PROIECT DIDACTIC

Data:18.10.2018
Şcoala: Școala Gimnazială Gura Șuții
Clasa:a V-a A
Profesor: Petre Mariana
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Unitatea I – Despre mine. Selfie
Titlul lecţiei: Sinonimele și antonimele
Tipul lecţiei: predare-învăţare-evaluare

Competenţe generale:
2.Receptarea textului scris de diverse tipuri

4.Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

2.4. Manifestarea interesului și focalizarea
atenţiei în timpul lecturii unor texte pe teme -extragerea dintr-un text a elementelor specifice, pentru a
familiare susţine o opinie referitoare la informaţia asimilată;

4.2. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi -precizarea sinonimelor, a antonimelor unor cuvinte date;
semantice de bază, în procesul de înţelegere şi -identificarea sensurilor cuvintelor în funcţie de context;
de exprimare corectă a intenţiilor comunicative -exerciţii de utilizare corectă a normelor gramaticale,
fonetice și lexicale în mesaje pe teme de interes, în
contexte familiare și nonfamiliare;
Competenţe derivate:
C1: precizarea unor sinonime pentru cuvinte date în contexte diferite
(corelare cu C.S. 4.2.);
C2: selectarea unor sinonime și antonime dintr-o serie de cuvinte
(corelare cu C.S. 4.2.)
C3:alcătuirea unor enunțuri cu sensurile diferite ale unor cuvinte
(corelare cu C.S. 4.2.);
C4: redactarea unor texte scurte. (corelare cu C.S. 2.4.).

Activităţi de învăţare:

A1: activitate de precizare a unor sinonime pentru cuvinte date în contexte diferite
(corelare cu C.S. 4.2. și cu C1);

A2: activitate de selectare a unor sinonime și antonime dintr-o serie de cuvinte

(corelare cu C.S. 4.2. şi cu C2)

A3: activitate de construire a unor enunțuri cu sensurile diferite ale unor cuvinte
(corelare cu C.S. 4.2. şi cu C3);

A4: exerciții de realizare a unor texte scurte. (corelare cu C.S . 2.4şi cu C4)
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, lectura exprexivă,expunerea, învăţarea prin
descoperire, ciorchinele, explicaţia, eseul de 5 min.

Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, individuală;

Metode şi tehnici de evaluare: observarea curentă, conversația examinatoare, aprecierea verbală.

Resurse:
a. umane: elevii clasei a V-a A
materiale / mijloace de învăţământ: fişe de lucru, videoproiector, flip-chart, instrumentele de scris,caietele
elevilor.
b. de timp: 50 de minute.

Locul desfăşurării activităţii: sala de clasă

BIBLIOGRAFIE

1. ILIE, Emanuela, 2008, Didactica literaturii române. Fundamente teoretico-aplicative, ediţia a II-a
revăzută şi adăugită, Iaşi: Polirom.
2. NICOLA, Ioan, 1994, Pedagogie, ediţia a II-a, Bucureşti: EDP R.A.
3. PAMFIL, Alina, 2008, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, ediţia a
V-a, Colecţia Metodica activă, Piteşti: Ed. Paralela 45.
5. PĂUN Emil, POTOLEA Dan (coord.),2002, Pedagogie, Iasi: Polirom.
6. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM,
2002, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română, învăţământ primar şi
gimnazial, Bucureşti: ARAMIS PRINT.
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Secvenţele Comp.
instruirii derivate Crearea situaţiilor de învăţare Strategii didactice Evaluare
didactice /
Durata
Activitatea profesorului Activitatea Metode/ Mijloace de Forme de
elevului procedee învăţământ organizare
a activităţii
1. Moment Notarea absenţelor în catalog; Elevii se pregătesc Conversația Activitate
organizatoric Asigurarea unui climat adecvat pentru începerea euristică frontală
desfăşurării lecţiei. orei de Limba şi
1’ literatura română.
2. Verificarea
temei, Profesorul verifică,prin sondaj, tema . Elevii citesc tema( o Conversaţia Caietele Activitate Apreciere
reactualizarea, compunere despre euristică elevilor frontală verbală
sistematizarea toamnă) a
şi esenţializarea răspunsurilor
cunoştinţelor
5`
3. Captarea
atenţiei şi Propune elevilor vizionarea unui Vizionează Observare
asigurarea material care are ca scop o mai bună materialul prezentat Conversaţia Videoproiector Activitate curentă
climatului receptare a temei. După vizionare, le cere și răspund la euristică frontală
afectiv elevilor să găsească cuvinte cu sens întrebări.
2’ asemănător pentru cuvintele subliniate și
cu sens opus pentru cuvintele bolduite.

4. Anunţarea Ascultă, apoi Expunerea Caietele Activitate

temei şi a Notează pe tablă titlul lecţiei: notează titlul lecţiei elevilor frontală
competenţelor Sinonimele și antonimele, prezentând în caiete. Instrumentele
derivate competențele derivate într-o formă de scris
accesibilă.
3’
 C1 Elevii primesc o fişa de lucru Conversaţia
5. Dirijarea A1 (anexa 1) Elevii răspund euristică Fișe de lucru Activitate Observare
procesului de Profesorul cere elevilor să găsească întrebărilor adresate Explicaţia frontală curentă
consolidare a cuvinte cu sens asemănător pentru de profesor .
cunoştinţelor/ cuvintele date
de dezvoltare a
competenţelor Se concluzionează: Cuvintele cu sens
25` asemănător se numesc sinonime.

C2 Profesorul cere elevilor să completeze

A2 ciorchinele cu sinonime pentru cuvântul Expunerea Caietele Activitate
furtună Elevii completeză elevilor frontală
ciorchinele Flip-chart

Elevii primesc o fişa de lucru

C3 (anexa 2) Convesația Apreciere
A3 Profesorul cere elevilor să găsească euristică Fișe de lucru verbală a
cuvinte cu sens opus pentru cuvintele date răspunsurilor
Elevii răspund
Se concluzionează: Cuvintele cu sens întrebărilor adresate
opus se numesc antonime. de profesor .
Instrumentele
de scris
Învățarea prin
descoperire Observare
Monitorizează permanent activitatea Activitate curentă
copiilor și îndrumă elevii pentru a se frontală
asigura că s-au transmis corect Elevii lucrează Caietele
informaţiile. individual. elevilor
Conversația

Apreciere
verbală a
răspunsurilor
 Profesorul cere elevilor să găsească o
6. Obţinerea pereche de sinonime și antonime în textul Elevii lucrează Conversația Caietele Activitate Apreciere
performanţei suport. individual. elevilor frontală verbală a
5’ mititel- mărișor răspunsurilor
țanțoș + mândru;ramură- creangă
7. Integrarea Elevii rezolvă Conversaţia Eseul de 5 min Activitate Apreciere
evaluării de tip Propune elevilor să redacteze un text de cerința după examinatoare individuală verbală a
formativ C4 50-70 de cuvinte în care să folosescă o indicaţiile răspunsurilor
5’ A4 pereche de sinonime și una de antonime. profesorului, apoi
citesc 5-6 dintre ei.

8. Intensificarea Profesorul comunică elevilor tema pentru

procesului de acasă. Explicația
retenţie şi Exercițiile 1,6- -pag.31 Elevii notează tema Activitate
transfer Compunere la alegere???? în caiete. frontală

2’
9. Evaluarea Solicită elevilor să-şi exprime opiniile Elevii exprimă Activitate Apreciere
activităţii despre activitate. aspectele pozitive şi frontală verbală
didactice aspectele negative Conversaţia Apreciere cu
2’ Apreciază elevii cu participare ale activităţii, ţinând euristică note
reprezentivă la activitate. cont de
competenţele
propuse la începutul
lecţiei.
ANEXA 1
1.Găsește câte un sinonim pentru cuvintele:
- veche
- va izbuti
- primul
- a înțelege
- stimă
- zarvă
2. Grupează în perechi, ca sinonime, următoarele cuvinte:
a aduna nenorocire
cutremur inutil
a începe a decide
calamitate seism
a hotărî a debuta
zadarnic a acumula
3. Construiește enunțuri în care să utilizezi expresiile: a pune la cale, a da o mână de ajutor
ANEXA 2

1. Scrie antonime pentru cuvintele:

- a vorbi
- bogăție
- bunătate
- a înlesni
- muritor
2. Asociază următoarele cuvinte în perechi de antonime:
a începe, amic, tânăr , egoist, bătrân , înalt, scund, altruist, a termina, dușman
3. Asociază cuvintele din prima linie cu grupurile de litere din a doua linie, pentru a forma cuvinte cu sens opus.
corectitudine clar nădejde a coase

ne - in- des- dez-

CIORCHINELE

VIJELIE

FRĂMÂNTARE
VIFOR

RĂSCOALĂ FURTUNĂ VÂNTOASĂ

REVOLTĂ BURĂ

VÂNTOAI
E
 S-a iscat un vârtej ca din senin. (...) și dacă de pe jos fura flori, pene şi hârtii, de pe o ramură lua un cărăbuş, mititel, castaniu, cu
aripele fragede, cu ochişorii ca două neghiniţe. Cărăbuş de primăvară. (...)
Vârtejul şi-a făcut gustul,(...) apoi s-a topit deodată (...) iar cărăbuşul căzu pe o bucăţică de hârtie albă şi ramase acolo, ameţit. Când
s-a trezit, privi împrejur: un drum prăfuit. Şi din capătul drumului, ţanţoş, cu pieptul în platoşă, cu pintenii ascuțiţi, venea un cocoş. „ Ia!
Scap de unul şi dau peste altul, îşi zise cărăbuşul; ăsta mă-nghite!” Cocoşul s-a apropiat, s-a uitat cu un ochi la cărăbuş, şi a trecut mândru
înainte, „Am scăpat!” gândi cu bucurie cărăbuşul şi se întoarse să privească după cocoş.(...)
 Cărăbuşului nu-i venea să-şi creadă ochilor că mai e în viaţă.(...). Ia să zboare acuma, cât putea mai repede , de-acolo, pe vreo creangă
de copac. Să-şi încerce aripele. Şi le desfăcu. În clipa aceea, un pui de sturz, mai mărişor ceva decât o nucă, zbură spre el. „Ei! De aşa
paseri mici, mai de seama mea, mi-i drag şi mie”, gândi cărăbuşul, pregătindu-se chiar să dea sturzului „ziua bună”. Dar sturzul se lasă
lângă bucăţica de hârtie, deschise pliscul, apucă cu lăcomie cărăbuşul şi: hap! hap! – mai să se înece, îl înghiţi.
Sărăcuţul cărăbuş!
(Sărăcuțul, de Emil Gârleanu)