Metodele de cercetare a realitatii sociale

Dupa parcurgerea acestei teme veti invata:

1. Masurarea si scalarea
2. Esantionarea
3. Principalele metode de cercetare utilizate in sociologie
Nu ne propunem in cadrul acestei teme decat o trecere in revista a metodelor care sunt esentiale pentru
a asigura stiintificitatea demersului de cunoastere a realitatii sociale. Este necesar insa, in cadrul acestei
teme, sa prezentam succint conceptele si termenii de baza ale metodologiilor de cercetare.
Masurare si scalare
Orice proces sau fenomen social trebuie sa fie masurat, evaluat pentru a fi cunoscut. Masurarea se refera
la anumite caracteristici ale respectivului fenomen, caracteristici care pot sa aiba valori diferite si tocmai
din acest motiv este necesara. O caracteristica masurabila, specifica unui proces, fenomen sau produs
social, poarta numele de variabila. Asa cum ii spune si numele ea poate varia, adica poate lua diverse
valori. Exista doua moduri in care pot varia aceste valori. Intr-o maniera discreta, adica luand doar
anumite valori date pe un anumit interval, sau dimpotriva putand lua intr-un interval dat orice fel de
valoare. Avem astfel variabile discrete si variabile continui. Un grup poate sa fie caracterizat de exemplu
de o variabila discreta cum este sexul (poate lua la nivelul unui grup sau a unei populatii doar doua valori,
barbat, femeie), in timp ce o populatie, cum este cea a profesorilor de gimnaziu, poate fi caracterizata de
o variabila atitudinala (preferinta de exemplu foarte mare, mare, moderata, mica sau foarte mica pentru
un anumit lucru) care pe un interval sa spunem de la 1 la 5 poate lua orice fel de valori. Valorile pe care le
poate lua o variabila pot fi considerate intr-o distributie ordonata si atunci vom spune ca ele formeaza o
scala. Scala reprezinta o distributie de valori. Scalele pot fi in principiu de patru tipuri.
1. Scale nominale. Sunt scale care nu presupun nici un fel de relatii de succesiune, ordine sau ierarhie
intre valorile pe care le poate lua o variabila. Spre exemplu lista de bunuri pe care cineva le are in
gospodarie (telefon, masina de spalat, autoturism, frigider etc) poate forma o asemenea scala. Asa cum
se observa intre valorile pe care le poate lua variabila pe care o putem numi "achizitii" sau "dotari
casnice" nu exista nici un fel de ordonare sau ierarhie.
2. Scale ordinale. Sunt scale in care valorile pe care le poate lua o variabila sunt ordonabile dupa un
anumit criteriu si prin urmare scala prezinta ordonat aceste valori. Spre exemplu "aprecierea" unei
anumite actiuni intreprinsa de Guvern poate avea urmatoarele valori: absolut de acord; de acord;
dezacord; dezacord total.
3. Scale de interval. Sunt scale de tip ordinal, care privesc masurarea unor variabile de tip continuu. Prin
urmare, fata de scalele ordinale ele propun un continuu intre cele doua valori polare (maxim si minim) pe
care le poate lua o variabila. Inaltimea pe care o poate avea o populatie data este indiscutabil scalabila
pe un interval, in sensul ca inaltimea unui membru din populatie poate avea orice fel de valoare intr-un
interval dat.
4. Scale de proportii. Sunt in fapt scale de interval in care exista un punct natural de pornire a distributiei.
Este cazul de exemplu al varstei (variabila are un punct natural de pornire, zero).
Esantionarea
In stiintele sociale se lucreaza insa rar cu populatii intregi. Aceasta deoarece este greu sa poti observa,
chestiona sau intervieva un numar foarte mare de persoane. Pe de alta parte, deloc de neglijat,
investigarea unei intregi populatii implica costuri uriase si in mare parte inutile. Inutile pentru ca in baza
legilor statistice si al calcului probabilitatilor se pot elabora esantioane, adica grupuri de subiecti dintr-o
populatie, care sa fie reprezentative pentru intreaga populatie studiata. Metoda poarta numele de
esantionare, si presupune alegerea prin diverse tehnici, dar de principiu prin selectie aleatoare, a unui
anumit numar de subiecti care pot fi investigati in locul intregii populatii. Daca o anumita variabila care
caracterizeaza o populatie poarta numele de parametru, aceeasi variabila, masurata la nivelul
esantionului, poarta numele de estimatie, pentru ca estimeaza, in anumite limite de incredere, valoarea
parametrului.
Cu alte cuvinte legile statistice, de care am vorbit mai devreme, ne garanteaza ca alegerea aleatoare a
unui anumit numar de persoane ne produce un anumit grad de incredere in datele obtinute de la subiectii
din esantion si se produce astfel o estimatie a parametrului (a valorii variabilei la nivelul populatiei).
Aceste limite ale estimarii sunt date de regula in sistemul +/-n%, adica se defineste un interval limita in
care se inscrie valoarea parametrului in raport cu estimatia data din analiza esantionului. Valoarea
acestui procent este dependenta in principal de numarul subiectilor din esantion, si nu de volumul
populatiei. La un esantion de circa 400 de persoane acest interval este de aproximativ +/- 5%, adica
valoarea unui anumit parametru este cuprinsa in realitate oriunde in intervalul de +/-5% fata de estimator.
Pentru un esantion de 1000 de persoane aceasta limita este de aproximativ +/- 3 %. Este evident ca
limita devine 0 doar intr-un singur caz, atunci cand volumul esantionului devine egal cu volumul
populatiei. Din cele prezentate rezulta un lucru aparent paradoxal. Precizia esantioanelor nefiind data de
volumul populatiei inseamna ca un esantion de o anumita dimensiune are aceeasi precizie fie ca este
elaborat pentru populatia Romaniei fie pentru populatia Chinei. La cursurile de statistica si de
metodologie vor fi prezentate si detaliate aceste aspecte.
Principalele metode de cercetare utilizate in sociologie si stiintele
Sociale
Esantionarea (cel putin cea probabilista) se utilizeaza insa cu precadere doar pentru un anumit grup de
metode de cercetare. Este vorba de metodele de cercetare de tip cantitativ. Alaturi de acestea, ata cum o
sa vedem, exista si metode calitative de cercetare, metode in cadrul carora obiectivul central nu este
numararea unor caracteristici standardizate, ci evaluarea lor. Metodele cantitative sunt insa pe de departe
cele mai clar consacrate in cercetarea sociala si de aceea cu ele vom incepe.
a) Ancheta sociologica
b) Observatia
c) Experimentul
d) Analiza documentelor sociale