TEMA NR.

19
SISTEME PROTECTOARE

Dr. ing. Jurca Adrian Marius, Dr. ing. Ghicioi

Emilian, Dr. ing. Părăian Mihaela, Dr. ing. Vătavu
Niculina, Dr. ing. Păun Florin Adrian, Dr. ing. Lupu
Leonard, Drd. ing. Gabor Dan Sorin

1. Introducere
Sisteme protectoare sunt dispozitive, altele decât componentele
echipamentului care sunt destinate opririi imediate a exploziilor incipiente
şi/sau limitării domeniului efectiv al unei explozii şi care se introduc pe piaţă
separat pentru utilizare ca sisteme autonome;
Instalaţiile care lucrează cu gaze, vapori, lichide sau pulberi
combustibile, trebuie să fie prevăzute după caz, cu:
- aparate şi procedee care previn producerea, micşorează sau
anulează intensitatea exploziilor;
- aparate şi procedee care limitează urmările sau extinderea exploziilor.
Din prima categorie fac parte procedeele de inhibare, de inertizare, de
subpresurizare, stingătoarele rapide, iar din a doua categorie fac parte
clapetele de explozie, opritoarele de flacără şi de explozie.

2. Termeni si definiţii

2.1 Opritor de flacără - un dispozitiv montat la orificiul unei carcase

sau la conducta de legătură a unui sistem de carcase şi a cărui funcţie este de
a permite curgerea dar previne transmiterea flăcării.

2.2 Elementul opritorului de flacără - acea parte a opritorului de

flacără a cărui principală funcţie este de a preveni transmiterea flăcării.

2.3 Capsularea opritorului de flacără - acea parte a opritorului de

flacără a cărui principală funcţie este de a asigura o carcasare adecvată
elementului opritorului de flacără şi de a permite conexiunile mecanice la alte
sisteme.

2.4 Ardere stabilizată - ardere constantă a unei flăcări, stabilizată la

sau în apropierea elementului opritorului de flacără.

2.5 Ardere de scurtă durată - ardere stabilizată pe o perioadă de timp

specificată.

2.6 Ardere de durată - ardere stabilizată pe o perioadă de timp

nespecificată.

2.7 Explozie - oxidare bruscă sau reacţie de descompunere ce

produce o creştere de temperatură, presiune sau ambele în acelaşi timp

2.8 Deflagraţie - explozie ce se propagă la o viteză subsonică

497
 2.9 Detonaţie - explozie ce se propagă la viteză supersonică şi se
caracterizează printr-o undă de şoc

2.10 Detonaţie stabilă - o detonaţie este stabilă atunci când se

desfăşoară într-un sistem închis fără o variaţie semnificativă a caracteristicilor
de viteză şi presiune.

2.11 Detonaţie instabilă - o detonare este instabilă în timpul tranziţiei

unui proces de combustie din stadiul de deflagraţie către stadiul stabil de
detonaţie. Tranziţia are loc într-un areal spaţial limitat unde viteza undei de
combustie nu este constantă şi unde presiunea de explozie este semnificativ
mai mare decât la o detonaţie stabilă.

2.12 Temperatura de aprindere - cea mai scăzută temperatură a unui

perete încălzit în conformitate cu determinările efectuate în condiţiile de
încercare specificate la care va avea loc aprinderea substanţei combustibile
sub forma unui amestec de gaz sau vapori cu aerul

2.13 Interstiţiu de siguranţă experimental maxim (MESG) - interstiţiu

maxim al unei îmbinări dintre două părţi ale camerei interioare ale unui aparat
de încercare care, atunci când amestecul de gaz din interior este aprins şi în
condiţii specificate, previne aprinderea amestecului de gaz din exterior pe o
lungime de 25 mm de îmbinare, pentru toate concentraţiile de gaz sau vapori
încercate în aer MESG este o proprietate a amestecului de gaze respectiv.

2.14 Opritor de flacără bidirecţional - un opritor de flacără ce previne

transmiterea flăcării din ambele părţi.

2.15 Opritor de flacără de deflagraţie - un opritor de flacără proiectat

pentru a preveni transmiterea unei deflagraţii. Poate fi de capăt de linie sau în
linie

2.16 Opritor de flacără de detonaţie - un opritor de flacără proiectat

pentru a preveni transmiterea unei detonaţii. Poate fi de capăt de linie sau în
linie

2.17 Opritor de flacără pentru ardere de durată - un opritor de

flacără care previne transmiterea unei flăcări în timpul şi după o ardere de
durată.

2.18 Opritor de flacără static - un opritor de flacără proiectat pentru a

preveni transmiterea flăcării prin interstiţii de răcire.

2.19 Tip măsurabil (opritor de flacără static) - un opritor de flacără

unde interstiţiile de răcire ale elementului opritorului de flacără pot fi desenate,
măsurate şi controlate din punct de vedere tehnic.

498
 2.20 Tip nemăsurabil (opritor de flacără static) - un opritor de flacără
unde interstiţiile de răcire ale elementului opritorului de flacără nu pot fi desenate,
măsurate sau controlate din punct de vedere tehnic (de exemplu structuri
neregulate cum ar fi ochiuri împletite, metal sinterizat şi paturile de pietriş).

2.21 Supapă de aerisire de mare viteză - supapă de eliberare a

presiunii proiectată pentru a lucra cu variaţii de debit nominale ce depăşesc
viteza flăcării amestecului inflamabil, prevenind astfel transmiterea flăcării.

2.22 Orificiu de debit - orificiu proiectat pentru a fi utilizat la debite ce

depăşesc viteza flăcării amestecului inflamabil, prevenindu-se astfel
transmiterea flăcării.

2.23 Opritor de flacără antidetonaţie cu produs lichid (baraje

lichide), opritor de flacără la care produsul lichid este utilizat pentru a forma un
baraj de natură lichidă, ca agent al opritorului de flacără, pentru a preveni
transmiterea flăcării unei detonaţiei. Există două tipuri de opritoare de flacără
antidetonante cu produs lichid pentru utilizare în liniile cu produs lichid.
a.- închizător hidraulic;
b.- supapă de admisie.

2.24 Închizător hidraulic - opritor de flacără proiectat pentru a utiliza

produsul lichid pentru formarea barierei la transmiterea flăcării.

2.25 Supapă de admisie - opritor de flacără proiectat pentru a utiliza

produsul lichid în combinaţie cu o clapetă de reţinere, pentru a forma o barieră
la transmiterea flăcărilor.

2.26 Opritor de flacără hidraulic - opritor de flacără proiectat pentru a

transforma debitul de amestec inflamabil în bule discontinue într-o coloană de
apă, prevenindu-se astfel transmiterea flăcării.

2.27 Opritor de flacără de capăt de linie - un opritor de flacără montat

doar la un racord.

2.28 Opritor de flacără în linie - opritor de flacără montat pe două

racorduri, pe fiecare parte a elementului opritorului de flacără.

2.29 Senzor de temperatură integrat - senzor de temperatură pentru

a indica o flacără stabilizată şi integrată în opritorul de flacără de către
producător.

2.30 Rezistent la explozie

Proprietatea vaselor şi echipamentelor destinate să fie rezistente la
presiunea exploziei, sau rezistente la şoc de presiune de explozie.

2.31 Rezistent la presiunea de explozie

Proprietatea vaselor şi echipamentelor destinate să reziste la presiunea
de explozie anticipată fără să rămână cu o deformaţie permanentă.
499
 2.32 Rezistent la şoc de presiune de explozie
Proprietatea vaselor şi echipamentelor destinate să reziste la presiunea
de explozie anticipată fără să se fractureze, permiţându-se o deformaţie
permanentă.

3. Cerinţe referitoare la sistemele protectoare :

- Sistemele protectoare sunt dimensionate încât să reducă efectele

unei explozii la un nivel suficient de securitate;
- Sistemele protectoare trebuie astfel proiectate încât să fie capabile să
împiedice ca exploziile să se răspândească prin reacţii în lanţ sau conturnări
periculoase;
- Sistemele protectoare trebuie să-şi menţină capacitatea de a
funcţiona pe o perioadă suficientă pentru a se evita o situaţie periculoasă.
- Sistemele de protecţie nu trebuie să se defecteze în urma unei
interferenţe din exterior.
- Sistemele protectoare sunt proiectate astfel încât să reziste la unda
de şoc produsă fără pierderea integrităţii sistemului.

4. Prezentarea sistemelor protectoare

În multe cazuri nu este posibil să se evite acumularea atmosferelor
explozive şi sursele de aprindere. Atunci trebuie să se adopte măsuri de
limitare a efectelor unei explozii pâna la o extindere acceptabilă.
Astfel de măsuri sunt:
- concepţie rezistentă la presiune;
- eliberarea presiunii;
- suprimarea exploziei;
- decuplarea la explozie ;
- prevenirea propagării flăcării şi exploziei.

4.1 Echipament rezistent la explozie

Elementele instalaţiei, cum sunt containerele, vasele şi reţelele de

conducte, sunt construite astfel încât ele pot rezista unei explozii interne fără a
se rupe. Presiunea iniţială din elementul instalaţiei trebuie luată în considerare
dacă ea diferă de presiunea atmosferică normală.

4.2 Sisteme de descărcare a presiunii

Descărcarea exploziei este un principiu de protecţie care utilizează

descărcarea amestecului ars şi nears şi a gazelor de combustie pentru
reducerea presiunii exploziei.
Acesta se realizează prin asigurarea unor orificii suficiente pentru a
preveni distrugerea echipamentelor, sistemelor protectoare şi componentelor.
Ca dispozitive de descărcare se pot utiliza de exemplu plăci de
siguranţă, panouri răsuflătoare sau uşi de explozie.
Aria de descărcare necesară a unui astfel de sistem depinde în
principal de:
500
 - rezistenţa vasului;
- gravitatea exploziei (caracterizată de obicei cu referire la rata maximă
a creşterii presiunii şi presiunea maximă de explozie);
- presiunea de acţionare a dispozitivului de descărcare;
- tipul şi masa dispozitivului de descărcare;
- volumul şi geometria vasului;
- dimensiunile canalelor de descărcare (dacă se utilizează);
- turbulenţa iniţială şi cea indusă în vas.
Ori de câte ori este posibil, descărcarea presiunii se recomandă să
urmeze un traseu scurt, drept. Se recomandă să se ia în considerare de
asemenea forţa de reacţie care apare ca rezultat al descărcării presiunii.
Sistemele de descărcare a presiunii trebuie astfel instalate încât să se
evite să se producă leziuni personalului prin procesul de descărcare. Din acest
motiv, presiunea trebuie ventilată către o zonă de securitate. Nu se admite
descărcarea exploziei în încăperi de lucru decât dacă există dovezi că
persoanele nu pot fi periclitate (de exemplu de flăcări, resturile proiectate sau
undele de presiune). Trebuie să se ia în considerare efectele descărcării
asupra mediului ambiant.

4.3 Sisteme de suprimare a exploziei

Sistemele de suprimare trebuie astfel concepute şi proiectate încât să

reacţioneze la o explozie incipientă în cea mai timpurie etapă posibilă a unui
incident şi contraacţiunea lor trebuie să fie cu cel mai bun efect, ţinând cont de
rata maximă a creşterii presiunii şi de presiunea maximă a exploziei.
Sistemele de suprimare a exploziei previn atingerea de către o explozie
a presiunii ei maxime de explozie prin injectarea rapidă a unor agenţi de
stingere în echipamente, sisteme protectoare şi componente în cazul unei
explozii. Aceasta înseamnă că echipamentele, sistemele protectoare şi
componentele protejate într-o asemenea manieră pot fi proiectate astfel încât
să reziste la o presiune de explozie redusă.
Atunci când este utilizată suprimarea exploziei, efectele unei explozii
sunt în general limitate la interiorul echipamentelor, sistemelor protectoare şi
componentelor.
Sistemele de suprimare a exploziei constau în esenţă dintr-un sisteme
de detecţie care detectează explozia incipientă şi din stingătoare presurizate
ale căror ieşiri sunt declanşate de sistemul de detecţie. Conţinutul
stingătoarelor se injectează rapid în echipamentele, sistemele protectoare şi
componentele care trebuie protejate şi se distribuie cât se poate de uniform.
Aceasta are efectul stingerii flăcărilor exploziei şi reducerii presiunii exploziei
pentru a proteja structura echipamentelor, sistemelor protectoare şi
componentelor.

4.4 Sisteme de decuplare la explozie

Sistemele de decuplare destinate deconectării echipamentelor cât se

poate de repede în cazul exploziilor incipiente prin intermediul unor dispozitive
adecvate, astfel concepute şi proiectate încât să rămână protejate împotriva

501
transmiterii aprinderii interne şi să-şi păstreze rezistenţa mecanică în condiţii
de funcţionare.
În echipamentele, sistemele protectoare, componentele, porţiunile de
conducte sau vasele alungite conectate este posibil ca o explozie să se
propage prin întregul sistem cu acceleraţia frontului flăcării. În acestă situaţie
elementele sau obstacolele incluse care măresc turbulenţa (de exemplu
deflectoarele) pot accelera de asemenea frontul flăcării. În funcţie de
geometria sistemului, o asemenea acceleraţie poate conduce la o tranziţie de
la deflagraţie la detonaţie la care se produc impulsuri de presiune ridicate.
O explozie care apare într-o parte a instalaţiei se poate propaga în
părţile din aval şi din amonte. Efectele exploziei pot fi intensificate de
accelerarea provocată de fitingurile instalaţiei sau de propagarea prin
conducte. Presiunile de explozie astfel dezvoltate pot fi mult mai ridicate decât
presiunea maximă de explozie din condiţii normale şi poate distruge elemente
ale instalaţiei chiar dacă acestea sunt de concepţie rezistentă la explozie sau
rezistentă la şocul de explozie. De aceea este important să se limiteze
posibilele explozii la părţi singulare ale instalaţiei. Acest lucru se obţine prin
decuplarea exploziei.
Decuplarea exploziei poate fi efectuată de exemplu cu ajutorul
următoarelor:
- izolarea mecanică cu acţiune rapidă ;
- stingerea flăcărilor în spaţii înguste sau prin injectarea de agent de
stingere ;
- opritoare de flăcări.

4.4.1 Opritoare de flăcări pentru gaze, vapori şi ceţuri

Opritoarele de flăcări pot fi folosite pentru a preveni transmiterea flăcării

în prezenţa atmosferelor explozive, de exemplu prin conducte, orificii de
respirare şi linii de umplere şi golire care nu sunt pline cu lichid permanent.
Dacă nu poate fi evitată formarea unei atmosfere explozive
periculoase, de exemplu într-un rezervor de lichide inflamabile neprotejat la
explozie, trebuie luate măsuri pentru oprirea transmiterea flăcării la
deschiderile permanente care comunică cu locurile în care pot să apară surse
de aprindere şi care pot transmite explozia la rezervor.
Funcţionarea opritoarelor de flăcări depinde în mod esenţial de unul
sau mai multe din mecanismele următoare:
- stingerea flăcării în interstiţii mici şi canale (de exemplu opritoare tip
bandă ondulată şi material sinterizat);
- oprirea frontului flăcării prin descărcarea de amestecuri nearse la o
viteză corespunzătoare (supape de mare viteză);
- oprirea frontului flăcării printr-o etanşare cu lichid

4.5 Sistem de prevenire a propagării exploziei şi a flăcării

4.5.1 Bariere de stingere

Pentru a preveni propagarea exploziei prin conducte şi tuburi, explozia
poate fi oprită prin injecţia unor agenţi de stingere. Injecţia este activată prin
detectoare adecvate. Cu toate acestea, propagarea undei de presiune care îşi
502
are originea în amestecul deja ars până la barieră nu este afectată şi trebuie
luată în considerare. Agentul de stingere trebuie să fie adecvat funcţie de
substanţa inflamabilă.

4.5.2 Supape şi clapete cu acţionare rapidă

Pentru prevenirea transmiterii flăcării şi presiunii în conducte şi tuburi,
se pot utiliza robinete şi clapete cu acţionare rapidă care să se închidă într-un
timp suficient de scurt. Închiderea poate fi efectuată printr-un mecanism de
acţionare iniţiat de detectoare sau prin însăşi unda presiunii de explozie.

5. Proceduri de evaluare a conformităţii sistemelor protectoare

Evaluarea conformităţii sistemelor protectoare se realizează conform

schemei de mai jos, având în vedere Directiva 2014/34/UE preluată în
legislaţia naţională prin HG 245/2016.

ANEXA Nr. 4
Asigurarea
calităţii
producţiei
ANEXA Nr. 3
Examinare
EC de tip
Sisteme ANEXA Nr. 5
protectoare Verificarea
autonome produsului
ANEXA Nr. 9

Verificarea EC
a unităţii de
produs

503
 6. Exemple de sisteme protectoare întâlnite în industrie

Figura 1 - Exemplu de sistem protector /dispozitive paraflacara la pompa

de recuperare a vaporilor din distribuitoarele de carburanti auto.

504
Figura 2 - Exemplu de sistem protector (dispozitiv paraflacără) montat
într-un sistem de conducte

1- Carcasa ventilatorului
2- Cot de intrare in ventilator (opţional)
3- Conductă de intrare in ventilator
4- Conductă de ieşire din ventilator
5- Senzor de explozie
6- Unitate de control electronic
7- Supapă de izolare a descărcării (ieşirii) ventilatorului cu acţionare
rapidă
8- Supapă de izolare a intrării în ventilator cu acţionare rapidă

505
 9- Lungimea necesară a conductei de intrare luându-se în considerare
viteza frontului flăcării, durata de reacţie mecanică şi electronică a
supapei pentru a se asigura o izolare eficientă in sistemul de conectare
10- Lungimea necesară a conductei de descărcare (ieşire) luându-se în
considerare viteza frontului flăcării, durata de reacţie mecanică şi
electronică a supapei pentru a se asigura o izolare eficientă de sistemul
de conectare

Figura 3 - Ventilator centrifugal echipat cu supape de izolare cu

acţionare rapidă

1- Carcasa ventilatorului
2- Cot de intrare in ventilator (opţional)
3- Opritor de flacără la intrarea in ventilator
4- Opritor de flacără la ieşirea din ventilator

Figura 4 - Ventilator centrifugal echipat cu opritoare de flăcări montate la

orificiile de intrarare şi de ieşire

506
 SISTEM DE SUPRIMARE A EXPLOZIEI
Suprimarea exploziei reprezintă o tehnică prin care este detectată şi
oprită în stadiu incipient combustia unei atmosfere explozive în volume închise
sau parţial închise limitând dezvoltarea unor presiuni ce pot provoca avarii.
Echipamentul de control şi indicare CIE iniţiază descărcarea instalaţiei
de suprimare HRD iar agentul de stingere este dispersat într-un interval de
timp cât mai scurt în volumul ce urmează să fie protejat.

1- Detector de presiune la
explozie - CIE
2- Ventilator de proces
3 - Valvă rotativă
4 – Unitate de control - CIE
5 – Sistem de suprimare HRD
6 – Volumul protejat

Figura 5 – Sistem de suprimare a exploziei

Figura 6 – Reprezentare grafica a duratei procesului de suprimare

Instalaţiile de suprimare HRD sunt disponibile într-o gamă de mărimi.
Agentul de stingere se găşeşte într-un recipient ce este în mod normal
507
presurizat. Un mecanism de deschidere rapidă a recipientului asigură o
eliberare aproape instantanee a agentului de stingere ce este proiectat de
agentul propulsor şi descărcat printr-un dispozitiv de dispersare dacă e
necesar în echipamentul de procesare.

DISPOZITIV DE DESCĂRCARE A EXPLOZIEI

Dispozitivele de descărcare a exploziei reprezintă o măsură de
protecţie care împiedică presiunea de explozie dintr-un recipient sau alt volum
închis să depăşească rezistenţa de proiectare a acestuia, prin evacuarea
exploziei cu ajutorul unui dispozitiv de descărcare a exploziei montat în pereţii
recipientului.
Exemple de astfel de dispozitive sunt prezentate in figurile 7.1 -
Dispozitiv de descărcare a exploziei de tip - uşă de explozie, figura 7.2 -
dispozitiv de descărcare a exploziei de tip dispozitiv cu tijă deformabilă şi figura
7.3 - dispozitiv de descărcare a exploziei de tip panou de explozie. In figura 7.4
este prezentat un exemplu de utilizare a unui astfel de dispozitiv de descărcare
montat pe un vas de preoces.

1 - ramă suport

2 - element de descărcare
3 - deflector
4 - elemente de reţinere

Figura 7.1 – Exemplu de dispozitiv de descărcare a exploziei de tip - uşă

de explozie

508
 1 element de descărcare
2 element de reţinere (tijă
deformabilă)
3 structură de susţinere

Figura 7.2 – Exemplu de dispozitiv de descărcare a exploziei de tip

dispozitiv cu tijă deformabilă

1 latură fixă
2 suprafaţa dispozitivului de
descărcare a exploziei
3 ramă de susţinere
4 laturi mobile în timpul
procesului de descărcare

Figura 7.3 – Exemplu de dispozitiv de descărcare a exploziei de tip panou

de explozie

509
 1 - Valvă rotativă ;

2 – Vas protejat;

3 – Dispozitiv de descărcare a
exploziei;

4 – Ventilator de proces

Figura 7.4 - Dispozitiv de descărcare a exploziei

Există şi dispozitivele de descărcare a exploziei fără flacără care evită

pătrunderea flăcărilor în mediul înconjurător. Acestea sunt utilizate pentru a
permite descărcarea exploziei în situaţiile în care nu sunt acceptate pericolele
datorate flăcărilor care apar în procesul de descărcare – figura 8.

Aceste dispozitive de descărcare a exploziei fără flacără, prezentate in

figur nr. 9, combină tehnica descărcării exploziei cu oprirea flăcării (principiul
funcţionării opritoarelelor de flacără).

Figura 8 – Exemple de dispozitive de descărcare a exploziei fără flacără

510
 Dispozitiv montat pe vasul Descărcarea exploziei fără Descărcarea exploziei cu
protejat dispozitiv dispozitiv

Figura 9 – Exemplu privind utilitatea dispozitivelor de descărcare a

exploziei fără flacără

DISPOZITIV DE DEVIERE A EXPLOZIEI

Dispozitivul de deviere a exploziei reprezintă un dispozitiv mecanic
pasiv de obicei, instalat într-o conductă pentru prevenirea flăcării, creşterii de
presiune și care reduce probabilitatea transmiterii flăcărilor în echipamentul
conectat.
Dispozitivele de deviere a exploziei sunt sisteme de protecţie pasivă în
linie, instalate în procesele care implică praf. Acestea reacţionează la şi prin
intermediul presiunii de explozie internă din conducta în care sunt instalate.
Cele mai obişnuite tipuri de dispozitive de deviere a exploziei pot fi
descrise ca nişte montaje de conductă în conductă (a se vedea figura 6) care
provoacă o schimbare a direcţiei de curgere fiind echipate cu un dispozitiv de
ventilare a exploziei. Acest tip de dispozitiv de deviere a exploziei va avea în
mod normal o conductă de aspiraţie interioară şi o conductă de evacuare
exterioară.

511
 a) închis b) deschis

Figura 10 – Exemplu de dispozitiv de deviere a exploziei tip conductă

în conductă

CLAPETĂ DE IZOLARE A EXPLOZIEI

Clapeta de izolare a exploziei este un sistem protector care previne
propagarea exploziei prin conducte sau prin părţile interconectare din cadrul
unei instalaţii. Clapeta de izolare a exploziei acţionează ca o supapă de sens
la presiunea de intoarcere. Clapeta de izolare a exploziei este instalată astfel
încât fluxul de proces normal parcurge supapa într-o direcție și se închide
atunci când fluxul de proces se inversează din cauza unui eveniment de tip
explozie. După închidere supapa va rămâne închisă suficient timp pentru a
evita transmiterea flăcările în timpul unui eveniment de tip explozie.

Figura 11 – Exemplu de clapetă de izolare a exploziei

512
 OPRITOARELE DE FLACĂRĂ
Opritoarele de flacără sunt dispozitive de securitate echipate la
deschiderile carcaselor sau reţelelor de conducte şi sunt destinate să permită
trecerea curentului de aer şi să prevină transmiterea flăcării – figura 8. Acestea
au fost utilizate pe scară largă zeci de ani în industriile chimică şi a petrolului.

Elementul opritorului
Flacara stabilizata la
de flacara care
intrarea in opritorul de
absoarbe si stinge
flacara
frontul flacarii
Conducta

Partea neprotejata Partea protejata

Figura 12 – Principiul de functionare al opritorului de flacara

Opritoarele de flacără pot fi :

- opritoare de flacără bidirecţionale – fig. nr. 13 - care previne
transmiterea flăcării din ambele părţi;

Figura 13 - opritor de flacără bidirecţional

- opritor de flacără pentru deflagraţii proiectat pentru a preveni

transmiterea unei deflagraţii care poate fi de capăt de linie sau în linie.

Opritor de flacără in linie pentru deflagraţii

513
 Opritor de flacără tip capăt de linie pentru deflagraţii

- opritor de flacără pentru detonaţii proiectat pentru a preveni

transmiterea unei detonaţii care poate fi de capăt de linie sau în linie.
Opritoarele de flacără pentru detonaţii pot fi utilizate atât pentru
detonaţii stabile cât şi pentru detonaţii instabile.

1 – corpul
opritorului
2 – garniture
3 – elemente de
fixare
4 – elementul de
stingere

Opritor de flacără in linie pentru detonaţii

Sursa de aprindere

Capac de
protectie
impotriva
intemperiilor
Elementul Carcasa
opritorului de opritorului de
flacara care stinge flacara
frontul flacarii Elementul de
conexiune
Directia de curgere
a gazului

Opritor de flacără tip capăt de linie pentru detonaţii

514
 - opritor de flacără pentru ardere de lungă durată care previne
transmiterea unei flăcări în timpul şi după o ardere de lungă durată;

Opritor de flacără pentru ardere

de lungă durată

MARCAREA SISTEMELOR PROTECTOARE

Opritorul de flacără trebuie marcat cu următoarele informaţii:

a) Numele şi adresa producătorului;
b) Denumirea seriei;
c) Numărul de serie;
d) Anul construcţiei (dacă acesta nu este inclus la punctul c);
e) Numărul prezentului standard internaţional;
f) presiunea fixată şi/sau valoarea vidului pentru opritoare de flacără cu
presiune integrată şi/sau supapă de vid, sau pentru opritoare de flacără
dinamice;
g) Partea protejată (doar pentru tipurile direcţionale);
h) Debitul maxim (opritoare de flacără hidraulice);
i) Grupa de explozie.

515
 Bibliografie

➢ Directive 2014/34/UE EU relating to equipment and protective

systems intended for use in potentially explosive atmospheres.
OJ No. L 96/351, 29.3.2014 (inlocuieste Directiva 94/9/EC)
➢ Non-binding Guide of Good Practice for implementing of the
European Parliament and Council Directive 1999/92/EC on minimum
requirements for improving the safety and health protection of workers
potentially at risk from explosive
➢ Heino Bothe ATEx 94/9/EC - Identification and treatment of non-electrical
ignition hazard in standards
➢ Beyer Michael European New Approach Directive Structure and ATEx
Directive 94/9/EC, Physikalisch-Technische Bundesanstalt (PTB),
Braunschweig, Germany
➢ Heino Bothe Explosion Protection Directives, Department 3.4
Fundamentals of Explosion Protection, Physikalisch -Technische
Bundesanstalt (PTB), Germany , NIS Egypt 2004, European
➢ Heino Bothe, European Explosion Protection Directives, Physikalisch-
Technische Bundesanstalt (PTB), Braunschweig, Germany
➢ HG 245/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie
pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor de protecţie destinate utilizării în
atmosfere potenţial explozive (inlocuieste HG 752/2004
➢ www.nederman.com/products/ducting/~/media/ExtranetDocuments/Publis
hedTechnicalLeaflet/150059_13_CARZ_Explosion_Isolation_Flap_in_duct.ash
x
➢ http://cvtechnology.com/products-and-services/isolation/interceptor-fv/
➢ Dust Explosion Protection using Flameless Venting By Jef Snoeys Fike
Corporation
➢ Flame arrester (A Division of Pressure Systems Pty Ltd
www.pressuresystems.com.au
➢ SR EN ISO 16852 - Opritoare de flacără Cerinţe de performanţă, metode
de încercare şi limite de utilizare
➢ SR EN 15089 - Sisteme de izolare a exploziei
➢ SR EN 14491 - Sisteme de protecţie prin ventilaţie împotriva exploziei de
praf combustibil
➢ SR EN 14373 Sisteme de suprimare a exploziei (Explosion suppression
systems)
➢ SR EN 14460 Echipament rezistent la explozie (Explosion resistant
equipment)
➢ SR EN 14491 Sisteme de protecţie prin ventilaţie împotriva exploziei de
praf combustibil (Dust explosion venting protective systems)
➢ pr EN 14994 Gas explosion venting protective systems
➢ SR EN 13617-1 Staţii de combustibil. Partea 1 : Cerinţe de securitate
referitoaare la construcţia şi funcţionarea pompelor dozatoare , distribuitoarelor
şi unităţilor de pompare de la distnţă (Petrol filling stations – Part 1: Safety
requirements for construction and performance of metering pumps, dispensers
and remote pumping units)

516