Facultatea de Bioinginerie Medicala "Grigore T.

Popa"

RUTOZIDA
Proiect realizat de Voinescu Iuliana-Teodora
An 2, Grupa 8

GENERALITATI

RUTOZIDA sau rutina = 3- ramnoglucozida quercetolului

(tetra OH -5,7,3’,4’ flavonol)
Flavonoidul cel mai studiat, pe lângă extractele de plante,
a fost cvercetina şi glucozidul acestuia, rutina.
STUDII IN DOMENIU
 Microgliile sunt efectorul imunitar din sistemul nervos central (SNC). Cu
toate acestea, studiile au arătat că acestea contribuie mai mult la progresia
gliomului decât la eliminarea acestuia.

 Rutina și quercetina sa de agliconă sunt flavonoide prezente în multe

fructe, precum și în plante și s-a demonstrat că au proprietăți
antiinflamatorii, antioxidante și antitumorale, de asemenea, pentru liniile
celulare ale glioblastomului uman.

 Studiile au demonstrat, de asemenea, că rutina, izolată din planta

braziliană Dimorphandra mollis Bent., prezintă efect imunomodulator
asupra astrocitelor și microgliilor.
UTILIZARI
largutilizată în terapeutică, există numeroase specialităţi
farmaceutice administrate oral sau intra muscular, care
conţin :
rutozida : Rutine(Squibb), Tarosin cpr(+ vit
C), Rutinoscorbin, Rutosid sol inj, Rutoven drj şi cremă
derivaţii hidrosolubili ai rutozidei:

-singuri:Solorutine
(morfolinoetilrutozid),Relvene(hidroxietilrutozid)
-in combinaţii: Ercevit, Solorutine-papaverine,
Solorutinecholine
acţionează ca protectori capilari, folosiţi în
anumite boli vasculare şi circulatorii
SURSE DE RUTOZIDĂ
HRISCA, Polygonum fagopyrum /Fagopyrum esculentum,
Polygonaceae
o plantă anuală, cultivată în Europa şi America de Nord,
cu frunze sagitate, flori albe sau roz, dispuse în panicule
şi fructe=achene cu trei muchii, bogate în amidon.
o Produs vegetal: frunze = materie primă ptextracţia
industrială a rutozidei în special înainte de anii 1950, în
Statele Unite o
Chimie: 2-3% rutozida
o Astăzi s-a selecţionat o altă specie P.tataricum cu un
conţinut superior de rutozidă: 5-8%, fiind cultivată ca
sursă industrială de rutozidă.
SURSE DE RUTOZIDA
Hrisca
Frunzele au vârful ascuţit, iar florile sunt aşezate în
formă de spic şi au culoare albă sau roşie.

În scop fitoterapeutic se utilizează partea aeriană

înflorită.

Compoziţie
Planta conţine flavone, antocianozide, acizi graşi,
amidon, lipide, vitamine din grupul B, vitamina P,
glucoză şi săruri minerale.
SURSE DE RUTOZIDA
SALCAM JAPONEZ, Sophora japonica, Leguminoase

o un arbore ornamental înalt de 15-20 m, cu trunchiul drept,

coroana rotunjită, ramuri întortocheate; frunzele sunt
imparipenat-compuse cu foliole întregi, ovale, ascuţite;
inflorescenţele paniculate cu flori alb-gălbui, parfumate de tip
asimetric-papilionaceu; fructul este o păstaie indehiscentă cu
strangulări
– originar din Asia- Japonia, salcâmul a fost cu uşurinţă
aclimatizat în Europa şi America de Nord
o Produs vegetal: bobocii florali- recoltaţi înaintea înfloririi,
perioada corespunzătoare concentraţiei celei mai ridicate în
flavonoide; aceştia sunt de dimensiuni mici cu un peduncul
scurt şi un caliciu verde- spre gri şi corola alb-gălbuie
o Chimie: concentraţie ridicată de rutozidă: 15-20% o extracţia
se realizează uşor, obţinându-se produsul pur sub formă
cristalizată, prin simpla răcire a soluţiei extractive apoase; este
cea mai bună sursă industrială de rutozidă
SURSE DE RUTOZIDA
SURSE DE RUTOZIDA
EUCALIPTUL, Eucalyptus macrorrhyncha, Myrtaceae
o arbore înalt, originar din Australia, ca numeroase alte
specii de eucalipt .

o Produs vegetal & chimie: frunzele cu conţinut de

aproximativ 10% rutozidă; în cazul frunzelor tinere se
poate ajunge la 15%.
o extracţia rutozidei este mai dificil de realizat datorită
prezenţei taninurilor.
o este o sursă bună de rutozidă care însă pătrunde mai
greu pe piaţa Europeană.
 care se utilizează în tulburările provocate de
tulburări ale
permeabilităţii capilare.
SURSE DE RUTOZIDA
BIBLIOGRAFIE
 Ursula Stanescu, Anca Miron, Bazele farmaceutice,
farmacologice si clinice ale fitoterapiei, Editura “Grigore T.
Popa”, 2002
 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31059805/
 FARMACOGNOZIE SPECIALA, suport curs,
SCOALA POSTLICEALA “Dimitrie Cantemir”, Targu Mures
 Lucia Popovici, Constanta Moruzi, ATLAS BOTANIC,
Editura didactica si pedagogica-Bucuresti, 1985(pdf)