Padureanu Alexandru/ Grupa 209-Turism

Impactul Crizelor sistemice asupra turismului de masa

1.turismul de masa
Nu există o definiție unică a turismului pe care toată lumea o folosește. De-a lungul anilor au fost

utilizate multe definiții, unele dintre ele fiind universale și pot fi aplicate oricărei situații, iar

altele termeni pentru un scop mai specific. Diferite organizații turistice, de exemplu, deseori

elaborează definiții care satisfac propriile cerințe specifice.

Turismul de masă este actul de a vizita o destinație de agrement cu o cantitate mare de oameni la

un moment dat. Dezvoltarea turismului de masă este paralelă cu dezvoltarea și îmbunătățirea

tehnologiei. Transportul și internetul au evoluat atât de mult în timp, ceea ce face comunicarea

rapidă și ușoară, acest lucru permite turiștilor să cerceteze, să afle și să rezerve și chiar să își

plătească concediul online, ceea ce contribuie astfel la creșterea turismului de masă, pe lângă

aceasta îmbunătățirea tehnologiei. în industria transporturilor ajută, de asemenea, la transportul

unui număr mare de persoane într-un spațiu scurt de timp către locuri de interes pentru timp

liber, astfel încât un număr mai mare de oameni ar putea începe să se bucure de beneficiile

timpului liber.

Turismul de masă a fost întotdeauna subiect de critici pentru impacturile sale negative în întreaga

lume.

Multe cărți subliniază impactul potențial distructiv al turismului de masă asupra societăților,

culturii și mediului. Mulți autori au condamnat și încă condamnă acest consum în masă și pe cei
care se bucură. De fapt, dezbaterea asupra avantajelor și dezavantajelor turismului a stârnit

continuu și va continua. Dezvoltarea turismului în multe locuri, și în special turismul de masă, a

dus la deteriorarea calității mediului. În anii 1960, efectele turismului de masă și creșterea

conștientizării impactului uman asupra mediului au dus la o stare generală că natura nu este o

resursă inepuizabilă.

Turismul de masă creează presiuni de mediu intense datorită faptului că o astfel de activitate

implică un număr mare de turiști în zone mici. Mai mult, aceste presiuni sunt accentuate de

polarizarea temporală a turismului de masă

Turismul de masă duce la degradarea directă, la poluare, chiar la distrugerea elementelor (aer,

soluri, geologie, vegetație, apă și animale sălbatice) și ecosisteme (litoral, munți, interioare și

polare). Principalele cauze sunt construcția de facilități turistice, cum ar fi complexe hoteliere,

parcuri tematice și porturi sportive și concentrarea turiștilor în același loc. Cel mai simplu mod

de a vizualiza astfel de impacturi asupra mediului este de a considera turismul de masă în medii

specifice.

AVANTAJE

1) Locurile de muncă sunt generate de turism în multe zone - în construcția inițială a stațiunilor,

în călătorii, în aprovizionarea cu alimente și în alte industrii legate de servicii.

2) Localnicii beneficiază direct de angajare

3) Drumuri, căi ferate, facilități, servicii de energie electrică etc., toate trebuie să se

îmbunătățească pentru a se acomoda cu turiștii - localnicii beneficiază de asemenea de aceste

dezvoltări INFRASTRUCTURĂ.
4) Facilitățile de transport sunt dezvoltate

5) Baza fiscală locală crește, astfel încât administrația locală / consiliul să poată investi în școli,

servicii medicale și servicii sociale.

6) Turistii introduc noi valori și culturi și învață despre culturi noi - acest lucru provoacă

ÎNțelegerea culturală

DEZAVANTAJE

1) TNC-urile (corporațiile transnaționale) din țările bogate sunt adesea implicate - acest lucru

poate duce la o mulțime de profituri care părăsesc țara.

2 Locuri de muncă pot fi sezoniere - mai ales în stațiuni bazate pe plajă și schi. Prin urmare,

oamenii se pot descoperi de la muncă în sezonul apropiat.

3) Turiștii consumă cantități uriașe de resurse, inclusiv alimente și apă - acest tip de turism este,

în special, INSOSTENIBIL în acest mod.

4) Turistii introduc noi valori și culturi - asta provoacă poluare culturală.

5) Terenurile pierdute din agricultură în dezvoltarea turistică.

2. valorificarea resurselor naturale si antropice in turismul de masa

Sectorul turismului în multe țări este principalul motor al economiei, deoarece este un factor
decisiv pentru PIB. Țări precum Franța, SUA, China, Spania, Italia au reușit atrage milioane de
turiști în fiecare an datorită „recuperării inteligente” a mai multor categorii de resurse al căror
impact se reflectă în venituri uriașe din dezvoltarea industriei turismului.

Previziunile făcute de Organizația Mondială a Turismului încurajează țările în curs de dezvoltare

economiile depun eforturi pentru turiști, deoarece beneficiile acestui sector economic au un
impact pozitiv atât creșterea PIB, precum și socială (crearea de locuri de muncă, cultură (valori,
tradiții ale oamenilor), de mediu (teren de zone de agrement supravegheate, conștientizarea
publicului cu privire la mediu conservare) etc

Potenţialul turistic natural

reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale:
relief, condiţii climatice, ape, vegetaţie şi faună, cât şi modificările acestora din urmă.

A) Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin valoarea
peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă. Principalele
atracții ale reliefului sunt generate de: - treptele și formele de relief (relieful glaciar, carstic,
vulcanic); - stâncile cu forma bizară; - fenomenele geologice. Relieful se constituie atât ca
atracție turistică de sine stătătoare, stimulând practicarea drumeției, alpinismului, odihnei și
recreerii, speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial (hidrografic, flora,
faună).

B) Clima – contribuie la crearea ambiantei favorabile călătoriei prin: - Regimul precipitaților; -

Temperatura și umiditatea aerului; - Nebulozitatea atmosferei; - Brizele montane și marine.

C) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezenta următoarelor
elemente de potențial turistic: - râuri, fluvii, lacuri naturale și antropice; mari, delte și estuare;
ape minerale și termominerale și favorizează practicarea turismului de sfârșit de săptămână, de
pescuit, de cura heliomarina, de practicarea a sporturilor nautice, de tratament balnear.

D) Vegetația – reprezentată prin păduri, pajiște, arborete prezintă: - O atracție turistică în sine:
parcuri naturale ca destinații de vacanță, parcuri dendrologice, rezervații științifice; - Un element
care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului turistic. Ea prezintă un interes
deosebit pentru turismul de odihnă, recreere, agrement.

E) Fauna - prezintă din punct de vedere turistic o importantă: - Cinegetica și piscicola - datorită
bogăției și variații speciilor; - Estetica – contribuind astfel la creșterea atractivității zonelor
vizitate

Potenţialul turistic antropic

De-a lungul timpului, omului a creat, a construit o serie de edificii, a căror valoare istorică şi estetică a
crescut, ajungând în ipostaza de potenţial turistic, care în perioada actuală se asista la o creştere
numerică a acestuia. Componentele antropice au o serie de însuşiri care dau caracterul de atractivitate,
acestea sunt:

• unicitatea – este caracteristica acelui produs turistic care datorită menţinerii în timp a ajuns un
unicat;
• dimensiunea – unele obiective antropice impresionează prin mărimea lor sau pot avea
dimensiuni foarte mici (ex: cărţi, obiecte de arta etc.)
• ineditul – este dat fie de materialul din care este fabricat sau construit obiectivul, culoarea
specifică (ex: albastru de Voroneţ), amplasarea obiectivelor, de arhitectura specifica etc.;
• vechimea, este însuşirea care trezeşte interes pentru turişti, prin prezenţa unor obiective cu
rezonanţă istorică, sau a unor podoabe foarte vechi etc.);
• funcţia pe care o îndeplinesc poate deveni o sursă de interes turistic
Fondul turistic antropic reuneşte o gamă foarte largă şi variată de componente, care pot fi grupate în: -
obiective cultural-istorice - obiective etnoculturale şi etnofolclori

Patrimoniul cultural-istoric naţional cuprinde monumente, ansambluri şi situri cu valoare excepţională

din punct de vedere istoric, artistic, estetic, ştiinţific, antropologic, cât şi peisaje culturale reprezentative
pentru țara sau o regiune geo-culturală.

3.Criza Sistemica

O criză sistemică este un efect de domino în care se răspândește o problemă financiară

între instituții și piețe până când afectează întregul nivel monetar

și sistemul financiar cu consecințe economice mondiale grave.

extrem de periculoasa care amenință (risc) sau afectează (criza) ansamblul surselor financiare și
monetare globale sistem.

Astfel de avalanșe cataclismice pot atrage O scădere a majorității instrumentelor și instituțiilor

financiare, Cu efecte negative grave asupra întregului sistem economic (comerț, producție,
cheltuieli, angajare, ...)

Toate acestea la nivel mondial, pe măsură ce trăim într-o eră a comunicărilor rapide și ușoare în
care aceste sisteme economice și financiare (să nu uităm aspecte politice) interrelaționează la
nivel global.

O criză financiară sau monetară sistemică ar rezulta dintr-un „domino efect "în care prăbușirea

unei instituții financiare importante (bancă, fond de investiții sau pensii, companie de asigurări

...) răspândit tuturor sistemul financiar și monetar mondial.

Această „mare ciumă” contagioasă nu este pură ficțiune. se bazeaza pe mecanisme economice /

financiare cunoscute.

Poate aduce pierderi uriașe altor instituții care au relații financiare cu defunctul sau comatoza
unul (e). Aceste legături riscante pot fi depozite încrucișate, împrumuturi, decontare conturi,
investiții și alte contracte financiare și instrumente. Aceasta ar provoca o neîncredere publică față
de aceste instituții. În acest caz, oamenii își retrag banii sau își vând banii active (și bunurile lor
imobiliare, dacă nu își pot îndeplini împrumutul taxe). Acest lucru creează o reducere a
lichidității lichidității cu: mai mulți vânzători de active decât cumpărătorii potențiali de active,
mai puține depozite bancare la bănci de asemenea, mai puțini bani disponibili pentru credit și
pentru piețe.

4.Efectele crizelor sistemice asupra diferitelor tipuri de turism

Pe perioadă de criză, bugetele publicitare în domeniul hotelier se reduc considerabil. Dacă la
început hotelurile alocă sume importante promovării imaginii brandului, în scopul poziţionării pe
piaţă, în perioadă de criză se axează pe promoţii şi pe campanii tactice. Conştientizând locul şi
rolul industriei hoteliere ca parte componentă a activităţii turistice, lucrarea de faţă îşi propune să
abordeze problematica gestionării responsabile a crizei economico-financiare care afectează
dimensiunea cererii pentru serviciile turistice, în general, şi pentru cele hoteliere, în special

Turismul se confruntă cu provocări majore ce reprezintă, în acelaşi timp, şanse care nu trebuie
ratate. Pe de o parte, industria trebuie să se adapteze la evoluţiile societăţii care vor influenţa
cererea din sectorul turismului, iar, pe de altă parte, ea trebuie să facă faţă constrângerilor impuse
de structura actuală a sectorului, de caracterul lui specific şi de contextul economic şi social al
acestuia.

Chiar dacă au continuat să efectueze călătorii, turiştii şi-au adaptat comportamentele la

împrejurări, în special prin alegerea unor hoteluri cu grad mai scăzut de confort, prin reducerea
duratei sejurului sau a cheltuielilor din timpul sejurului.

Gestionarea crizei poate fi considerată drept un test pentru manager de a conduce o afacere de
succes sau să menţină poziţia în afaceri, atunci când mediul de afaceri nu este propice

Managementul situaţiilor de criză este definită de Pearson și Clair ca o încercare sistematică a

unei organizaţii de a gestiona sau preveni crizele care apar, astfel încât părţile interesate (clienţii
şi organizaţia) să aibă rezultate mai mult decât suficiente.

Turismul este foarte vulnerabil la incertitudinile economice şi la volatilitatea pieţei dintr-un

motiv simplu: majoritatea călătoriilor implică cheltuieli discreţionare. În timpul dificultăţilor
economice, oamenii îşi păstrează banii pentru necesităţile vieţii: mâncare, adăpost, necesităţi
familiale Totuşi, asta nu înseamnă că turismul încetează. Tendinţa care se observă din crizele
anterioare, fie că ne referim la crizele economice globale sau la cele din turism, spre exemplu,
cea datorată evenimentelor de la 11 septembrie, este că oamenii continuă să călătorească, dar
călătoresc diferit faţă de perioadele de abundenţă economică

Hotelierii, la fel ca în situaţiile de criză trecute, trebuie să ţină cont şi de tendinţele generale
specifice unei perioade de criză economică

 Călătoriile mai aproape de casă vor fi preferate în schimbul celor pe distanţe lungi;

 Scăderea numărului zilelor de şedere la fel ca şi cheltuielile vor fi mai pronunţate decât
scăderea sosirilor;

• Avantaje: America de Nord se poartă „funemployment”, ceea ce înseamnă că şomerii îşi

folosesc timpul liber pe care îl au la dispoziţie pentru a găsi variante ieftine de turism iar
in Marea Britanie se semnalează apariţia hotelurilor de tip „pop-up”, un soi de hoteluri
temporare care oferă cazare la preţuri speciale
• Având în vedere noua psihologie a cumpărătorului şi reducerea bugetului de călătorie,
unele lanţuri hoteliere internaţionale au făcut unele modificări în strategia lor de
marketing
• Planificarea timpurie a vacanţelor pe litoralul românesc prin programul Early-booking,
iniţiat de ANAT România, a reprezentat o altă ofertă care a avut impact asupra turiştilor,
permiţându-le să beneficieze de vacanţe mai ieftine cu 20-30%, prin plata în avans a
prestaţiilor turistice. Privitor la volumul şi structura cererii ţinti

Are un nivel de autorespect mai redus decât de obicei: hotelierii au schimbat strategia din punct
de vedere al psihologiei cumparatorilor -Schimbarea denumirilor unor clase de servicii din
Economy în Smart.

Strategii de adaptare a sectorului hotelier la comportamentul cumpărătorului în perioada de

criză Modificarea în psihologia cumpărătorului Reacţia

Modificarea în psihologia cumpărătorului Reacţia sectorului hotelier

Îşi preţuieşte locul de muncă şi îsi aperă interesele
Este extrem de precaut în cheltuirea banilor
(personali şi ai firmei)
Se gândeşte la viitor şi la urmările acţiunilor lui
A schimbat sistemul de punctaj de pe Cardul de
Loialitate şi oferă acum aceste puncte atât
persoanei, cât şi companiei în care lucrează.
Compania poate transforma punctele în nopţi de
cazare.
Înainte, preţul era stabilit prin contract la începutul
anului. Acum, preţul variază în funcţie de cerere şi
ofertă, compania client primind zilnic o cotaţie de
preţ şi oferte speciale.
Înainte, contractul stabilit şi Cardul de Loialitate
aveau valabilitate de un an. Ambele s-au prelungit

Caută cât mai multă informaţie
Îşi lărgeşte în mod activ cercul de cunoscuţi
automat pe timp nedefinit.
De la zero comunicare personalizată în trecut la
Newsletter lunar, o cotaţie zilnică de preţ şi oferte,
plus consiliere pentru gestionarea costurilor de
voiaj.
De la zero relaţionare directă cu clientul, în trecut,
la vizite lunare din partea unui Key Account şi
organizare de Focus Grupuri

Pe timp de criza, hotelurile au imprementat unele programe de fidelizare si dezvoltare a

cluburilor exclusiviste-avantaj

5.Studiu de caz (Factorii care influențează evoluția turismului de masa)

Evoluţia spectaculoasă a turismului, sub cele două laturi corelative ale sale: producţia şi
consumul, urmată de amplificarea şi diversificarea implicaţiilor sale, releva receptivitatea acestui
domeniu la dinamica societăţii, evoluţia lui sub incidenţa unui sistem complex de factori,
diferenţiaţi între ei prin natură, rol şi participare în proporţii diferite la determinarea fenomenului
turistic. Influenţa lor pulsatorie, ondulatorie, variază nu numai în funcţie de conţinutul specific al
fiecăruia, ci şi în raport cu momentul şi locul acţiunii. În plus, intercondiţionarea lor reciprocă şi
simultaneitatea acţiunii acestora potenţează efectul final, făcând destul de greoaie cuantificarea
aportului fiecăruia.

Creşterea spectaculoasă a circulaţiei turistice, diversitatea implicaţiilor sale, evidenţiază evoluţia

turismului sub incidenţa unui complex de factori. Cunoaşterea acestor factori care determină şi
favorizează turismul este tot mai necesară în condiţiile economiei concurenţiale, în planificarea
dezvoltării turistice zonale sau naţionale, în promovarea produselor turistice, în cercetarea de
marketing.

Cererea turistică este impulsionata de factori ca: motivaţiile turistice, cum sunt: tratamentul,
îmbogăţirea nivelului de cunoştinţe, sportul, vânătoarea, vizitele la rude sau la prieteni, întâlniri
sau congrese, afaceri, distracţii şi agrement etc; existenţa timpului liber din fondul de timp al
individului; nivelul veniturilor personale şi partea destinată pentru satisfacerea uneia sau a mai
multor motivaţii turistice.

1. După natura social-economica:

A) factori economici - veniturile populaţiei şi modificările acestora; preţurile şi modificările

acestora; preţurile şi tarifele; oferta turistică;

B) factori tehnici - performanţele mijloacelor de transport; tehnologiile în construcţii; parametrii

tehnici ai instalaţiilor şi echipamentelor specifice etc.;
C) factori sociali - urbanizarea şi timpul liber;

D) factori demografici - evoluţia numerică a populaţiei; modificarea duratei medii a vieţii;

structură pe sexe, grupe de vârstă şi socio-profesională;

E) factori psihologici, educativi şi de civilizaţie - nivelul de instruire; setea de cultură; dorinţa de

cunoaştere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.;

F) factori organizatorici - formalităţi la frontiere; facilitați sau priorităţi în turismul organizat;

regimul vizelor; diversitatea aranjamentelor etc.

2. După durata în timp a acţiunii lor:

A) factori de influența permanenta - creşterea timpului liber; modificarea veniturilor; mişcarea

naturală şi migratorie a populaţiei;

B) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice şi convulsiile sociale;

confruntările armate locale şi regionale; catastrofe naturale, condiţiile meteorologice precare etc.

3. După importanta în determinarea fenomenului turistic:

A) factori primari - oferta turistică; veniturile populaţiei; timpul liber; mişcările populaţiei;

B) factori secundari - cooperarea internaţională, facilităţile de viză sau alte măsuri

organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare ş.a.

4. După natura provenienţei şi sensul intervenţiei:

A) factori exogeni - sporul natural al populaţiei (care stă la baza creşterii numărului turiştilor
potenţiali), creşterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; creşterea gradului de
urbanizare; mobilitatea sporită a populaţiei, ca urmare a motorizării ş.a.

B) factori endogeni - varietatea conţinutului activităţii turistice, lansarea de noi şi tot mai
sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite; ridicarea nivelului
de pregătire a personalului din turism ş.a.

5. După profilul de marketing:

A) factori ai cererii turistice - veniturile populaţiei; urbanizarea; timpul liber; dinamicaevoluţiei

populaţiei;

B) factori ai ofertei - diversitatea şi calitatea serviciilor; costul prestaţiilor; nivelul de pregătire şi

structura forţei de munca etc.
Bibliografie

Barton, L. (2008). Crisis leadership now: a real wolrd guide to preparing for threats, disaster, sabotage,
and scandal, McGraw-Hill, New York

Globally, Marketing News, June Hartmann, J. (2011). “Crisis Management of the Hotel Industry in
Finland”, Bachelor Thesis

Hospitality Management, pp. 9-13 Iordache, C. (2012). “The loyalty – marketing tool for hotel
organizations”, “Ovidius” University

Annals Economic Sciences Series, Volume XII, Issue 2

Johnston, R., Clark, G. (2001). Service Operation Management, Prentice Hall, London, 2001

Malhotra, R., Venkatesh, U. (2009). “Pre-crisis period planning: lessons for hospitality and tourism”,
Worldwide Hospitality and Tourism Themes, 1, 1, pp. 66-74, Emerald Group Publishing Limited

Mankiw, N.G. (2011). Principles of Microeconomics, South Western Cengage Learning, Mason, USA
OECD (2010). Tourism trends and policiens, pp. 14-16

Ribarić, R. (2010). “Implementation of new risk management opportunities in crisis management”,

Tourism and Hospitality Management 2010, Conference proceedings, pp. 570-576