MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT „BOGDAN PETRICEICU HASDEUˮ DIN CAHUL
FACULTATEA DE ECONOMIE, INGINERIE ȘI ȘTIINȚE APLICATE
DEPARTAMENTUL INGINERIE ȘI ȘTIINȚE APLICATE
EVALUARE FINALĂ
La disciplina METODOLOGII INOVATIVE ÎN INSTRUIRE
Schițanu Elena, gr. MTII2019
1. Prezentați un profil imaginativ al elevului activ și creativ

Elevul activ și creativ dă dovadă de multă îndrăzneală în aprecierea critică a unui produs, de
independență în abordarea și analiza problemelor, de spirit de contraargumentare, de libertate în
manifestarea comportamentală generală. De multe ori, comportamentul lui la ore devine deranjant
pentru unii profesori mai conservatori. Elevul activ și creativ apare în clasă ca o amenințare. O
amenințare pentru disciplină și pentru ordine mai întâi. Apoi o amenințare pentru cursul
profesorului.

Elevul activ și creativ se caracterizează prin spirit de independență în muncă, o gândire care se
desfășoară pe traiecte lungi, fără bariere de ordin cognitiv, manifestând o puternică și neobișnuită
tendință de a explora și de a crea. Copiii din această categorie sunt mai puțin interesanți de
activitatea în echipe și au tendința de a-și întocmi un plan personal de lucru, păstrând legătura numai
cu un număr restrâns de prieteni. Conduita unui elev activ și creativ poate fi reprezentat prin
următoarii indicatori :

 Iși poate ocupa timpul fără a fi stimulat ;

 Preferă să se îmbrace în mod deosebit ;
 Merge dincolo de sarcinile trasate ;
 Este în stare să se amuze cu lucruri simple în moduri ingenioase ;
 Intreabă insistent „de ceˮ și „cumˮ ;
 Ii place să organizeze jocuri în curtea școlii ;
 Ii place să povestească despre descoperirile și invențiile lui ;
 Găsește utilizări neobișnuite ale lucrurilor ;
 Nu se teme să încerce ceva nou ;
 Desenează în caietul său în timp ce profesorul dă indicații sau ține lecția ;
 Folosește toate simțurile în observație.

Profilul elevului activ și creativ se referă la acele trăsături care dovedesc capacitatea de a se
detașa de informații, de a se mișca liber în sfera cunoștințelor, manifestând inițiativă și spirit
independent devenind original. Elevii activi și creativi au un nivel superior de aspirații, au interese
variate, manifestă o vie și permanentă curiozitate, ieșind din șablon, punând în discuție probleme
interesante. Elevul cu potențial creativ înalt are încredere în forțele proprii și este capabil de o
corectă autoevaluare. În relațiile cu cei din jur manifestă comportamente controlate, vrând să ofere o
bună imagine atât în fața profesorilor cât și în fața colegilor.

2. Numiți câțiva factori care blochează creativitatea și activismul elevilor în școală

Factorii care blochează creativitatea și activismul elevilor în școală sunt:

a) Factori de natură culturală: dorința de a se conforma modelelor sociale, dorința de

apartenență, conformism la idei vechi, ca și la cele noi.
b) Factori de natură emoțională: teama de a nu comite o greșeală, teama de a nu risca,
depedența excesivă față de opiniile altora.
c) Factori de natură volitivă: lipsa voinței de a duce un lucru până la sfârșit.
d) Factori de natură perceptivă: dificultatea de a defini o problemă, dificultatea de a defini o
problemă sau refuzul de a sesiza.
3. Exemplificați metode interactive de predare pe care le considerați eficiente. De ce?

Unele metode interactive de predare pe care le consider eficiente ar fi :

a) Brainstorming

Brainstorming-ul este o metodă interactivă de dezvoltare pentru că rezultă din discuțiile purtate
între mai mulți participanți, în cadrul cărora fiecare vine cu o mulțime de sugestii. Pentru a iniția o
sesiune de brainstorming de propun următoarele faze: 1. Etapa de pregătire; 2. Etapa productivă, de
emitere de alternative creative; 3. Etapa selecției ideilor emise care favorizează gândirea critică.

b) Metoda „Cubuluiˮ

Metoda „Cubuluiˮ este o metodă care poate fi aplicată individual, în perechi sau în grupuri mici,
pentru abordarea și tratarea complexă, din perspective multiple a unei situații. Profesorul le cere
elevilor să abordeze situația în baza instrucțiunilor scrise pe fețele unui cub.

Exemplu de „cubˮ la disciplina „geografieˮ

- Descrie o erupție vulcanică.

- Compară erupțiile vulcanice cu alte fenomene din natură.
- Asociază componentele unui aparat vulcanic cu componentele unei sobe.
- Aplică cunoștințele referitoare la vulcani în explicarea unor elemente de geografie fizică.
- Analizează repartiția vulcanilor pe glob. Argumentează pro sau contra afirmația „vulcanii
sunt catastrofe naturaleˮ.
c) Știu/ Vreau să știu/ Am învățat

Este o modalitate de lucru prin care se urmărește conștientizarea de către elevi a ceea ce știu sau
cred că știu, precum și a ceea ce nu știu și ar dori să știe.

d) Tehnica ciorchinelui
 Este utilizată atât individual, cât și în grup, în scopul stimulării gândirii divergente, precum și al
sesizării și evidențierii conexiunilor dintre idei.

e) Tehnica turul galeriei

Este o tehnică de învățare prin cooperare, care promovează gândirea și învățarea eficientă,
încurajând elevii să-și exprime opiniile cu privire la soluțiile propuse de colegii lor.

f) Explozia stelară- este o metodă nouă de dezvoltae a creativității, similară brainstormingului.

g) Mozaicul sau „metoda grupurilor interdependente” este o strategie bazată pe învăţarea în
echipă. Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în acelaşi
timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi. În cadrul
acestei metode rolul profesorului este mult diminuat, el intervine semnificativ la începutul
lecţiei când împarte elevii în grupurile de lucru şi trasează sarcinile şi la sfârşitul activităţii
când va prezenta concluziile activităţii.
h) Metoda „piramideiˮ sau metoda „bulgărelui de zăpadăˮ este o metodă interactivă de predare
eficientă deoarece are la bază împletirea activității individuale cu cea desfășurată în mod
cooperativ, în cadrul grupurilor.Ea constă în încorporarea activității fiecărui membru al
colectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit să ducă la soluționarea unei sarcini sau
a unei probleme date.
4. Aduceți un exemplu concludent de formare a unei competențe prin metode și tehnici
interactive

Metodele și tehnicile interactive de predare-învățare constitui un suport important al

învățământului formativ, prezentându-se drept căi eficiente de cultivare a atitudinilor și
competențelor la nivel integrator-complex.

Un exemplu concludent de formare a unei competențe prin metode și tehnici interactive la tema :
„Triunghiul. Clasificarea triunghiurilorˮ ar fi :

Competențe Metode și tehnici

Selectarea şi sistematizarea, din mulţimea de Tehnica Clustering
informaţii culese sau indicate, a datelor necesare
pentru rezolvarea problemei reale şi/sau
modelate.
 Tehnica Clustering

Etapele de realizare a tehnicii la clasă (5-7 min.): 1. Profesorul propune elevilor să-şi amintească
noţiunea de triunghi (Poligon format din reuniunea a trei laturi). 2. Profesorul solicită elevilor să
prezinte într-un clustering clasificarea triunghiurilor, mai întâi individual (3 min.), apoi frontal (4
min.), verificând corectitudinea acestuia.

Realizarea tehnicii, în contextul dat, permite delimitarea următoarelor avantaje și dezavantaje:

Avantaje Dezavantaje
 Permite practicarea diverselor moduri de  Solicită profesorului un efort suplimentar
organizare a clasei; în proiectarea instruirii.
 Încurajează inițiativa, creativitatea și  Pot apărea idei care nu au legătură cu
inventivitatea; subiectul interogat.
 Stimulează efortul de autocontrol,
autoevaluare, autoreglare;
 Favorizează disponibilitatea de a învăța
de la colegi și de a –i ajuta în rezolvarea
de probleme.