Basmul cult

Povestea lui Harap-Alb

Ion Creanga

1. Date despre autor: Ion Creanga - Mare clasic alaturi de Mihai Eminescu, Ioan Slavici , I.L
Caragiale, unul dintre cei mai mari prozatori si povestitori al literaturii romane
2.Apare in Convorbiri Literare :1877
3.Apartenenta la un curent literar: proza lui Creanga este un amestec de realism si procedee ale
naratiunii folclorice
4.Poveste lui Harap Alb este basm cult ,, oglindire a vietii in moduri fabuloase`` (George
Calinescu) . Opera epica in proza de dimensiuni medii in care se da o lupta intre fortele binelui si
cele ale raului invingand intotdeauna binele , in care se impletesc elem. reale si fabuloase .
Identificam prezenta formulelor ( initiale , mediane si finale), tema calatoriei , motivul
superioritatii mezinului, cifrele simbolice , elem. supranaturale dar si umanizarea fantasticului
( pers. literare fabuloase au trasturi omenesti) dramatizarea actiunii prin dialog, complexitatea
psihologica a personajelor, oralitatea discursului , umorul si ironia
5.Temele basmului : a) o complexa aventura initiatica prin care protagonistul se maturizeaza si
se pregateste pt a deveni imparat
b) lupta fortelor binelui cu fortele raului
c) calatoria, o alta tema a operei are rolul de al initia pe Harap Alb , scene
semnificative pt tema: scena intalinirii cu tatal la pod, lectie a curajului invatata de la cal ,
probele de la curtea imparatului Verde, lectia acceptarii propriilor limite si a necestitatii
ajutorului de la ceilalti
6. Actiunea se desfasoara pe un singur fir narativ, intamplarile inlantuindu-se cronologic
7.Subiectul : un imparat nu are feciori care sa ii urmeze la tron si trimite o scrisoare fratelui sau ,
imparat in alta parte a lumii, cerandu –i ajutorul: are nevoie de unul dintre cei 3 baieti ai lui pt ai
urma la tron. Aceasta este intriga care declanseaza aventura eroului. Plecat la drum dupa ce
trece proba tatalui ( deghizat in urs) mezinul il va accepta de nevoie pe Span alaturi in ciuda
interdictiei pronuntata de tatal la plecare . Aventura include mai multe incercari ce contribuie la
maturizarea eroului ( aducerea salatilor din gradina ursului, a pieii cu pietre nestemate a unui
cerb miraculos si petirea fetei imparatului Ros) . Aceste probe sunt depasite cu ajutorul calului
nazdravan, care alturi de Sf Duminica si 5 monstrii joviali ii sunt altaturi eroului.Aventura se
incheie cu rasplatirea protagonistului care mosteneste tronul imp. Verde si se casatoreste cu
fata imparatului Rosu.
8.Structura narativa : narator oniscient neutru
9.Timp fabulos nedeterminat
10. Spatiu vag conturat: actiunea defasurandu se in 3 imparatii, repere spatiale cu valoare
simbolica: a)casa parintesca – functie ocrotitoare ,
b)podul -simbolul trecerii de la copilarie la adolescenta , specifica initierii,
c) padurea- labirint al cunoasterii de sine ,
d) fantana- simbol al botezului initiatic ce vizeaza inceputul maturizarii ,
initierii si a schimbarii statutului existential al protagonistului care devine sluga
Spanului
11. Titlul care face trimitere la natura sa duala a protagonistului la simbioza intre bine si rau ce
se regaseste in constructia sa , bazata pe 2 modele : eroul de basm si antieroul. Harap – arhaism
cu sensul de rob de culoare face trimitere la la momentul schimbarii identitatii sale cand devine
sluga Spanului
12. Incipitul ,, amu cica era o data ``- evidentiaza timpul mitic ca in orice basm , il introduce pe
cititor in lumea basmului
13. Finalul inchis – imaginea unei lumi in sarbatoare, dar si raportare ironica la conditia umana
„Şi a ţinut veselia ani întregi şi acum mai ţine încă; cine se duce acolo bea şi mănâncă. Iar pe la noi, cine
are bani mănâncă şi bea, iar cine nu, se uită şi rabdă.”
14. Personajele literare : isi evidentiaza complexitatea de caracter, pastrand de asemenea
tipologia pers de basm. Protagonistul Harap Alb , antagonistii imp Rosu si Spanul , pers donatori
Craiasa Furnicilor, Imparateasa albinelor, pers adjuvant calul, Sf Duminica, Gerila, Flamanzila,
Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila
15. Harap Alb- pers principal a carui aventura,, Povestea`` este anticipata de titlul operei.
Personaj eponim , protagonistul unui bildungsroman
● nu mai este modelul de frumusete fizica si morala din basmele populare , parcurge o
calatorie initiatica este un erou in devenire , pers care evolueaza , dinamic, rotund,
definind si caracterul prin calitati umane
● statut social inital : evidentiat in scena intalnirii cu batrana cersetoare ( Sf Duminica) prin
modalitati de caracterizare directa : cersetoarea numindu-l ,, luminate craisor, ``
naratorul intuindu-i inocenta, il caracterizeaza drept ,, boboc intr-ale lumii acesteia``,
statutul de fiu cel mic al craiului se schimba in sluga a Spanului ( scena coborarii in
fantana) ,in final il regasim ca imparat, mostenitor al imparatiei unchiului sau.
● trasaturi morale: dobandite in timpul initierii pe masura ce trece probele la care este
supus de Span sau Imparatul Rosu: invata sa fie iertator, cultiva prietenia, este
rabdator , tenace nu cedeaza in fata greutatilor. Trasatura caracteristica evidentiata
cuntinuu prin intermediul actiunii este bunatatea sufleteasca intuita de Sf Duminica care
il carcterizeaza direct astfel : ,, Fii încredinţat că nu eu,ci puterea milosteniei
şi inima ta cea bună te ajută``
16. In relatiile cu alte pers dovedeste prietenie , toleranta , mila si generozitate.
17. Cea mai impotranata relatie este relatia cu Spanul , personaj negativ, intuchipare a vicleniei
si rautatii, care are rol semnificativ in initierea eroului. Relatia cu Spanul ii va pune in lumina
trasaturi precum loialitatea si credinta , cinstea , onoarea, integritatea si deminitatea.
- relatiile dintre aceste pers. sunt puse in evedinta in 2 scene : momentul in care
prin ipocrizie Spanul reuseste sa il determine pe fiul de crai sa il accepte ca insotitor , iar
apoi prin viclenie sa il oblige sa-i devina sluga, acesta fiind momentul in care eroul va
parcurge un drum al umilintei dar si al transformarii si intamplarea din final cand Spanul
demascat de fata imp Rosu il decapiteaza pe Harap Alb fiind omorat de calul acestuia iar
apoi eroul readus la viata de fata imp Rosu
18. Atmosfera este comica, atitudinea personajelor fiind de jovialitate
19.Numeroase scene bazate pe comicul de situatie se observa si comicul de limbaj prin expresii
si locutiuni reprezentand intelepciunea populara ,, rau cu rau dar mai rau fara rau``
20. In concluzie, Povestea lui Harap-Alb este o creatie in care trasaturile basmului sunt
imbinate cu aspecte specifice artei lui Ion Creanga intr-un limbaj caracte rizat de oralitate.