Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dat fiind contextul aplicării acestor teste și utilitatea rezultatelor (construirea unor programe de
dezvoltare socio-emoțională a studenților, cu adaptare la categoriile de personalități identificate),
respectiv necesitatea adaptării spațio-temporale a conținutului testelor și, de asemenea, contextul
proiectului, am ales să aplicăm testele de persoanlitate ”Bontilă” și ”Eysenck”.
Este important de reținut, de asemenea, că tipologia personalității nu este complet diferită în
funcție de bateria de teste utilizată, ci că sub denumiri diferite pot fi întțlnite aceleași tipuri de
personalități. Acesta este motivul pentru care în descrierea tipurilor de personalități identificate vom
face referire la mai multe orientări din literatura de profil.
Argument științific.
Personalitatea este ”o organizare mai mult sau mai puțin durabilă a caracterului,
temperamentului, inteligenței și fizicului unei persoane, care determină modul său unic de adaptare la
mediu” (H. J. Eysenck (1970). Caracterul reflectă atributele comportamentului, iar temperamentul -
caracteristicile afectivității, în timp ce intelectul arată capacitățile cognitive. Personalitatea este o sumă
de modele de comportament, determinate de ereditate și de mediu.
1). EXTROVERSIA. Exprimă o atitudine îndreptată către lumea obiectivă din punct de vedere al
evaluării și al intenției. Extraverții, cei cu firea deschisă, sunt caracterizați prin comunicabilitate,
sociabilitate, optimism, stabilesc ușor prietenii și au multe cunoștințe; sunt cooperanți, activi, dinamici,
cu inițiativă, le face plăcere să fie conducători; au încredere în ei și în alții și deseori au succes pe plan
social; sunt spontani, impulsivi, nu au un control strict al emoțiilor, își pierd ușor stăpânirea de sine, se
înfurie repede dar nu pentru multă vreme; uneori pot fi nestatornici, superficiali, teatrali, alteori sunt
conformiști și fără opinie proprie sau certăreți și agresivi.
Extravertul se caracterizează printr-o accentuare manifestării exterioare a vieții psihice și una din
caracteristicile sale de bază este asertivitatea, cunoscută și sub numele de afectivitate pozitivă -
niveluri ridicate de activitate și emoție pozitivă, impulsivitate și angajament față de mediul propriu,
activitate socială, extraversiune, sociabilitate / ambiție și putere. Corelate pozitiv cu asertivitatea
asociată extroversiei regăsim următoarele caracteristici: îndrăzneț, vorbăreț, verbal, afirmativ, dârz,
viguros, energic, nerestricționat, activ. Corelate negativ: sfios, liniștit, rușinos, retras, introvertit, timid,
singuratic, inhibat, neaventuros, rezervat. Are adesea tendințe impulsive și exprimă o fire
demonstrativă care își subliniază propriile calități, iar ceilalți îl pot percepe ca având o puternică
dorință de afirmare.
Au dorința de a atrage atenția și de a se impune, ceea ce poate conduce la hotărâri necugetate și
pripite. Au o bună adaptabilitate și capacitate de transpunere în referențialul celorlalți. Acestea pot
reprezenta avantaje, în profesii în care sunt necesare transpunerile la nivelul celorlalți, cum este cazul
vânzătorilor.
Conform altor aprecieri, extrovertul este ”firea nestăpânită” la care impulsurile, instinctele și
sentimentele guvernează comportamentul acestei personalități. Reacția firilor nestăpânite sunt
caracterizate de impulsivitate; aceste persoane își arată nemulțumirea prin mimică și cuvinte,
formulează cerințe și pretenții, pot deveni agresivi și iritabili. Astfel, pot manifesta nestatornicie în
activitatea profesională. Pe linia subordonare - dominare: (-) notele scăzute evidenţiază modestie,
supunere, conformism, linişte, acomodare; individul are tendinţa de a ceda uşor altora, de a fi docil, cu
un dezvoltat simţ al culpabilităţii; (+) notele ridicate pun în evidenţă siguranţa de sine, caracterul
independent dominant, încăpăţânat şi cu tendinţe de agresivitate.
Subiectul are independenţă în opinii şi tendinţa de a face ceea ce doreşte şi de a fi autoritar.
Tipul dominant: agresivitate, dorinţă de putere, «sentiment de superioritate», egocentrism,
impulsivitate;
Tipul agresiv: tendinţă de dominare, nevoie de succes, de recunoaştere socială, perfecţionism, spirit
competitiv, cu tendinţe agresive, rezistenţă scăzută la frustrare.
2). INTROVERSIA. Persoanele încadrate la acest tipar sunt orientate spre propriul comportament și mai
puțin spre obiectele din jur, ignoră mediul ambiant și își caută satisfacțiile în lumea interioară. Indivizi
cu firea închisă, sunt tăcuți și retrași, evită să vorbească despre sine în public, își aleg prietenii cu grijă,
care sunt în număr limitat, în relațiile sociale sunt retrași; sunt seriosi, ordonați, mai puțin înclinați spre
glume și veselie. Sunt caracterizați de constanța preocupărilor, profunzimea sentimentelor, stăpânire
de sine, autocontrolul emoțiilor, reactivitate mai putin adaptată la schimbările exteme; uneori pot fi
nesociabili, timizi, ezitanți, fricosi, înclinați spre reverie sau inactivitate. Introvertul se caracterizează
printr-o accentuare a vieții psihice interioare.
Ca ”fire” sunt caracterizați drept ”exaltați” adică acele persoane ce reacționează cu intensitate ridicată
în fața evenimentelor pe care le trăiesc și se entuziasmează foarte ușor. În general, sunt considerate
altruiste, fiind încântate de succesul cuiva, afectuoși cu ceilalți, dar și plini de compasiune când este
vorba de suferința, eșecul sau decepția cuiva. Sunt încântați de muzică, artă, natură sau sport, dar grija
pentru propria persoană se pot transforma în griji excesive.
Strict în psihologia clinică sunt recunoscuți ca având ”fire distimică”, adică au un comportament auster,
de seriozitate, fiind afectate mai mult de evenimentele triste decât de cele vesele, au o tendință spre
acțiune diminuată, un nivel al sociablității scăzut.
Reținerea în cadrul grupurilor, abordarea cu seriozitate a obligațiilor de serviciu sunt avantaje când
impun individului o anumită ținută etică apreciată de ceilalți; un impuls redus spre acțiune și o anumită
încetineală la nivelul gândirii diminuează randamentul profesional.
2
Nucleul acestui tip de personalitate se analizează pe (1) relația expansivitate- lentoare: se exprimă
prin stări taciturne - comunicative, de lipsă de însufleţire - însufleţire, lentoare (deprimare) - vioiciune.
(-) notele mici pun în evidenţă prudenţa, gravitatea, seriozitatea, rezerva, înclinaţia spre introspecţie;
oamenii din această categorie au o tendinţă accentuată spre pesimism, spre prudenţă excesivă şi
aroganţă, uneori spre îndărătnicie; (+) notele ridicate arată indiferenţă și nepăsare, entuziasm,
impulsivitate; persoanele din această categorie sunt vesele, voioase, vorbăreţe, deschise, sincere,
atrag privirile altora spre a fi alese lideri. (2) Relația raţionalitate – afectivitate indică prin (-) adică
notele scăzute - realism, uneori duritate, satisfacţie referitoare la propria persoană, raţionalitate;
aceşti subiecţi se caracterizează prin spirit practic, independenţă şi sunt capabili să-şi asume
responsabilităţi. Uneori sceptici, cu tendinţe spre insensibilitate, duritate, cinism şi dispreţuire, le plac
activităţile cu caracter practic; (+) notele ridicate arată că subiectul prezintă caracteristici precum
tandreţea şi dependenţa afectivă, sensibilitatea exagerată şi imaturitatea afectivă. Sunt persoane
visătoare, depind de multe ori afectiv de alţii şi solicită atenţie din partea altora. Nu prea au simţ
practic, au aversiune pentru persoanele mai puţin rafinate sau pentru aspectele triviale, sunt
predispuse să coboare moralul unui grup printr-o atitudine infantilă negativistă.
Sunt perosane de tip dependent, cu o dorință înnăscută de a-i ajuta pe ceilalţi, supuși, cu atitudine
pasivă sau chiar cu tendinţe depresive .
4). EMOTIVITATE SIMPLĂ sau ”firea emotivă” - reacția emotivă este corelată cu o labilitate a
sentimentelor, însă nu este proporțională cu evenimentul care o produce. La emotivi, doar
evenimentul ca atare exercită o influență: un emotiv participă din plin la bucuria altor oameni, dar nu
se lasă contaminat fără motiv de o societate veselă.
Timiditate - îndrăzneală: (-) notele scăzute exprimă timiditate, atitudine timorată, neîncredere în
forţele proprii, prudenţă excesivă. Asemenea oameni încearcă să treacă neobservaţi, au sentimente de
inferioritate, se exprimă nesigur şi cu reţinere, se exteriorizează greu, nu agreează profesiile care
presupun contacte personale, iar în relaţiile cu oamenii, ei preferă cercuri restrânse de prieteni. Au o
marcantă tendinţă de dezinteres pentru persoanele de sex opus; (+) notele ridicate exprimă
îndrăzneală, destindere, spontaneitate, sociabilitate.
Persoanele din această categorie dispun de o puternică rezonanţă afectivă, acceptă cu uşurinţă
refuzurile nedelicate ale altora sau situaţii conflictuale dificile, greu de suportat. Sunt întreprinzătoare,
acordă un interes viu persoanelor de sex opus, îşi petrec mult timp vorbind.
5). AGREABILITATEA - este capacitatea de a atrage simpatie, lipsa de dispoziție paranoică, complianță
prietenoasă, dragoste, sociabilitate. Corelate pozitiv cu agreabilitatea: drăguț, înțelegător, grijuliu,
cald, generos, serviabil, cooperant, plăcut, amabil, de încredere. Corelate negativ: rece, lipsit de
înțelegere, aspru, necuviincios, nepoliticos, necooperant, nemilos, neîncrezător, egoist, exigent.
Cunoscute și ca ”fire hipertimică” sunt persoane active, vesele, vorbărețe, cu tendința de digresiuni în
gândire, la reuniuni sunt cei care propun subiecte noi de discuție, având un simț al umorului foarte
bine dezvoltat. Aspecte pozitive: nevoia de acțiune îl poate duce pe individ către realizări de valoare
sau chiar inovații, digresiunile de gândire pot duce la bogăția de idei.
Sunt recunoscute prin faptul de a fi de încredere, cu grad ridicat de conștiinciozitate și orientare spre
sarcină, prudență, muncă, lipsă de impulsivitate.
Corelate pozitiv cu faptul de a fi demn de încredere sau agreabil: eficient, organizat, prompt,
sistematic, amănunțit, atent, practic, îngrijit, constant, conștiincios.
Corelate negativ: dezorganizat, ineficient, indolent, nesistematic, nepăsător, nedem de încredere,
delăsător, nepractic, inconsistent, neplanificat.
6). INTELIGENȚA - cunoscută și sub numele de cultură, intelect și deschidere, prezintă tipul de
personalitate detaşat: detaşare emoţională de relaţie, trebuinţă de autorealizare, independenţă a
voinţei (sugestibilitate redusă), tendinţă spre izolare, rezistenţă la schimbare.
Corelate pozitiv cu inteligența: creativ, imaginativ, intelectual, filosofic, artistic, profund, inovator,
luminos, introspectiv, complex.
Corelate negativ: necreativ, neimaginativ, nereflexiv, lipsit de inteligență sau de profunzime,
neinteligent, neiscoditor, lipsit de percepție sau de înțelegere, superficial, simplu, nesofisticat.
(-) Scoruri mici exprimă o inteligenţă discretă, dublată de o gândire concretă; atunci când este vorba de
înţelegere şi învăţare, această persoană este greoaie, lentă, fiind înclinată spre interpretări concrete şi
literare ale fenomenelor.
(+) Scorurile mari reflectă un nivel intelectual ridicat şi exprimat de o gândire abstractă dezvoltată,
capacitatea de a opera cu simboluri, de a sesiza aspectele şi fenomenele în raporturile lor esenţiale, de
a găsi soluţii noi etc.
În privința acestui tip de personalitate, se regăsesc și formulări precum:
(1) ”realism - naivitate” la care (-) notele scăzute exprimă un caracter drept, natural, sentimental,
naiv. Persoanele din această categorie sunt spontane, uneori repezite şi stângace în „a face
curte” şi a se face plăcute; (+) notele ridicate indică abilitate, subtilitate, perspicacitate,
cutezanţă, interes, viclenie. Asemenea persoane dispun de capacitate de analiză şi sinteză
ridicate, fiindu-le străin sentimentalismul. În activitatea lor şi în relaţiile cu alţii adoptă maniere
intelectualiste, încercând să epateze pentru atingerea scopului.
(2) ”radicalism - conservatorism” la care (-) notele scăzute exprimă conservatorismul, care se
defineşte prin prezenţa conformismului, toleranţei la deficienţele şi dificultăţile tradiţiei,
încrederii în ceea ce s-a apucat să se creadă şi, mai ales, în adevărurile primare, chiar în ciuda
contradicţiilor sau când posibilitatea de îmbunătăţire este evidentă. Prudente şi suspicioase
faţă de orice idee nouă, aceste persoane dau dovadă de opoziţie faţă de ideile noi şi faţă de
schimbare. (+) notele ridicate exprimă radicalismul, care se caracterizează prin spirit novator,
sesizare şi critică faţă de tot ceea ce este vechi şi perimat, libertate în gândire şi acţiune,
scepticism şi curiozitate faţă de ideile vechi, capacitate de a suporta bine inconvenienţele şi
schimbarea, interes pentru problemele de ordin intelectual şi îndoială faţă de aşa-zisele
adevăruri esenţiale.
8). TENDINTE DEPRESIVE SI IPOHONDRICE - ori ”firea hiperexactă” este un individ profesional, ce
poate fi afectat la nivelul randamentului profesional, întrucât îndoiala, nesiguranța permanentă, îl
împiedică să finalizeze activitățile, îl determină să verifice permanent dacă ceea ce a realizat este
corespunzător. Această preocupare perfecționistă pentru calitatea activităților profesionale, îl poate
împiedica să plece de la locul de muncă, iar astfel viața de familie poate fi în mod implicit afectată.
Meticulozitatea și conștiinciozitatea îl face pe individ un om de încredere pe care superiorii și colegii se
pot baza. Pentru angajatori, prezintă avantajul fidelității pronunțate. Grija hiperexactului pentru starea
personală se poate dezvolta în ipohondrie, întrucât el evită excesele și potențialii factori care i-ar putea
afecta sănătatea.
Calm - nelinişte: (-) notele scăzute exprimă calm, armonie, linişte şi încredere. Asemenea persoane
manifestă o atitudine generală de indiferenţă, încredere puternică în forţele proprii, siguranţă în
posibilitatea de a-şi rezolva problemele; (+) notele ridicate arată nelinişte, agitaţie, deprimare şi
tendinţe de culpabilitate. Asemenea persoane dispun de stări depresive, în situaţii dificile prezintă
nelinişte infantilă, se simt persecutate, eliminate din grup, incapabile să se integreze.
28 Martie 2018