevoie de energie pentru sinteza de
noi substanţe organice. Reacţiile de sinteză ale compuşilor chimici ai
celulelor şi ţesuturilor noi în timpul creşterii solicită o energie care este
cu atât mai mare cu cât creşterea este mai rapidă.
Organismul are de asemenea nevoie de energie pentru travaliul
intern, ca cel al inimii, pentru circulaţia sângelui sau pentru mişcarea
diafragmei pentru respiraţie.
Efortul depus pentru menţinerea concentraţiilor de săruri şi de ioni
în celule şi lichidele organice, deşi mai puţin evident, nu este mai puţin
real: ionii de sodiu şi clor sunt principalii ioni ai sângelui, în timp ce
ionii de potasiu şi fosfor domină în interiorul celulelor; diferenţele
dintre compoziţia ionică a lichidelor intra şi extracelulare sunt
indispensabile funcţionării normale a organismului şi sunt menţinute de
reacţiile chimice care solicită energie. Toate aceste procese constituie
schimburile energetice ale repaosului absolut care poartă denumirea de
„metabolism bazal".
Energia consumată pentru metabolismul bazal nu este mare, este
constantă pentru fiecare organism dar se schimbă în funcţie de mulţi
factori interni şi externi. Metabolismul bazal este influenţat de sex şi
vârstă: la femei metabolismul bazal este cu 5-10% mai scăzut decât la
bărbaţi. La copii, metabolismul bazal este mai ridicat decât la adulţi. La
bătrâni, metabolismul bazal este mai scăzut.
Consumul de energie pentru metabolismul bazal al unui adult este
1 Kcal/min sau 1 Kcal/kilogramcorp şi oră.

2.Energia pentru consumul alimentelor

Ingerarea alimentelor determină un consum de energie care
măreşte în medie cu 10-15 % metabolismul bazal. Această creştere
depinde însă de componentele alimentare. Astfel, proteinele măresc
metabolismul bazal cu 30-40 %, lipidele cu 4-14 % iar glucidele cu 4-7
%. Acest surplus energetic este necesar pentru activitatea musculară şi
secretoare a tubului digestiv şi pentru acţiunea dinamică specifică (ADS)
a alimentelor.

3.Activitatea fizică
Cantitatea de energie consumată pentru activităţile musculare este
determinantă în stabilirea necesarului de energie al diferitelor grupe de
persoane.
Consumul de energie este cu atât mai mare cu cât activitatea fizică
este mai intensă. Este necesar un supliment de energie pentru activitatea
cotidiană, adică pentru efortul muscular necesar deplasării corpului,
menţinerii poziţiei, ridicare şi încărcare, diverse activităţi fizice ale vieţii
cotidiene.
Consumul energetic al unui adult care stă în poziţie orizontală dar
mişcă liber braţele este cu 50 % mai mare decât metabolismul bazal: se
dublează în deplasament lent şi se măreşte de 4 ori la mersul în pas vioi.
Un individ care stă în picioare şi îndeplineşte un lucru obişnuit are
nevoie de o cantitate de energie de 2-4 ori mai mare decât cea pentru
metabolismul bazal. O astfel de activitate fizică este caracteristică
muncitorilor din industria uşoară. În activităţile cu efort intens, ca cel al
minerilor sau constructorilor, consumul poate fi de 8 ori mai mare decât
valoarea metabolismului bazal.
Consumul de energie în timpul celor opt ore de activitate
profesională este dependent mai mult de felul activităţii (tabelul 1) şi nu
este influenţat decât puţin de metabolismul bazal.
 Tabelul1
Clasificarea după FAO/OMS a activităţilor profesionale

Activitatea Bărbaţi Femei

profesională

Activitate uşoară Funcţionari, profesori, Funcţionare, profesoare,

medici, arhitecţi, avocaţi, medici, arhitecţi, gospodine
vânzători care dispun de aparate
casnice

Activitate moderată Studenţi, majoritatea Studente, gospodine fără

muncitorilor din industria echipament mecanic,
uşoară, agricultori, muncitoare din industria
muncitori, din construcţii, uşoară, vânzătoare
militari în termen

Activitate intensă Unii muncitori agricoli, Unele muncitoare agricole,

muncitori forestieri, dansatoare, atlete
militari în perioada de
antrenament, mineri,
muncitori din industria
grea, atleţi

Activitate excepţională Tăietori de lemne, forjori Muncitoare din construcţii

Pe lângă activitatea profesională propriu - zisă, consumul de

energie va fi în funcţie şi de activitatea din timpul liber. în această
activitate consumul variază între 700 şi 1500 Kcal (3,0-6,3 MJ) pentru
bărbaţi şi între 580-980 Kcal (2,4-4,1 MJ) pentru femei, în funcţie de
felul activităţii şi pentru o perioadă de 8 ore.
Într-o societate industrială, consumul energetic este mai mult în
funcţie de activitatea din timpul liber, decât de cea din timpul activităţii
profesionale.

4.Alţi factori
În afara factorilor menţionaţi şi care sunt determinanţi, în
stabilirea necesarului de energie mai intervin:

Greutatea corpului, care influenţează consumul de energie prin:

  acţiune asupra metabolismului bazal;
 activitatea fizică necesară pentru deplasarea corpului în totalitate
sau în parte;
 efortul fizic necesar pentru a menţine vertical corpul şi pentru a
mişca lejer membrele.
Necesarul de energie al individului este de asemenea influenţat de
cantitatea de ţesut adipos. Când compoziţia corpului este normală,
consumul energetic al adultului pe unitatea de greutate corporală este
acelaşi la toţi indivizii, însă necesarul este mai mic la femeie decât la
bărbat deoarece femeia are o proporţie mai mare de ţesut adipos.

Sexul
De asemenea este unul din factorii care influenteaza necesarul de
energie pentru activitatea fizica (tabelul 2).

Consumul energetic pe oră de activitate

Kcal

BARBAŢI FEMEI

Activitate uşoară 140 100

Activitate moderată 175 125

Activitate intensă 240 175

Activitate excepţională 300 225

Vârsta
Necesarul energetic al unui adult se modifică cu vârsta din patru
motive:
 prin schimbarea greutăţii corporale şi a compoziţiei organismului;
 prin reducerea metabolismului bazal;
 prin reducerea activităţii fizice;
 prin incidenţa mai mare a maladiilor şi infirmităţilor, în general,
cantitatea de ţesut adipos şi greutatea corporală tind să se mărească
odată cu vârsta.
 Metabolismul bazal este deci afectat şi, în consecinţă, şi consumul
energetic total.
De la vârsta de 2-3 ani cheltuiala minimă de energie scade
necontenit până la apusul vieţii.
Exceptând perioada pubertăţii, până la 20 de ani, metabolismul
bazal se diminuează foarte repede şi, după aceea, scăderea este lentă
până la 55-60 ani, pentru ca după această vârstă să se accentueze şi
valorile să devină cu 15-20 % mai mici, iar peste 80 de ani să fie cu 30-
40% mai reduse. Deşi până la maturitate metabolismul bazal se
micşorează repede, totuşi cheltuiala minimă de energie a adolescenţilor
este cu 30-60% mai mare decât a adultului.
Activitatea fizică sau munca profesională precum şi activitatea din
timpul liber, nu se schimbă practic între 20 şi 39 de ani. De la 40 de ani
în sus apar schimbări. Persoanele în vârstă au tendinţa de a abandona
ocupaţiile care cer o cheltuială mare de energie sau reduc cadenţa într-o
astfel de activitate. Chiar în profesiunile care nu cer decât un efort
moderat, activitatea fizică poate scădea uşor. Când există o activitate
fizică în afara ocupaţiei profesionale, aceasta tinde, de asemenea, să
scadă odată cu înaintarea în vârstă. La cea mai mare parte a indivizilor
reducerea activităţii lor fizice are loc după 60 de ani. între 60 şi 69 de
ani, şi cu atât mai mult după 70 de ani reducerea activităţii fizice, ca
urmare a unor maladii sau infirmităţi, variază de la individ la individ.
Comitetul de experţi FAO/OMS a recomandat ca necesarul de
energie al bărbatului şi al femeii să fie considerat constant între 20 şi 39
de ani. Pentru vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani este recomandat să se
diminueze necesarul cu 5% apoi o diminuare suplimentară cu 10% între
60 şi 69 ani şi cu 10% peste 70 ani.

Clima
Se ştie că oamenii din zonele calde consumă mai puţine alimente
decât cei din regiunile mai reci; este însă dificil de a stabili influenţa
climei asupra necesarului de alimente, deoarece pe de o parte nu există o
metodă pentru măsurarea stresului climatic în ansamblul său şi pe de
altă parte deoarece gradul de protecţie contra climatului este foarte
variat. în perioada rece sau în zona rece, casele fabricile, instituţiile etc.
sunt încălzite, multe persoane nu sunt expuse frigului decât câteva
minute pe zi.

Piramida alimentelor
Piramida alimentelor este o schema grafica a ceea ce reprezinta o
alimentatie sanatoasa. Ea ilustreaza ce categorii alimentare ar trebui sa
consumi zilnic, dar si cantitatile optime pentru fiecare dintre ele.
Ca regula generala, piramida alimentara imparte alimentele pe
categorii in functie de cantitatile optime ce pot fi consumate. Se observa
ca portiile scad progresiv de la baza pana la varf, astfel:

 cerealele se pot consuma de la 6 pana la 11 portii pe zi

 legumele se pot consuma de la 3 pana la 5 portii pe zi
 fructele se pot consuma de la 2 pana la 4 portii pe zi
 carnea, pestele, ouale si lactatele se pot consuma de la 2 pana la 3
portii pe zi
 grasimile si uleiurile vegetale se pot consuma in cantitati foarte
mici
 zaharul, dulciurile, sarea, fast-food-ul, chipsurile, bauturile
carbogazoase, alcoolul se pot consuma cu moderatie

Piramida alimentelor cunoaste o serie de variatii pentru copii,

varstnici sau vegetarieni.