Activitatea diaconului Coresi

Activitatea tipografică
 

Braşov:1556-1557; 1560-1583 Târgovişte:1557-1558

–

Triod-Penticostar

Sebeş- Alba:1580
Începuturile


Pentru întâia oară este amintit ca ajutor al lui Oprea logofătul, în epilogul
Octoihului slavon, Braşov, 1557
–

din porunca lui Johannes Benkner, jude al Braşovului

Coresi revine la Târgovişte

–

Triodul-Penticotar -1558
Coresi –Brașov


Întrebare creştinească- 1560

–

traducerea „cu ştirea” principelui Ioan Sigismund şi a episcopului Sava, numit de

Coresi „episcopul Ţărei Ungureşti”.

epilogul Evangheliarului românesc (Braşov, 1561-1562)

–
–

originar "ot Târgovişte" cu porunca lui Johannes Benkner

Caracterul reformat al tipăriturilor lui Coresi
 

Catheismul-1559 Tetraevangheliarul – 1561

– –

nu pot fi disociate de propaganda protestantă „În sfânta biserică mai bine e a grăi
cinci cuvinte cu înţeles decăt 10 mie de cuvinte neînţelease în limbi străine”.

lucrări care trebuie puse în legătură cu activitatea de convertire la reformă a

saşilor braşoveni
Caracterul reformat al tipăriturilor lui Coresi
  

Cazania I (Tâlcul evangheliilor; Molitvenicului -1564) Liturghierul (1570)

Psaltirea românească (1570)
– –

patronate de către calvini „dacă văzui că mai toate limbile [popoarele] au cuvăntul
lui Dumnezeu în limba lor, numai noi români n-vem…începutu-s-au a se scrie
[tipărit] aceste sfinte Psaltiri”
Cazania I-1564
 


 

o carte plină cu învăţături calvine tipărită la cererea conducătorilor mişcării

calvine româneşti din Transilvania finanţată de un nobil maghiar Prefaţa
–

ideea naţionalizării serviciului religios:

"Acolo în biserică să se spuie... Sfânta Evanghelie în limba pe care grăescu

oamenii, să putem înţelege noi mişelane"
Cazania a II-a
 

1581 tălmăcită „den carte sârbească pre limbă rumânească” „ca să fie mai lesne şi
mai uşor a ceti şi a înţelege oamenii cei proşti"


Cele mai vechi scrieri tipărite în limba română
 

Catehismul românesc -1544-Sibiu

–

nu s-a păstrat

putem să socotim textele tipărite de Coresi la Braşov ca cele mai vechi scrieri
tipărite în limba română Braşovul oferea condiţii optime exercitării acestei
profesiuni
Profesiunea de credință
 

Psaltirea slavo-română (1577) „Cu mila lui Dumnezeu, eu diaconul Coresi, deacă
văzui că mai toate limbile au cuvântul lui Dumnezeu în limba [lor] numai noi
rumânii navem — şi Hristos zise, Matei 109: «Cine citeşte să înţeleagă»; şi Pavel
apostol încă scrie la Corint. 155: «Că întru biserică mai vârtos cinci cuvinte cu
înţelesul mieu să grăesc, ca şi alalţi să învăţ, decât întunerec de cuvinte
neînţelese într-alte limbi», — direpi aceia, fraţii mei, preoţilor, scrisu-v-am
aceste Psaltiri cu otveat (=răspuns, traducere, n.n.) de-ain scos Psaltirea
srăbească (slavonească, n.n.) pre limba rumânească".
Contribuţia lui Coresi la dezvoltarea limbii române literare


N. Iorga
–

prin cărţile sale s-a format „ceva nepreţuit pentru orice popor, căci cuprinde în
sine ceea ce va da formă gândului şi simţirii generaţiilor care se vor urma: limba
literară”.

S. Puşcariu
–

vede în limba lui Coresi un compromis între graiul maramureşean (nord- ardelean) şi
cel muntean.
Contribuţia lui Coresi la dezvoltarea limbii române literare


Al. Rosetti
–

„limba noastră este la origine limba vorbită pe la mijlocul secolului al XVI-lea în

regiunea Târgovişte- Braşov”. „manuscrisele maramureşene au intrat cu
particularităţile lor în tipografia lui Coresi şi au ieşit cu înfăţişare
muntenească”

Ion Coteanu
–
Concluzii
  

a fost nu numai tipograf, ci şi editor „prima înteprindere tipografic-editorială

condusă de un român” „formează începutul literaturii noastre naţionale, aşezând
formele limbei literare a neamului…Limba vorbită în Ţară, între cele două oraşe de
scaun –Târgovişte şi Bucureşti- s-a făcut limba cărţii, limba literară a neamului
românesc întreg.” (I. Bianu)