MONUMENTE ROMÂNEŞTI ÎN PATRIMONIUL EUROPEAN ȘI MONDIAL

Din totalitatea bunurilor imobile existente în România au fost acceptate, în

Patrimoniul Mondial UNESCO, monumente din următoarele categorii:
a) Categoria aşezărilor ţărăneşti cu biserici fortificate - sunt realizări ale
minorităţilor germane, venite şi stabilite sub regele Ungariei Geza al II-lea (1141-
1162), îndeosebi în zona Sibiului şi în nord-vestul Transilvaniei. Ulterior, la
sfârşitul secolului al XI-lea, sosesc grupuri de germani din sud-estul Bavariei care
se stabilesc în zonele Bistriţa-Năsăud, Reghin şi Rodna.
În vedea apărării locuinţelor, a bunurilor şi bisericilor contra năvălirilor
pecenegilor, cumanilor și apoi a tătarilor, coloniştii au ridicat primele cetăţi, la
început din lemn, apoi din piatră. Dat fiind faptul că procesul de colonizare a
continuat şi în timpul regelui Carol Robert (1283-1318), realizarea şi consolidarea
acestor cetăţi va continua și ea. În urma acestui proces a rezultat un număr
important de cetăţi ţărăneşti şi biserici gotice fortificate (circa 300 s-au păstrat).
Din patrimoniul UNESCO face parte ansamblul de la Biertan , localitate atestată
în 1283, care cuprinde o cetate ţărănească cu 3 incinte, 6 turnuri, 3 bastioane de
apărare, o biserică (1492-1516) în stil gotic târziu. Alături de aceasta figurează și
bisericile fortificate de la Câlnic - judeţul Alba, Prejmer şi Viscri din judeţul
Braşov, Dârjiu - Harghita, Saschiz - Mureş, Valea Viilor, alături de Biertan, din
judeţul Sibiu.
 Biserica Fortificată Biertan – Județul Sibiu

1. 2.

Biserică Fortificată: 1. Câlnic - Județul Alba; 2. Valea Viilor – Județul Sibiu

b) Categoria cetăţilor dacice - reprezintă construcţii cu rol de locuire şi apărare contra
încercărilor de cucerire romană, reprezentative pentru perioada când satul dac s-a aflat sub
conducerea regelui Burebista. Acestea sunt situate pe culmi muntoase și deluroase, așezate
mai izolat, predominant de-a lungul văii Grădiştea, legate de cultul strategic al dacilor. Ele
includ ruinele unor puternice ziduri, depozite şi locuinţe, sanctuare, iar modul de
dispunere şi împărţire a spaţiilor interioare sunt expresia arhitecturii şi a modului de
construcţie a poporului dac, a modului de organizare socială a societăţii pe clase. Din
această grupă fac parte: complexul de la Sarmizegetusa–Regia de la Grădiştea de Munte,
comuna Grădiştea, cetăţile de la Cetăţuia, Blidaru, cetatea de la Piatra Roşie-Luncani,
cetatea de la Băniţa, toate situate în judeţul Hunedoara, la care se adaugă cetatea de la
Căpâlna din localitatea omonimă, judeţul Alba.

1. 2.

1. Sarmisegetuza Regia; 2. Ulpia Traiana Sarmisegetusa

c) Categoria arhitectura şi arta brâncovenească - constituie contribuţia culturală din
perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu (1668-1714), când Ţara Românească
cunoaşte o revigorare economică, fapt ce a permis realizarea unor edificii religioase şi
culturale deosebite. Cel mai reprezentativ obiectiv arhitectural realizat sub domnia sa se
găseşte în oraşul Horezu, judeţul Vâlcea. Ansamblul monahal Hurez (denumirea veche
pentru Horezu) include: ziduri de incintă, turn la poartă, două schituri: „Sf. Apostoli Petru
şi Pavel”- ctitorit de stareţul Ioan în anul 1690 şi „Sf. Ştefan”- realizat de fiul voievodului
în 1703, case domneşti, cerdace lungi cu arcade, chilii, anexe gospodăreşti, biserica
mănăstirii, paraclis, bolniţă, bibliotecă cu 4000 de volume, muzeu, etc. Întregul complex a
fost realizat între anii 1690-1693 şi se remarcă prin dispunerea în patrulater, ordonarea
simetrică a elementelor componente amintite. Acestea includ ornamente exterioare bogate,
realizate în piatră, de meşteri locali, sub influenţă renascentistă.
Ansamblul monahal Hurez
d) Categoria bisericilor cu pictură exterioară din Moldova - reprezintă cele mai renumite
monumente de arhitectură ale Evului Mediu românesc. Relaţiile politice şi economice pe care
Moldova le va avea sub domnia lui Ştefan cel Mare (1457-1504), continuarea luptei
antiotomane vor determina realizarea unui număr important de biserici, ca simboluri de
mulţumire religioasă pentru bătăliile câştigate. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare au fost
realizate 24 de biserici, din care s-au păstra doar 20. Ulterior, şi urmaşii la domnie au continuat
ctitorirea unor astfel de lăcaşe de cult, cu un stil arhitectural şi artistic propriu perioadei lui
Ştefan cel Mare.
Cele mai cunoscute pe plan intern şi european sunt bisericile cu frescă exterioară din Bucovina
românească şi Moldova Centrală. Dintre aceste bijuterii arhitecturale fac parte: ansamblurile
mănăstirilor Vatra Moldoviţei (ctitorită de Toma Bubuiog şi ulterior prin contribuţia
domnitorului Petru Rareş), Voroneţ, Humor (ambele ctitorite de Ştefan cel Mare), Suceviţa
(ctitorită de familia boierilor Ieremia şi Ioan Movilă), Probota (ridicată de Petru Rareş) şi
biserica cu hramul „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din localitatea Arbore, toate
situate pe teritoriul judeţului Suceava.

1. Ansamblul bisericilor de
lemn: Maramureş;
2. Biserici cu frescă exterioară :
Moldova - bisericile cu frescă
exterioară aflate în patrimoniul
universal U.N.E.S.C.O.
1. 2.
 1. 2.

3. 4.

5. 6.

Mănăstiri: 1. Putna; 2. Sucevița; 3. Voroneț; 4. Moldovița;

5. Arbore; 6. Humor
e) Categoria bisericilor de lemn din Maramureş - demonstrează faptul că satele
maramureşene au vechi obârşii istorice şi au păstrat în timp şi spaţiu valori cultural-
istorice, etnografice de mare autenticitate şi frumuseţe. Dintre toate artele tradiţionale
cea a sculpturii şi cioplitului în lemn a adus cea mai mare faimă acestui ţinut. Un loc
aparte în arhitectura tradiţională a acestei zone etnografice îl deţin bisericile din lemn,
realizate în secolele XVII- XVIII şi prima parte a sec. XIX. Pe teritoriul judeţului
există circa 90 de asemenea obiective religioase care se remarcă prin echilibrul
proporţiilor şi a volumelor elementelor constructive. Stilul de construcţie deţine multe
elemente gotice, la care s-au adăugat, în ornamentarea exterioară, motivele artei
populare.
Prin reprezentativitatea lor, din patrimoniul UNESCO fac parte: biserica cu
hramul ”Intrarea în biserică” din Bârsana, biserica „Sf. Nicolae” din Budeşti - Joseni,
bisericile cu hramul „Sf. Paraschiva” din Deseşti şi Poenile Izei, „Naşterea Domnului”
din Ieud-Deal. Alături de acestea mai sunt trei biserici, toate cu hramul „Sf. Arhangheli
Mihail şi Gavril” în Plopiş, Rogoz, Surdeşti.
 1. 2.

3. 4. 5.

Biserici din lemn: 1. Bârsana; 2. Plopiș; 3. Surdești; 4. Budeşti - Joseni; 5. Poenile Izei
f) Centrul istoric al municipiului Sighişoara reprezintă cel mai bine păstrat spaţiu
urbanistic medieval din Europa Centrală şi de Est. Este format din vechea așezarea
fortificată de pe Dealul Cetăţii, la 425 m altitudine, care domină valea Târnavei, și din
Orașul de Jos – situat la poalele acestuia, ambele incluse în patrimoniul UNESCO. Cetate
medievală datează din perioada sec. XII-XV şi păstrează multe elemente valoroase.
Impresionante sunt zidurile cetăţii, cele 9 turnuri (Turnul cu ceas, astăzi muzeul de istorie al
oraşului, care include şi figurinele care arată zilele săptămânii) şi bastioane, 164 de case, 13
edificii publice; vechea biserică gotică (sec. XIII) cu altar în stil baroc, 35 de covoare
orientale, orga construită în 1680; casa lui Vlad Dracul, fiul domnitorului Mircea cel Bătrân,
actualmente muzeul armelor. La acestea se mai adaugă biserica evanghelică (sec. XII-XV),
galeria din lemn, vechea scară cu 175 de trepte, vechea şcoală, etc.

Centrul istoric al
municipiului Sighişoara
Delta Dunării
Lista Patrimoniului Cultural European este un concept lansat în 2005 de către Franţa,
Spania şi Ungaria şi acceptat apoi de Consiliul Uniunii Europene.
Un număr de 4 monumente istorice româneşti au fost propuse pentru a fi înscrise pe Lista
Patrimoniului European - Palatul Cantacuzino, Ateneul Român, ambele din Bucureşti,
Calea Eroilor din Târgu-Jiu (cu lucrările lui Constantin Brâncuşi - Coloana fără sfârşit,
Poarta Sărutului, Masa Tăcerii cu cele 12 scaune) şi Cetatea Histria.

 Municipiul Bucureşti deţine valoroase monumente istorice şi de arhitectură, în

majoritatea lor construite în secolele XIX şi XX, printre care și:
• Ateneul Român - o clădire construită în stil neoclasic, după concepţia şi planurile
arhitectului francez Albert Galleron, fiind inaugurată în 14/26 februarie 1889. Edificiul a
fost construit în două etape (1886-1889; 1893-1897) cu fonduri obţinute prin subscripţie
publică și a fost realizată pentru derularea unor activităţi multiple (culturale, ştiinţifice,
artistice) ale Societăţii Ateneul Român, ca urmare a dezvoltării unei reţele culturale
„Atheneum” în Europa.
• Palatul Cantacuzino, situat pe Calea Victoriei, a fost ridicat după planurile arhitectului
român I. Berindei, după modelul caselor nobiliare din Paris, în stil academic impus şi
promovat de Ecole des Beaux-Arts, între 1902-1937. Acesta este un monument istoric de
valoare naţională şi universală - conform Listei Monumentelor Istorice din 2004, cod B-II-
m-A-19869. Importanţa sa deosebită rezultă din valoarea sa memorială, datorită faptului că
a fost reşedinţa lui George Enescu, personalitate complexă a muzicii româneşti.
 1. 2.

1. Ateneul Român; 2. Palatul Cantacuzino

 Judeţul Gorj este cunoscut la nivel naţional şi internaţional prin faptul că deţine casa
memorială a sculptorului Constantin Brâncuşi, precum şi unele din marile sale creaţii
artistice, expuse în aer liber.
- Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din municipiul Târgu Jiu este inclus pe Lista
Monumentelor Istorice 2004, sub codul GJ-III-a-A-09465. Acesta este singura lucrare de arta
monumentală de amploare creată de C. Brâncuşi, care avea la data conceperii ansamblului
(1935-1936) un renume internaţional. Întregul ansamblu monumental este un omagiu adus
eroilor căzuţi în timpul primului război mondial, componentele ansamblului sunt situate de-a
lungul arterei de circulaţie „Calea Eroilor”, pe 1,5 km, pe direcţia est-vest. Ansamblu se
compune din Masa tăcerii (1938) din Grădina Publică, pe malul Jiului; Aleea scaunelor
(1937-1938) - 24 scaune din piatră, pătrate, dispuse de o parte şi de alta a alei; Poarta
sărutului (1937-1938) - un portal de mari dimensiuni realizat din travertin; Coloana - aflată
în parcul omonim, componenta cea mai importantă a ansamblului, cuprinde 16 de module
din fontă alămită, având 29 m înălţime
 1. 2.

3. 4.

Ansamblul Brâncuși: 1. Poarta sărutului; 2. Masa tăcerii;

3. Aleea scaunelor; 4. Coloana Infinitului