MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

„ALEXANDRU CEL BUN”
FACULTATEA ŞTIINŢE MILITARE
CATEDRA ARTILERIE

REFERAT
TEMA: ,,Activitatea comandantului și acțiunile plutonului de conducere
la pregatirea PCO pentru lupta,organizarea cercetari si pregatirea PCO
pntru lucru Organizarea siguranţei nemijlocite şi apărării proprii a
PCO.Amenajarea genistică şi mascarea.”

A EFECTUAT: Student Capatina Oleg

A CONTROLAT: Maior Porneala Oleg

Chisinau
2016
 Cuprins
INTRODUCERE.................................................................................................................2

Capitolul 1 Activitatea comandantului plutonului de comandă........3

1.1Acțiunile plutonului de conducere ..........................................4
1.2 Destinaţia şi misiunile plutonului de comandă în luptă..........5
1.3 Documentele ce se întocmesc în plutonul de comandă..........6
Capitolul 2.Destinatia punctului de comandă şi observare................7
2.1Alegerea locului şi desfăşurarea PCO. Legarea
topogeodezică a punctului de comandă şi observare..8
2.2 Organizarea cercetari si pregatiri pco de lucru........................9

2.3 Organizarea cercetari si pregatiri pco de lupta........................10

2.4 Organizarea siguranţei nemijlocite şi apărării proprii a PCO.....11
2.5 Amenajarea genistică şi mascarea.............................................12
BIBLIOGRAFIE........................................................................13
 Capitolul 1 Activitatea comandantului plutonului de comandă.
Comandantul plutonului de comandă este organizatorul nemijlocit al cercetării
de artilerie şi transmisiunilor în baterie.Comandantul plutonului de comandă la
pregătirea acţiunilor de luptă este obligat:
1. Să însuşească misiunea primită şi să analizeze situaţia.
2. Să aleagă locul pentru punctul de comandă şi observare, să efectueze
legarea topogeodezică a acestuia şi să conducă amenajarea genistică.
3. Să instaleze punctul de comandă şi observare.
4. Să indice personalului denumirile convenţionale ale obiectelor din
teren, reperele şi să dea misiunile.
5. Să execute personal cercetarea inamicului, să dea misiuni pentru
intersectarea obiectivelor şi deservirea tragerii, să prelucreze datele cercetării, să
controleze precizia determinării coordonatelor obiectivelor, să determine
altitudinea acestora şi să raporteze despre rezultatele cercetării comandantului de
divizion (de baterie).
6. Să determine (să stabilească la mijloacele de cercetare atribuite ca
întărire) abaterile spargerilor de la obiectiv la corectarea focului.
7. Să conducă plutonul la deplasarea punctului de comandă şi observare.
8. Să pregătească aparatele şi maşinile pentru întrebuinţare pe timp de noapte.
9. Să ţină la curent documentaţia.
10. Să fie gata pentru preluarea conducerii focului bateriei.
- să întocmească schema reperelor şi schema cîmpurilor nevăzute
(după necesitate) şi să controleze corectitudinea ducerii jurnalului cercetării şi
deservirii tragerilor.
- să controleze corectitudinea orientării aparatelor de observare;
- să conducă pregătirea punctului şi aparatelor pentru lucrul pe timp de noapte.
 1.1Acțiunile plutonului de conducere
Acțiunile plutonului de conducere se executa direct si precis unde si cercetarea
se execută neîntrerupt, activ şi pe întreaga adîncime a misiunii de luptă primite,
efortul ei fiind îndreptat pe direcţiile principale de acţiune în scopul procurării
informaţiilor despre inamic şi teren, necesare intrării în acţiune la timp şi în mod
organizat a artileriei, executării cu precizie a focului, precum şi executării oportune
a manevrei acesteia.
Plutonului de conducere execută:
- cercetarea adversarului;
- cercetarea terenului;
- observarea rezultatelor focului artileriei şi deservirea tragerilor;
- observarea acţiunilor trupelor proprii.
- pregătirea punctului de comandă şi observare .
- ocuparea punctului de comandă şi observare şi dispunerea personalului,
aparatelor de observare şi mijloacelor de transmisiuni;
- orientarea aparatelor;
- legarea topogeodezică;
- pregătirea către lucrul pe timp de noapte;
- siguranţa nemijlocită şi apărarea proprie;
- amenajarea genistică şi mascarea;
- protecţia împotriva armei de nimicire în masă.
să stabilească căile de acces şi locul pentru maşină;
- să determine procedeul de legare topogeodezică şi modul de amenajare
genistică;
- să asigure dispunerea personalului, instalarea aparatelor, mijloacelor de
transmisiuni şi tehnicii.
 Destinaţia şi misiunile plutonului de comandă în luptă
Plutonul de comandă al bateriei de artilerie este destinat pentru executarea
cercetării, deservirea tragerii artileriei şi asigurarea legăturii.
Plutonul de comandă al bateriei de artilerie, dotată cu complexul maşinilor de
comandament 1V17, se compune din grupa de comandă şi echipajul maşinii
comandantului bateriei 1V18.
Plutonul de comandă al bateriei de aruncătoare se compune din grupa de
cercetare şi grupa de transmisiuni.
Misiunile principale ale plutonului de comandă în luptă sunt:
- descoperirea şi determinarea coordonatelor mijloacelor de întrebuinţare a
armei de nimicire în masă ale inamicului, bateriilor de artilerie si aruncătoare,
tancurilor, mijloacelor antitanc şi altor mijloace de foc, punctelor de conducere şi
altor obiecte (obiective) importante;
- determinarea dispunerii punctelor de sprijin ale inamicului şi caracterul
amenajării genistice a lucrărilor de fortificaţie, barajelor şi sistemului de foc;
- recercetarea obiectivelor care sunt preconizate pentru lovire;
- observarea acţiunilor inamicului şi trupelor proprii;
- deservirea tragerii subunităţilor de artilerie;
- studierea procedeelor şi metodelor de întrebuinţare de către inamic a
artileriei, mijloacelor antitanc şi altui armament, îndeosebi modelelor noi ale
acestuia;
- organizarea şi menţinerea legăturii neîntrerupte cu comandantul de
divizion, plutoanele de tragere şi subunităţile de arme întrunite.
Pentru îndeplinirea misiunilor de luptă, plutonul de comandă desfăşoară punct de
comandă şi observare (PCO), care poate fi dispus în maşina de comandament 1V18
sau desfăşurat în teren. După necesitate, plutonul desfăşoară şi punct de observare -
înaintat sau lateral.
 Documentele ce se întocmesc în plutonul de comandă
Rezultatele planificării acţiunilor de luptă se reflectă pe harta de lucru, pe care o
întocmeşte comandantul plutonului de comandă, de regulă, la pregătirea de
asemenea şi pe parcursul acţiunilor de luptă.
În afara de aceasta, în plutonul de comandă se elaborează şi se întocmesc
următoarele documente:
- schema reperelor;
- jurnalul de cercetare şi deservire a tragerii;
- planşeta la scară mare;
- schema obiectivelor;
- fişa legării topogeodezice;
- schema spaţiilor nevăzute (după necesitate);
- jurnalul de navigaţie (la existenţa maşinii IVI 8).
Schema reperelor este destinată pentru a uşura identificarea reperelor, indicarea
rapidă şi sigură a obiectivelor şi determinarea poziţiei lor în teren, precum şi pentru
primirea şi transmiterea rapoartelor despre obiectivele cercetate.
Jurnalul de cercetare şi deservire a tragerii este un document de lucru în care se
trec rezultatele observării asupra inamicului şi datele privind deservirea tragerii
Planşeta la scara mare se întocmeşte, de regulă, la scara de 1:10.000. Pe planşetă
se trec toate obiectivele cercetate cu semnele convenţionale după coordonate, se
determină dispunerea punctelor de sprijin ale plutoanelor şi sistemul de foc al
inamicului.
Schema obiectivelor se întocmeşte, de regulă, pe hîrtia de calc cu trasarea
caroiajului rectangular pe aceasta
Fişa legării topogeodezice a PCO se întocmeşte la pregătirea către acţiunile de
luptă şi reprezintă un desen la o scară luată arbitrar
 Capitolul 2.Destinatia punctului de comandă şi observare

Punctul de comandă şi observare (PCO) este destinat pentru executarea

cercetării inamicului şi terenului, conducerea cu focul şi manevra bateriei,
observarea după acţiunile subunităţilor de arme întrunite şi menţinerea cooperării
cu acestea. În componenţa PCO intră comandantul plutonului de comandă cu
forţele şi mijloacele de conducere necesare.
Punctul de comandă şi observare al bateriei se dispune în maşina de
comandament sau se desfăşoară în teren împreună cu punctul de observare
(comandă şi observare) al subunităţii de arme întrunite, la care bateria este atribuită
ca întărire sau numită în sprijin, sau în apropierea acestui punct.
Punctul de observare înaintat (POÎ) este destinat pentru executarea cercetării
inamicului şi observarea după teren, nemijlocit în faţa frontului subunităţilor
înaintate de arme întrunite, menţinerea legăturii mai strînse cu acestea şi deservirea
tragerii bateriei asupra obiectivelor care nu se observă din PCO
2.1Alegerea locului şi desfăşurarea PCO. Legarea
topogeodezică a punctului de comandă şi observare.
Punctul de comandă şi observare al bateriei se alege de către comandantul bateriei
sau la indicaţiile acestuia de către comandantul plutonului de comandă.Punctul de
comandă şi observare al bateriei se dispune în maşina de comandament sau se
instalează în teren împreună sau în apropierea punctului de comandă şi observare
al comandantului subunităţii de arme întrunite, la care bateria este dată ca întărire
sau numită în sprijin.PCO şi PO la pregătirea către ofensivă se dispun, de obicei, în
teren.La desfăşurarea PCO al bateriei, dotate cu complexul maşinilor de
comandament, în afara maşinii, maşina comandantului bateriei de obicei se
dispune în amplasament la distanţa de pînă la 500 m de punct (nu mai aproape de
800 m de limita dinainte a inamicului - în scopuri de mascare acustică).La alegerea
punctului de comandă şi observare trebuie respectate următoarele cerinţe. Acesta
trebuie:
- să asigure îndeplinirea misiunilor primite;
- să ofere un bun cîmp de observare pe frontul şi adîncimea apărării inamicului
în fîşia (sectorul) de cercetare;
- să dispună de căi de acces favorabile şi ascunse,
- să fie ferit de observarea terestră şi aeriană a inamicului;
- să asigure dispunerea personalului, instalarea aparatelor, mijloacelor de
transmisiuni şi tehnicii.
Cele mai favorabile locuri pentru dispunerea punctelor de comandă şi observare
sunt:
- pantele înălţimilor orientate spre inamic;
- sectoarele de teren aflate la 200-300 metri în faţa unei păduri, crîng, tufiş,
grădină sau pe marginea acestora;
- copacii înalţi din adîncimea pădurii sau la marginea masivelor
păduroase;
- podurile, etajele superioare ale clădirilor şi coşurile fabricilor din localităţi.
Punctele de comandă şi observare nu trebuie alese în apropierea unor obiecte
distincte din teren, pe creasta înălţimii care se proiectează pe orizont, pe rambleul
drumului, pe clădiri izolate, la intersecţie de drumuri şi în copaci izolaţi.
Este avantajos să fie instalate în tranşee, dacă se asigură observarea în fîşia de
cercetare respectivă.
Distanţa dispunerii punctelor de comandă şi observare de limita dinainte a
trupelor proprii depinde de caracterul terenului şi misiunea primită.
Comandantul plutonului de comandă, primind misiunea de la comandantul
bateriei pentru alegerea PCO, este obligat:
- să studieze terenul în raionul indicat şi să aleagă locul cel mai potrivit;
- să determine condiţiile de observare şi corespunderea locului ales cerinţelor
faţă de PCO;
Organizarea cercetari si pregatiri PCO de lucru
Pregătirea punctului de comandă şi observare către lucru include:
- ocuparea punctului de comandă şi observare şi dispunerea personalului,
aparatelor de observare şi mijloacelor de transmisiuni;
- orientarea aparatelor;
- legarea topogeodezică;
- pregătirea către lucrul pe timp de noapte;
- siguranţa nemijlocită şi apărarea proprie;
- amenajarea genistică şi mascarea;
- protecţia împotriva armei de nimicire în masă.
 Misiunea pentru ocuparea PCO o dă comandantul plutonului de comandă, în care
indică:
- informaţii despre inamic şi trupele proprii;
- locul PCO şi căile de acces ascunse;
- modul de deplasare şi ocupare a PCO;
- gismentul direcţiei de bază, procedeul de orientare a aparatelor şi
determinare a coordonatelor punctului;
- dispunerea aparatelor la PCO;
- ora gătinţei PCO pentru lucru;
- locul maşinii de comandament (automobilului).
Orientarea aparatelor se execută prin unul din următoarele procedee:
- după gismentul direcţiei de orientare;
- pe direcţia de bază;
- prin vizare reciprocă;
- după un reper comun (reper de intersecţie).
Organizarea cercetari si pregatiri pco de lupta
La fiecare punct de observare cercetarea se organizează odată cu ocuparea
punctului şi se execută neîntrerupt pînă la părăsirea acestuia.
Cercetarea cu ajutorul aparatelor optice (electrono-optice) include:
studierea terenului în dispozitivul inamicului;
- observarea acţiunilor inamicului pentru descoperirea forţei vii ale acestuia,
mijloacelor de foc, fortificaţiilor de apărare şi altor obiective;
- determinarea poziţiei (coordonatelor) obiectivelor şi studierea caracterului
acţiunii acestora;
- observarea după dispunerea şi acţiunile trupelor proprii. Comandantul
plutonului de comandă pune misiunea pentru cercetare comandantului grupei de
cercetare-cercetaşului superior, de obicei, în prezenţa tuturor persoanelor cu funcţii
ale grupei, dacă misiunea pentru cercetare a primit-o personal comandantul grupei
de cercetare-cercetaşul superior, atunci el pune misiunea personalului grupei. După
punerea misiunilor de către comandantul plutonului de comandă pentru cercetare,
în prezenţa personalului grupei de cercetare, comandantul grupei de cercetare-
cercetaşul superior indică fiecărui cercetaş sectorul de cercetare
 Comandantul plutonului de comandă, primind misiunea de la comandantul
bateriei pentru alegerea PCO de lupta, este obligat:
- să studieze terenul în raionul indicat şi să aleagă locul cel mai potrivit;
- să determine condiţiile de observare şi corespunderea locului ales cerinţelor
faţă de PCO;
- să stabilească căile de acces şi locul pentru maşină;
- să determine procedeul de legare topogeodezică şi modul de amenajare
genistică;
- să dea misiuni subalternilor la pregătirea locului ales pentru instalare sau la
instalarea punctului de comandă şi observare
Organizarea siguranţei nemijlocite şi apărării proprii a PCO
Siguranţa nemijlocită şi apărarea proprie se organizează în scopul excluderii
pătrunderii grupelor de cercetare-diversiune şi respingerii atacului inamicului
terestru.
Pentru siguranţa nemijlocită a PCO din componenţa acestuia se numesc
observatori de serviciu, care execută observarea neîntrerupt.
Pentru apărarea proprie se pregătesc amplasamente pentru executarea focului din
armamentul de infanterie şi se indică personalului sectoare de tragere; se pregăteşte
focul bateriei pe căile de acces către punct; se determină modul de iluminare a
terenului la respingerea atacului inamicului pe timp de noapte; se organizează
cooperarea cu punctele de comandă şi observare vecine.
Din dispoziţiunea comandantului bateriei, la organizarea siguranţei nemijlocite şi
apărării proprii a PCO, comandantul plutonului de comandă trebuie să însuşească:
- direcţiile pe care trebuie să atragă o atenţie deosebită şi căile de acces ascunse
către PCO;
- misiunile, componenţa şi ora numirii observatorilor;
- modul de acţiune al personalului la atacul inamicului şi sectoarele de tragere;
- modul de iluminare a terenului la respingerea atacului inamicului pe
timp de noapte;
- modul de acţiune la pătrunderea tancurilor inamicului în raionul PCO;
- semnalele de înştiinţare şi parola.
 La darea misiunilor privind organizarea siguranţei nemijlocite şi apărării proprii
comandantul plutonului de comandă indică:
- reperele, informaţiile despre inamic şi trupele proprii (dacă aceste informaţii
nu au fost indicate mai înainte);
- observatorii de serviciu şi locurile acestora;
- căile de acces ascunse către PCO;
- misiunea observatorilor de serviciu;
- modul de iluminare a terenului;
Amenajarea genistică şi mascarea
Amenajarea genistică şi mascarea PCO se execută în scopul sporirii gradului de
protecţie a personalului şi aparatelor de toate mijloacele de nimicire şi crearea
condiţiilor necesare pentru îndeplinirea misiunilor sale.
Amenajarea genistică a PCO (PO), dispus în teren, include verificarea terenului
la prezenţa minelor; curăţarea sectoarelor de observare; amenajarea lucrării
neacoperite (acoperite) pentru observare, adăposturilor pentru personal şi tehnică,
amenajarea locaşelor pentru apărare, executarea măsurilor genistice şi de mascare.
La dispunerea PCO în maşina de comandament, ea se dispune în amplasament
sau cutele naturale ale terenului.
În punctul de comandă şi observare se execută lucrare neacoperită (acoperită)
pentru observare a comandantului bateriei, amplasament pentru maşina
comandantului bateriei 1V18 şi adăpost pentru personal şi mijloacele de transport.
E raţional ca toate lucrările în PCO să fie unite între ele prin şanţuri de
comunicaţie.
Lucrarea neacoperită pentru observare a comandantului de baterie consta din:
locaşul comandantului de baterie, telemetristului şi radiotelefonistului, locaşul
pentru comandantul plutonului de comandă şi cercetaş, locaşul radiotelefoniştilor.
Adăpostul pentru efectiv se amenajează în sistemul de şanţuri de comunicaţie.
Maşina de comandament, în care se dispune PCO, se adăposteşte într-un
amplasament sau în cutele terenului. Pentru efectiv se amenajează un şanţ-adapost
acoperit (adăpost). Lucrarea neacoperită pentru observare la PO înaintat (lateral) se
amenajează pentru activitatea a două persoane cu mijloace de cercetare şi
transmisiuni. În apărare aceste PO se execută, de obicei, în sistemul de tranşee şi
şanţuri de comunicaţie pe poziţiile subunităţilor de infanterie.Amenajarea genistică
a PCO este condusă nemijlocit de către comandantul plutonului de comandă.
BIBLIOGRAFIE
1 Regulamentul de luptă al artileriei, partea II
2 Instrucţiuni privind activitatea de luptă a subunităţilor de cercetare optică,
Moscova, 1985
3 Cercetarea şi transmisiunile la divizionul de artilerie A-38, Bucureşti, 1984.
4. Manualul Tactica artileriei, Chişinău, Centrul Editorial al ministerului Apărări,
2002