,,Moara cu noroc ” de Ioan Slavici(tema si viziune /particularitati narative/constructia

personajului/relatia intre doua personaje literare)

1. Definirea speciei Nuvela(cuvant provenit din italianul novella)este una din speciile in proza,in care
sunt narate intamplari desfasurate pe un singur fir epic,generate de un conflict puternic,in centrul
caruia se situeaza un personaj complex.,,In nuvela avem de-a face cu un minimum de timp pentru un
maximum de efect”(Theophile Gautier).

2) Contextualizare :Prozator ardelean din a doua jumatate a secolului al XIX-lea,Ioan Slavici se

inscrie in,, epoca marilor clasici” si ilustreaza directia,, realismului poporan”cu un profund filon
moralizator.Modelul existential propus de prozator in nuvela ,,Moara cu noroc„,publicata in 1881,in
volumul,, Novele din popor” este cel al realismului clasic,social si psihologic caruia ii confera o
emotie cathartica .Intentia moralizatoare a autorului se concretizeaza prin conexiunile dintre
tragedia clasica si folclorul romanesc,eroi se raporteaza in chip semnificativ la conceptul de
fatalitate.

3)Formula estetica:Coordonatele realiste ,sociale si psihologice ale nuvelei sunt dominante si se

refera la :oglindirea veridica avietii sociale,teme abordata,aceea puterii obsesive si dezumanizante a
banului,construirea unor personaje credibile,verosimile si sondarea psihicului uman cu ajutorul
introspectiei si analizei psihologice.De realism se leaga si stilul sobru si concis al operei,tehnica
detaliului semnificativ si constructia unor personaje ,,rotunde”.

4)Universul tematic: Considerata de George Calinescu:,,nuvela solida cu subiect de roman”,opera

literara figureaza degradarea valorilor morale sub efectul devastator al dorintei de parvenire..Tema
care sustine caracterul psihologic al scrierii este puterea dezumanizanta si mistificatoare a
banului,subordonata temei destinului.reliefand consecintele nefaste ale acestei
patimi:dezumanizarea protagonistului,alienarea,instrainarea de familie,anularea echilibrului sufletesc
si pierderea moralitatii. Viziunea artistica este pronuntat moralizatoare ,prozatorul aducand in prin
planpersonaje memorabile cu o psihologie abisala surprinse in mediul lor de viata pentru apune
analiza psihologica in slujba unei teze morale.patima imbogatirii erodeaza echilibrul sufletesc al
omului si linistea familiei. Semnificativ in acest sens fiind conflictul interior trait de Ghita
,protagonistul nuvelei,care este sfasiat de dorinte pe cat de puternice ,pe atat de
contradictorii:dorinta de a ramane om cinstit,pede o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica
Samadaul,traire intensa si devastatoare.

5)Elemente de structura si compozitie:Titlul nuvelei,prag textual,este mai degraba ironic.,Toposul

ales,o fosta carciuma ,numita ,,Moara cu noroc,,inseamna ,de fapt,Moara care aduce
nenorocirea,pentru ca usurinta castigurilor de aici ascunde abateri grava(nelegiuirea si
crima)Substantivul moara din titlu exprima macinarea sufleteasca a personajelor,aflate in vartejul
patimilor.

6) Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an,intre doua repere temporale cu valoare religioasa:de
la Sfantul Gheorghe pana la Paste,iar in final apa si focul vor purifica locul blestemat .Cadrul actiunii
este fixat in Ardeal,fiind indicate si cateva toponine :Ineu,Oradea ,Arad.Naratorul omniscient insista
in descrierea locului asupra simbolurilor cu functie de anticipare:rascrucea,care semnifica spatiul
nefast,si drumul,semn al evolutiei imprevizibile a eroului..Alcatuita din 17 capitole nuvela are un
subiect concentrat cu deschideri spre interpretare .Incipitul aduce in prim plan o teza morala
izvorata din intelepciunea patriarhala rostita de batrana soacra,,-Omul sa fie multumit cu saracia
sa ,caci,daca evorba,nu bogatia ,ci linistea colibei tale te face fericit.”.Cismar sarac,dar cinstit ,harnic
si muncitor,Ghita ,protagonistul cartii,ignora sfatul parintesc si ia in arenda carciuma ,,Moara cu
noroc”pentru un castig rapid de bani,care sa asigura lui si familiei bunastarea materiala si
emanciparea sociala.Situata la o rascruce de drumuri ,izolata de restul lumii,inconjurata de pustietati
intunecoase,Moara cu noroc,pare un loc infernal,care modifica destinele eroilor ,dupa venirea lui
Lica Samadaul, personaj malefic care exercita asupra lui Ghita o putere aproape
magica.Slab,incapabil sa i se opuna cu adevarat,atras de vraja castigurilor ,Ghita se va inchide tot mai
mult in mutenie ,izolandu-se sufleteste de Ana,sotia sa.actiunile sale devin precipitate,tradand
teama si insingurarea,isi cumpara pistoale ,doi caini ,isi ia o sluga puternica,dar nu poate lupta
impotriva dorintei sale de obtine cat mai multi bani.Dezumanizarea merge atat de departe, incat
Ghita regreta existenta familiei pe care o considera o piedica in calea imbogatirii sale:,, pentru prima
data in viața ar dori sa nu aiba nevasta si copii”, astfel se instraineaza treptat de Ana si are gesturi
de brutalitate fata de aceasta si fata de copii.Stiind ca la Moara nu poate ramane nimeni fara voia lui
Lica,Ghita traieste drama neputintei,se complace in ase declara slab,devine irascibil,starea sa psihica
se agraveaza pentru ca nu poate marturisi Anei ce-l framanta,desi femeia banuieste sursa nefericirii
lui ,precum si faptul ca Lica este un om primejdios.Un episod care dezvaluie imoralitatea
protagonistului este scena/ momentul procesului cand depune marturie mincinoasa pentru al
dezincrimina pe Lica, personajul de care depind castigurile sale,Acesta a jefiut si a ucis ,dar isi
creeaza un alibi atat de puternic ,incat sunt incriminati dusmanii lui directi,iar prin marturia sa Ghita ii
devine complice.Ultima etapa a decaderii morale a prsonajului literar este momentul/scena in care
Ghita isi foloseste sotia pentru a-l prinde pe Lica.Dezgustata de lasitatea sotului pe care il considera
:,,muiere imbracata in haine barbatesti”,Ana se daruieste Samadaului.In acest timp,Ghita plecasse
sa-l anunte pe Pintea,jandarmul ,ca banii furati de la arendas sunt asupra lui Lica.Intors la carciuma
,Ghita constata ca Lica plecase,isi ucide sotia, dar este impuscat de Raut din ordinul lui Lica.Ca sa nu
fie prins de Pintea,Lica se sinucide.Finalul nuvelei este reprezentat ca si incipitul ,de cuvintele
batranei.care se intosese si statea alaturi de copii,plangand cu lacrimi anmare soarta nemiloasa:,,-Se
vede c-au lasat geamurile deschise....Simteam eu ca nu are sa iasa bine,dar asa le-a fost
dat.”Incipitul si finalul sunt simetrice in discurs,asociate cu imaginea focului purificator din epilogul
nuvelei,ar putra induce ideea catotul este pregatit pentru un nou inceput,cu alti actori:,,apoi ea lua
copiii si pleca mai departe ”.

7)Constructia personajului literar:Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Ioan
Slavici,al carui destin ilustreaza consecintele nefaste ale dorintei de parvenire.Complexitatea sa si
,,capacitatea de a ne surprinde in mod convingator” ii confera statul de personaj
,,rotund”.Personajul evolueaza de la tipicitate, sub determinare sociala(carciumarul dornic de
avere,parvenitul,la individualizare,sub determinare morala si psihologica.Iinitial el este un tanar
cismar dintr-un sat ardelean care este interesat sa progreseze pe plan social si ia in arenda
carciuma ,,Moara cu noroc”,urmand sa deschisa mai tarziu cu banii obtinuti un atelier de
cismarie.Intampina cu rezerva conceptia soacrei sale ,credincioasa principiului ca omul trebuie sa fie
multumit cu saracia lui si se muata cu familia la ,,Moara cu noroc”,un loc ce pare benefic ,dar are
rezonante negative,devenind carciumar.El se dovedeste intreprinzator,harnic si priceput,ajungand
sa castige mai bine,dar echilibrul sufletesc al personajului se naruieste in momentul cand la moara isi
face aparitia Lica Samadaul,seful porcarilor, care ii impune sa devina parteneri de afaceri,devenindu-i
iscoada.Intimidat de prezenta autoritara a lui LicaGhita accepta ,vazand in acest pact un prilej de a.se
imbogati mai repede.Slab si usor de influentat el devine ;;omul Samadaului”

Complicitatea cu Lica genereaza un constiinta lui Ghita un puternic conflict interior,fiind scindat intre
dorinta de a redeveni om cinstit si obsesia pentru bani,cea din urma impunandu-se sub influenta lui
Lica.Lupta interioara a personajului se resfrange si asupra celor din jur prin reactiile sale agresive si
lipsa de comunicare cu acestia .Macinat de obsesia pentru bani se dezumanizeaza ,din omul
optimist si vesel intr-o persoana ursuza ,irascibila,care trece rapid de la o stare sufleteasca la
alta:,,se aprindea din din nimic,nu mai zambea ca inainte ,ci radea in hohot ,incat iti venea sa te
sperii de el”.Pe fondul acestei stari de spirit ,Ghita comite gesturi din afara rationalului:isi indeamna
sotia sa joace cu Lica,folosindu-se de ea pentru a pastra prietenia cu acesta,depune marturie
mincinoasa si se face vinovat de sperjur,doreste sa se reabiliteza moral prin prietenia cu Pintea,dar
nu vrea sa piarda avantajul tovarasiei cu Lica.In momentele de luciditate isi recunoaste culpa si
este ingrijorat de soarta copiilor sai,dezumanizarea este definitiva in scena in care isi ucide sotia
creil inselase ,desi el o folosise ca momeala pentru a-l demasca pe Lica.

Caracterizat direct de catre narator care il prezinta ca ,,om harnic si sarguitor” pentru ca mai tarziu
sa devina,,ursuz” Ghita este descris de Ana drept:,,o muiere imbracata in haine barbatesti”.In
relatie cu Samdaul se dovedeste un om slab si influentabil pe care Porcarul il va domina usor.
Speculand dragostea pentru bani a lui Ghita,Lica instituie un raport de subordonare,iar tema de Lica
si apetitul pentru bani vor determina regresul moral al lui Ghita care parcurgr o corba descendenta
de la rolul de informator,la complicitate la crima si crima.Lica iidistruge lui Ghita ultima speranta,pe
care o reprezinta iubirea pentru sotia sa.

8)Arta narativa:Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile consemnandu-le
gesturile ,limbajul,prezentand relatiile dintre ele prin detalii semnificativa,de asemena realizeazasi
portrete sugestive,cum ar fi portretul Samadaului.Naratiunea heterodiegetica isi realizeaza functia
de rerprezentare a realitatii,descrierea initiala are rol de fixare acoordonatelor spatiale si pe cel de
anticipare,iar limbajul naratorului si limbajul personajelor valorifica aceleasi registre
stilistice :registrul regional ardelenesc,limbajul popular si oralitarea.Intelesul moralizator al nuvelei
este sustinut prin zicale,proverbe si replicile sentinte rostite de batrana soacra.Stilul este sobru si
impersonal ,anticalofil.

9)Concluzie:Opera literara:,,Moara cu noroc ” de Ioan Slavici este o nuvela psihologica ,deoatrece

are toate trasaturile ecestei specii literare:analizeaza conflictul interior al personajului
pricipal,urmareste procesul instrainarii sale de familie si degradarea morala a acestuia produsa de
ispita imbogatirii.