Pronumele reflexiv

Pronumele reflexiv arată identitatea dintre substantivul sau pronumele subiect și complementul care
desemnează aceeași persoană cu subiectul.

Pronumele reflexiv are doar cazurile acuzativ și dativ.

Pronumele reflexiv nu are forme proprii decât la persoana a III-a, la persoanele I și a II-a împrumută
formele de la pronumele personal.

Cum deosebim pronumele personal de pronumele reflexiv atunci când ele au aceleași forme?

Verificăm dacă persoana și numărul pronumelui este aceeași cu persoana și numărul verbului.

! Dacă pronumele și verbul au aceeași persoană și același număr, atunci pronumele este reflexiv.

Mă văd zilnic în oglindă. („mă” este la persoana I, „văd” este la persoana I)

! Dacă pronumele și verbul nu coincid în persoană sau număr, atunci pronumele este personal.

Mă vezi în oglindă când ești pe hol. („mă” este la persoana I, „vezi” este la persoana a II-a)

Formele pronumelui reflexiv

Caz Formă Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a

Forme ale pronumelui reflexiv care sunt Forme ale

comune ale pronumelui personal pronumelui reflexiv

Sg. Pl. Sg. Pl. Sg. Pl.

Ac Accentuată mine noi tine voi sine

Neaccentuată mă, m- ne te vă, v- se, s

D Accentuată mie nouă ție vouă sieși, sie, -și

Neaccentuată îmi, mi ne, ni îți, ți vă, v-, vi își, -și

Pronumele reflexiv la persoana I și a II-a sunt folosite numai în enunțuri în care ele sunt dublate prin
forme neaccentuate:

Ne privim pe noi în oglindă zilnic.

ne = pronume reflexiv

pe noi = pronume reflexiv