Curente literare ( genul liric )

- fisa 1 – genul liric (trasaturi)

- fisa 2 – valori expresive ale limbajului si figuri de stil
- fisa 3 – curente literare: romantism, simbolism, modernism, traditionalism, neomodernism

1) Romantism: M. Eminescu ( opera lirica: 1866 – 1883) – romantismul deplin

- curent literar manifestat la sf. Sec XVIII – sec XIX, ca reactie la regulile clasicismului
- primatul sentimentului, al sensibilitatii, pasiunii asupra ratiunii (clasica)
- sensibilitate, interiorizare, subiectivism accentuat
- creatia este produsul fanteziei, imaginatiei, al libertatii de creatie (inovatie)
- stari romantice: melancolia, tristetea, predispozitia spre reverie si contemplatie
- imaginarul poetic romantic cuprinde elemente din planul terestru si cosmic, din cel al umanului si
al naturii
- preferinta pentru nocturn, singuratate, reverie si contemplatie
- teme si motive: conditia umana, timpul, istoria, natura, iubirea, creatia, destinul geniului in lume;
motivul nocturn si cel astral, lacul, marea, codrul, visul, teiul, timpul bivalent, ingerul, demonul etc.
- genuri si specii: lirica eului (elegia, meditatia, doina culta, pastelul), lirismul mastilor (poemul
filisofic sau eroic), proza sentimentala, istorica, fantastica, drama etc.
- stil retoric, preferinta pentru antiteze

2) Simbolism: G. Bacovia ( Plumb – 1916 )

- curent literar al sec XIX; simbol = semn, obiect concret sau abstract, care exprima un concept,
idee, notiune , pe baza unei analogii
- simbolismul promoveaza o poezie a sensibilitatii pure, bazata pe valoarea muzicala a cuvintelor si
pe simbolismul imaginilor prin care sunt sugerate trairi interioare difuze, inefabile
- teme si motive: decorul citadin, tristetea metafizica, singuratatea, moartea, plictisul existential,
toamna ca anotimp crepuscular, angoasa, monotonia, targul provincial, parcul solitar, esecul, boala,
nevroza ( raul existential al omului modern ) etc.
- cultivarea simbolului si a sugestiei ( simbolul sugereaza stari )
- principiul corespondentelor: universul interior (starile eului liric) e in corespondenta cu universul
exterior (lumea); ex. Decorul funerar din Plumb ( planul exterior) sugereaza trairile interioare ale
eului ( singuratate, izolare, agonie, moarte, spaima )
- cultivarea senzatiei cromatice ( culorile sugereaza stari )
- muzicalitatea, creata prin prezenta laitmotivelor, prin tehnica refrenului, prin simetrii
compozitionale, sugereaza starile eului liric
- simbolism = simbol+cromatica+muzicalitate+corespondente, ca modalitati de a sugera stari

3) Modernismul ( perioada interbelica – 1919-1940 -; E. Lovinescu, cenaclul si revista

“Sburatorul”); reprezentanti:
- Tudor Arghezi, sinteza intre traditie si modernism, inovator al limbajului poetic, Testament-1927
- Lucian Blaga, modernismul expresionist, filosofic, “Eu nu strivesc...” - 1919
- Ion Barbu, modernismul ermetic, “Riga Crypto si lapona Enigel” - 1930
- curent literar al sec XX ( innoire, progres )
- se stabileste un nou raport fiinta-timp-univers
- subiectivism accentuat (eul e central in raport cu lumea)
- intelectualizarea emotiei (accentul cade pe idee)
- innoirea limbajului, se accentueaza ambiguitatea si polisemia prin cultivarea metaforei
- formule prozodice inovatoare ( surprind ideea, nu sentimentul ): ingambamentul; strofe inegale,
masura variabila, absenta rimei
4) Traditionalismul ( perioada interbelica ); Ion Pillat, Vasile Voiculescu
- curent literar format in jurul revistei “Gandirea”, Cluj – 1921, caracterizat prin rezistenta fata de
elementele de noutate (modernism); continua miscarea samanatorista si poporanista
- afirmarea specificului national
- idealizarea civilizatiei traditionale rurale (folclor, mituri, istoria nationala, ortodoxismul)
- imaginea universului rural (satul, taranul, pamantul)
- nostalgia fata de trecut, conceput ca timp sacru
- fascinatia fata de meleagurile copilariei
- regasirea trecutului ca regasire de sine
- discursul poetic are structura clasica: strofe, rima, ritm, masura; lexicul contine termeni arhaici si
religiosi

5) Neomodernismul ( perioada postbelica; 1960…) - Nichita Stanescu, Marin Sorescu

- se pastreaza trasaturile de la modernism, dar poetul neomodernist propune o noua viziune asupra
lumii prin recitirea poeziei romanesti anterioare
- dialogul cu teme si motive literare consacrate ( iubirea, timpul, destinul creatorului, creatia)
- metaforism
- asocieri inedite de cuvinte
- eliberarea de sensurile consacrate
- parodie, ironie
- noutate prozodica