.

PROIECT DE LECŢIE

Data: 23 martie 2007

Clasa: a III-a C
Şcoala cu clasele I – VIII „Dimitrie Cantemir” Brăila
Propunător: înv. Steluţa Mirela Cornea
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Exprimarea acordului sau a dezacordului în
comunicare
Subiectul : Verbul (exerciţii de recunoaştere)
Tipul lecţiei: predare-învăţare
Durata: 45 minute

Obiective de referinţă din programă:

2.5. sa utilizeze corect in exprimarea orala proprie elemente de constructie a
comunicarii studiate
3.6. sa recunoasca in texte diferite elemente de constructie a comunicarii
studiate
4.1. sa respecte regulile de despartire in silabe, ortografia si punctuatia
intr-un text propriu

Obiective operaţionale:
Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1:să citeasca corect, coerent un text scurt la prima vedere;
O2: să selecteze dintr-un text cuvinte care arată acţiunea, starea, existenţa;
O3: să defineasca verbul;
O4: să alcătuiască enunţuri folosind verbe;
O5: să precizeze importanţa verbului în comunicare;
O6 : să scrie corect după dictare un text, respectând normele de ortografie şi
punctuaţie;

RESURSE:

A) Procedurale: conversaţia, instructajul verbal, jocul didactic, exerciţiul,

exemplul, munca independentă;

B) Organizatorice: frontal, pe grupe, individual;

1
C) Materiale: fişe de muncă independentă, flip-chart,

D) Temporale: 45 de minute

Bibliografie:
 Curriculum National. Programe scolare pentru clasa a III-a, 2004
 Manual de limba romana pentru clasa a III-a – Marcela Peneş, Ed.Ana,
Bucureşti, 2005
 Metodica predării limbii române la clasele I-IV- Ioan Şerdean, EDP,
Bucureşti, 1994
¤ www.didactic.ro

2
 Resurse
Conţinutul informaţional al lecţiei

Dozare
Etapele Eva-
lecţiei Ob. luare
op. Materia- Procedu- Organiza-
Activitatea învăţătorului Activitatea elevilor
le rale torice
1.Moment Pregăteşte materialele necesare 1’
organiza- bunei desfăşurări a lecţiei. Asigură un Se pregătesc pentru lecţie. conversaţia frontal
toric. climat optim învăţării.Stabileşte
liniştea.
5’ Fişe de
2.Reactuali- Joc didactic: „Fiecare floare la locul Elevii, imparţiţi în 4 grupe, lucru, flori Instructajul pe grupe Apre-
zarea ei” selecteaza cuvintele (fiecare grupă din carton verbal competiti- cierea
cunoştin- Scop: identificarea părţilor de vorbire –câte o parte de vorbire), le scriu colorat, ve verba-
ţelor învăţate pe flori, apoi raportorul grupei le markere, exerciţiul lă
Sarcina de lucru: identificaţi din „planteaza” la locul lor. suporturi
lista de cuvinte substantivele / Câştigă echipa care identifică din
adjectivele / pronumele / numeralele, corect toate părţile de vorbire polistiren
scrieţi-le pe câte o floare şi plantaţi cerute.
fiecare floare la locul ei. (anexa1)

-Reactualizarea cunoştinţelor teoretice Elevii enunţă definiţiile şi dau

despre părţile de vorbire studiate. exemple.
3. Captarea 5’
atenţiei Joc didactic: „Ghiceşte ce fac!” Elevii rămân grupaţi pe echipe. Listă de
Scop: exprimarea prin mimică şi Citesc cuvintele. cuvinte instructajul Obser-
gesturi a unor acţiuni sugerate Fiecare echipă trimite un verbal varea
Sarcina de lucru: alegeţi din listă un reprezentant care să mimeze o siste-
cuvânt care nu a fost scris pe floare şi, acţiune. pe grupe matică
fără a-l rosti în prealabil, exprimaţi Ceilalţi ghicesc ce a mimat
prin mimică şi gesturi ce reprezintă. colegul.
O2 (anexa nr.1)
Scriu pe tablă cuvintele descoperite: conversaţia
scrie, spală, aleargă, doarme frontal

3
 Ce arată aceste cuvinte? Aceste cuvinte arată acţiuni.
Cer elevilor şi alte exemple de cuvinte Elevii oferă exemplele solicitate.
care arată acţiuni.
Menţionez că toate cuvintele scrise 2’
4.Anunţarea pe tablă se numesc verbe. conversatia frontal
temei şi a „Astăzi vom învăţa despre o altă parte Recepţionează titlul lecţiei şi
explicatia
obiectivelor de vorbire, şi anume verbul. Până la obiectivele.
finalul lecţiei va trebui să invăţăm ce
este verbul, să-l recunoaştem în texte
şi să arătăm ce exprimă”
Scriu titlul lecţiei la tablă Scriu data şi titlul lecţiei în caiete.
Solicit elevilor să deschidă manualele Elevii citesc textul în întregime, în Citirea
5. Dirijarea la pag. 76 şi să citească textul de la ex. gând, apoi fiecare câte o propoziţie manualul explicativă individual
învăţării O1 2 şi indică verbele. 15’
Se poarta discutii pe baza textului Răspund la întrebări.
citit:
Despre ce credeti ca este compunerea conversaţia Obser-
O2 Elenei? varea
Care sunt cuvintele subliniate? Ce exerciţiul siste-
arata fiecare? matică
Sunt identificate, apoi transcrise pe frontal
caiete si la tabla: prima propozitie, Plecam in excursie.
propozitia care are cele mai multe Un cioban sta sprijinit in bata.
cuvinte, replica Anei. - In brad este o veverita! spune
Cu ajutorul elevilor se defineste Ana.
O3
verbul, apoi definitia este scrisa pe Scriu definiţia în caiete.
tabla si pe caiete: Partea de vorbire Elevii solicitaţi repetă definiţia. exerciţiul
care arata actiunea, existenta sau frontal
starea se numeste verb. Listă de
cuvinte, conversaţia
-Exerciţii de asociere: puneţi în Elevii numiţi vin la tablă şi marker,
corespondentă verbele cu ceea ce arată asociază verbele trasând săgeţi, Apre-
ele (acţiunea, starea, exixtenţa) –anexa conform cerinţei. cierea
2 verba-

4
 lă

-Afişez o foaie de flip-chart pe care Citesc enunţurile, identifică şi

sunt scrise propoziţii (anexa 3). subliniază verbele. Poster cu
Solicit elevilor să citească enunţurile propoziţii Explicaţia
şi să indentifice verbele, să găsească Exemplifică cu verbe cu acelaşi
verbe cu inţeles asemănător pentru înţeles sau cu înţeles opus. frontal
„strângem”, „pătrunde”, „se caţără”
şi verbe cu sens opus pentru „răsare”, Obser-
„s-a îmbrăcat”, „vorbesc” exerciţiul varea
Pe tablă se află scrise următoarele siste-
enunţuri: matică
O4  Bunica i-a dat o portocală. Elevii citesc enunţurile, recunosc
 Bunicul ne-a spus o poveste verbele şi observă scrierea cu
frumoasă. cratimă.
 Alina l-a provocat pe Toma la o Transcriu enunţurile în caiete, în
întrecere. masura în care timpul le permite.
Solicit elevilor şi alte exemple Alcătuiesc enunţuri conform
asemănătoare cerinţei.

O1 Numesc doi elevi care să citească, pe Ceilalţi elevi au ca sarcină să 5’ Fişe cu Citirea frontal
6.Asigurarea rând, două fragmente literare (un text reţină numărul de verbe din fiecare texte explicativă
feedback-ului descriptiv şi un text narativ) – anexa 4text. literare Apre-
Ce fel de texte am citit? O descriere şi o naraţiune. Explicaţia cierea
Solicit elevilor să facă precizări în Elevii observă că în texul narativ
legătură cu întinderea textului şi sunt folosite mai multe verbe decât
numărul de verbe găsite în fiecare text.în textul descriptiv, deşi am bele
texte au aproximativ aceeaşi conversaţia
Concluzie: verbele sunt folosite în întindere.
textele narative pentru a putea ilustra
acţiunile, întâmplările prin care trec
personajele. Fără verbe comunicările
sunt lipsite de sens.
Elevii vor scrie un text după dictare, Explicaţia, Probă

5
7.Evaluare O6 apoi vor completa o fişă de evaluare. Rezolvă cerinţele 10’ Fişe de munca scrisă
(anexa 5 a, b, c) lucru indepen- individual
dentă
O4
8.Tema Fac aprecieri generale asupra Reţin rezolvarea ca temă a ex. nr. 2’ aprecie
pentru acasă desfăşurării lecţiei. 5, pag. 76 din manual manualul conversaţia frontal rea
Anunţ tema pentru acasă.

6
Anexa nr.1

Joc didactic: „Fiecare floare la locul ei”

Scop: identificarea părţilor de vorbire învăţate
Sarcina de lucru: identificaţi din lista de cuvinte de mai jos substantivele /
adjectivele / pronumele / numeralele (fiecare grupă câte o parte de vorbire), scrieţi-
le pe câte o floare şi „plantaţi” apoi fiecare floare la locul ei.
Scrie, dânsa, cinci mii, Livia, înmiresmate, doarme, tu, primăvară,
întâiul, harnic, aleargă, floare, dumneaei, noi, sute, întinsă, spală, a treia,
Bucureşti, curajos
Joc didactic: „Ghiceşte ce fac!”
Scop: exprimarea prin mimică şi gesturi a unor acţiuni sugerate
Sarcina de lucru: alegeţi din lista de mai sus un cuvânt care nu a fost scris pe
floare şi, fără a-l rosti în prealabil, exprimaţi prin mimică şi gesturi ce reprezintă.

Anexa nr. 2

ACŢIUNEA STAREA EXISTENŢA

şedeau cântă există anunţă este

pictează lâncezeşte staţionează se află

Anexa nr.3

Noi strângem frunzele uscate.

Un aer călduţ pătrunde prin fereastra deschisă.
Pisica se caţără cu iuţeală în copac.
Soarele răsare mai devreme.
Ileana s-a îmbrăcat cu rochia nouă.
Băieţii vorbesc mereu despre fotbal.

7
Anexa nr.5

Probă de evaluare

Obiective operaţionale:
O1 să scrie corect după dictare, respectând ortografia şi punctuaţia;
O2 să sublinieze verbele din textul dictat;
O3 să grupeze verbele într-un tabel în funcţie de ceea ce arată fiecare;
O4 să alcătuiască enunţuri corecte din punct de vedere logic şi gramatical

Itemi:
I1 Dictare: (varianta 1)
Maria s-a dus la un concurs de gimnastică. A câştigat locul întâi. Acum este pe podium.
Aşteaptă premiul.
-Ce liniştită stă! spune mama.
De azi, în vitrina Mariei mai există un trofeu.

Dictare: (varianta 2)
Primăvara s-a întors la noi. A sosit şi rândunica. Acum se a flă pe sârma de telegraf. Le
aşteaptă şi pe celelalte surate.
Mihai şi Ion sunt pe prispa casei.
- Ioane, hai să stăm pe iarbă! propune Mihai.

Dictare: (varianta 3)
Bunica ne-a făcut o surpriză. A sosit pe neaşteptate de la ţară. Acum stăm amândoi în
sufragerie. O aşteptăm în linişte pe Irina.
Irina se află acum în pragul uşii.
- Ghici, cine este la noi? o întreb eu.

I2 Subliniaţi cu o linie verbele din textul dictat şi grupaţi-le conform tabelului de mai
jos:
Acţiunea Starea Existenţa

I3 Alcătuiţi trei enunţuri în care verbele să indice acţiuni. Subliniaţi verbele.

Descriptori de performanţă:
Calificativ Foarte bine Bine Suficient
Ob.
O1 Scrie corect după Scrie corect după dictare, Scrie după dictare, cu greşeli
dictare cu uşoare ezitări. de ortografie.
O2 Subliniază toate Subliniază cel puţin cinci Subliniază cel putin trei verbe
verbele verbe
O3 Plasează corect toate Plasează corect cel puţin Plasează corect cel puţin trei
verbele cinci verbe verbe
O4 Alcătuieşte trei Alcătuieşte corect trei Alcătuieşte cel puţin două
enunţuri complete, enunţuri simple. enunţuri simple.
corecte.

8
Anexa nr.4

„Se scutura cu înfiorare livada peste căsuţa liniştită şi prisaca

bunicului. Aerul avea limpezime de izvor. Pe şesul larg, buchete de
sălcii schimbaseră straiele verzi în altele de toamnă. Raţe şi gâşte
sălbatice treceau pe sus, vâslind în înălţimi.”
(Bucurie de toamnă, după Mihail Sadoveanu)

„Când a ajuns pe malurile Putnei, domnitorul a poruncit la doi

dintre arcaşii săi să-şi încerce puterea.
-Copii, trageţi! Astăzi vreau să mă întrec în arc cu voi, zice Ştefan.
Voinicii îşi încordează arcurile cu putere şi trag.”
(Mănăstirea Putna, legendă populară)