Programul de studii: Resurse umane în educație.

Formare și management

PORTOFOLIU

TEORII AVANSATE ÎN PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII

 Inteligență
socială
1. Dezvoltarea cognitivă Pe baza
relațiilor sociale
1.1.Harta conceptuală a dezvoltării cognitive
Modelul
complexității
complexitatea ierarhice(M.Commos
De sarcinilor În
zvo văț
lta ar
Teoria rea ea
constructivist pre pr
genetică ced
(J. Piaget) e Dezvoltarea ec
ed
înv
ăța cognitivă e
de Teoria socio-
rea zv
d culturală
olt
(ac
e (L. Vîgotski)
z C
v
o o
Stadii n
t
procesele gândirii e
x
resurese t
conceptuale procesarea rezolvarea de
Stadiul senzorio-motor (0- informației probleme c
18/24 luni) u
l
Stadiul preoperațional (2- t
6/7 ani) abilități u
memorie r
perceptuale limbaj a
Stadiul operațiilor concrete Scheme
(6/7-11/12 ani) l
cognitiv
e Interacțiune
Stadiul operațiilor formale
socială
(11/12-14/15 ani)
1.2. Puneți în relație următoarele concepte: Organizare, adaptare, echilibru, asimilare, acomodare,
scheme cognitive

Premise ale teoriei genetice a lui Piaget

1. Organizare – constă în coordonarea şi combinarea ideilor şi acţiunilor pentru a construi modele (pattern-uri) coerente şi sistematice de gândire – scheme
cognitive
2. Adaptare - constă în ajustarea individului la mediul său.

Asimilarea şi acomodarea sunt factorii determinanţi ai dezvoltării structurii cognitive care îl fac pe individ capabil să coopereze, să rezolve problemele şi să
se adapteze mai bine la schimbările de mediu.

PIAGET
PREMISE ALE TEORIEI GENETICE

ORGANIZARE ADAPTARE

Scheme cognitive echilibru între

acomodare și asimilare
 -PERSONALITATE
2.Dezvoltarea personalității
DEZVOLTARE DEZV.
2.1.Harta cognitivă a unității de învățare STADIALA PSIHOSOCIALĂ
(S.FREUD) (E. ERIKSON)

Corelate psihosociale
Corelate biologice stadii
- Factori înăscuți
Specificitatea și - Zone erogene - Factori învățați
percepția situației dominante - Confruntare cu
(W. Mischel) - Conflicte falice conflicte
Sinele, eul,supraeul Capacitate de
Competențe autoactualizare
Strategii (A. Maslow)
Expectanțe Teorii
Valori Psihana-
subiective litice
Sistem auto- Învățarea
reglator observațională Teorii
(A. Bandura) Teorii DEZVOLTAREA umaniste
socio-
cognitive PERSONALITĂȚII Trebuință de
actualizare
Eficacitate (C. Rogers)
personală Eu real
Eu ideal
Teorii Stima de
comportam sine
entaliste
Interacțiune
(J. Rotter)
Potențial Rezolvarea
Situație conflictelor
psihologică Condiționarea Condiționarea
Expectanță instrumentală clasică
Valoarea
întăririi
2.2. Formulați 5 recomandări adresate mamelor, privind comportamentul și atitudinea lor față de copii, care decurg din
particularitățile acestui stadiu.(stadiul senzorial)

1.Fii o mamă grijulie!

Dacă bebelușii văd în mamele lor persoane grijulii, cu suflet cald, sociabile și care știu să aprecieze corect semnalele emoționale ce le
transmit, de obicei copiii acestora vor crește fericiți, competenți și isteți.
2.Adoptă o atitudine afectuoasă!
O mamă blândă, afectuoasă, care îi va oferi copilului iubire necondiționată, îl va ajuta pe copil să dobâmdească încredere în sine și în
ceilalți.
3.Interacționați cât de des puteți cu copilul!
Personalitatea se formează prin acumularea de interacțiuni în familie, aparent minore, momente petrecute cu familia și în special cu
mama,zilnic.
4.Încurajati-vă și apreciați-vă copilul!
Dacă copilul este încurajat să vadă ce e bun la el, încurajat să dorească să fie mai bun, daca primește aprecieri de la cei importanți din
jur, copilul își creează o imagine de sine pozitivă, ceea ce îl stimulează să nu rămană limitat de unele trasaturi înnascute și să se dezvolte,
să se adapteze, să învețe să reusească fără a fi împiedicat de lipsa încrederii că va reuși.
5.Puneți copilul în situații necunoscute!
De când sunt mici, încercați să le asigurați cat mai multe și mai variate experiențe de viață, pentru că astfel îi veți ajuta să dezvolte noi
abilități și comportamente de adaptare, de acomodare. Chiar dacă la început vor simți un ușor disconfort, cu timpul ei se vor obișnui și
vor fi mai încrezători.
 Dezvoltarea
socio-afectivă

Atașament Emoții

- adaptare și
supraviețuire
- reglare
comportamentală
tulburare - comunicare
reactivă de
dezorganizat atașament - Râs
securizat anxios - Plâns
evitant
rezistent
 1. Dezvoltarea socioafectivă
1.1. Harta cognitivă a unității

Copil

Funcții
T
T Alte i
anxios instabil
i părinte nesigur persoane p
p încrezător defensiv u
Experi
u ențe r
r negativ i
Amen
i ințări
e d
d e
3.2. Realizați un scurt portretLipsă
al depresiei în copilărie: posibile cauze, manifestări, evoluție;
indisp e
încrede afecțiu
onibilit re ne e
ate Unele simptome ale depresiei, cum ar fi stările de tristețe, apatia sau plânsul fară un motiv întemeiat, sunt des întalnite în cazul tinerilor. Din fericire,
m
dispar la fel de repede pe cat apar și nu se manifestă de-a lungul unei perioade lungi de timp. o
Depresia în adevăratul sens al cuvântului este mult mai intensă, iar simptomele ei pot fi resimțite mult mai des, stările proaste persistând aproapeț toată
ziua si întinzându-se de multe ori pe parcursul câtorva săptamâni.
In majoritatea cazurilor depresia este însoțită si de alte manifestari, copilul ajungând să prezinte majoritatea simptomelor de mai jos:
 pierderea interesului pentru activitațile preferate
 tendința de a se izola de ceilalți
 dificultatați de concentrare, în special în ceea ce privește activitatea școlară
 oboseală, dureri de cap
 modificari ale ritmului de odihnă – copilul are insomnii sau doarme mai mult decât de obicei
 schimbări de apetit și de greutate – lipsa poftei de mâncare sau, din contra, un apetit exagerat
 pesimism, imagini negative legate de viitor
  impresia că nu este iubit, că nu are valoare în ochii celorlalți
 tendința de a-și face rău
Depresia va afecta de cele mai multe ori atat relațiile cu familia si prietenii, cât și performanța școlară. Din păcate, în multe cazuri părinții nu observă
schimbările din comportamentul copilului, acesta alegând să se confeseze prietenilor. După vârsta de 8 ani, depresia infantila se manifesta similar cu cea
intalnita la adulti si cuprinde majoritatea simptomelor enumerate mai sus. Diferenta principala consta in faptul ca, in general, copiii si adolescentii au tendinta
de a-si manifesta starile de depresie prin accese de furie.
Sindromul depresiv se poate asocia cu afectiuni psihice, cum ar fi anxietatea sau tulburarile de comportament. Copilul sau adolescentul ar trebui in acest caz
sa primeasca un tratament adecvat si chiar ajutor profesionist de la un psiholog. Daca este vorba de o problema care se manifesta si in familia copilului – un
parinte care sufera de depresie sau o atmosfera apasatoare – recomandat este ca toate persoanele in cauza sa urmeze sedinte de consiliere si terapie.
 
Cat de des intalnita este depresia infantila?
Depresia se manifesta in general dupa varsta de 8 ani si afecteaza intre 2 si 4 la suta din copii. Dupa varsta pubertatii procentul creste, ajungand in jur de
8 la suta. Majoritatea adolescentilor care sufera de aceasta afectiune sunt de sex feminin. In ultimii ani s-a observat o crestere a numarului de copii si
adolescenti diagnosticati cu depresie. Acest lucru isi poate avea originea in progresul din domeniul medical, care a determinat o mai buna diferentiere si
intelegere a bolilor. Din pacate, cresterea ratei de imbolnavire poate fi cauzata si de faptul ca depresia loveste din ce in ce mai devreme, media de varsta
scazand tot mai mult.
 
Cum se instaleaza si de ce apare depresia
De multe ori persoanele care sufera de aceasta afectiune au antecedente in familie, dar stilul de viata, precum si experientele prin care trece un copil isi
pot spune si ele cuvantul asupra starii de sanatate. Evenimentele nefaste, precum abuzurile sau pierderea unui parinte, pot lasa o amprenta puternica asupra
unui tanar si ii sporesc riscul de a dezvolta boli psihice. Dezamagirile, certurile cu prietenii sau problemele in familie pot influenta si ele negativ sanatatea
adolescentului. Dupa varsta pubertatii depresia se manifesta in special la fete, specialistii remarcand faptul ca ar putea fi vorba de o cauza de natura hormonala.
 
Cat dureaza depresia?
Majoritatea episoadelor de depresie infantila dureaza pana la noua luni, 80 la suta din copii revenindu-si dupa cel mult un an. Un copil din zece va
suferi toata viata de depresie.
Copiii care au suferit de aceasta afectiune prezinta riscul ca pe parcursul vietii sa se imbolnaveasca din nou, rata fiind de aproximativ o treime din
cazuri. Cu cat depresia s-a instalat mai devreme, cu atat sunt mai mari riscurile ca aceasta sa revina si sa creasca din punct de vedere al intensitatii.
30 la suta din copiii depresivi vor dezvolta tulburari psihice precum afectiunile bipolare, dar acestea se vor manifesta dupa 5-10 ani de la aparitia simptomelor
initiale.
Cu varsta, episoadele depresive pot deveni din ce in ce mai puternice si mai periculoase, consecintele variind de la autoizolare, pana la tentative de
sinucidere.
 
Ce poti face atunci cand copilul tau pare deprimat
Daca banuiesti ca propriul tau copil sufera de depresie, cel mai important este sa consulti un specialist. Mergi la medicul de familie sau la pediatru si
expune-i ingrijorarea ta. In cazul in care este nevoie, ti se va recomanda un psiholog la care sa poti apela cu incredere.
Copilul are de asemenea posibilitatea de a purta o discutie cu psihologul scolii, foarte multe licee din Romania fiind dotate cu un astfel de cabinet.
 Important este ca adolescentul sau copilul sa recunoasca faptul ca nu se simte in largul sau si sa nu ezite sa ceara ajutorul celor din familie sau al
persoanelor specializate.
 

2. Dezvoltarea morală -transpunerea standardelor morale dezirabile într-o anumită cultură

2.1. Harta cognitivă a unității în manifestări comportamentale

COMPETENȚĂ COMPORTAMENTALĂ

FA AC -resimțirea și manifestarea unor

- Reprezentări și noțiuni morale PT ȚI emoții și sentimente față de actele
- Se reflectă în judecăți CONVINGERI ȘI
E UN proprii și ale celorlalți
CUNOAȘTERE ȘI SENTIMENTE
raționamente morale ȘI I
REFLECȚIE

COMPETENȚĂ COGNITIVĂ COMPETENȚĂ EMOȚIONALĂ

DEZVOLTAREA
MORALĂ
 TEORIA

TEORIA
JUDECĂȚII
MORALE DIFERENȚELOR DE
J. PIAJET GEN
TEORIA
RAFIN
C. GILLIGAN
AMEN
Stadiul moralei heteronome TULUI
-regulile și normele sunt percepute ca fiind MORA Nivele de dezvoltare morală:
proprietăți ale lumii înconjurătoare, care L 1.Orientarea spre propria
nu pot fi schimbate și care se află sub L. KOLHBERG persoană
controlul oamenilor 2. Bunătatea ca sacrificiu de
Stadiul moralei autonome Nivel I- Moralitate preconvențională
sine
-copiii încep să înțeleagă că normele și Stadiul 1- orientare primitivă și supunere 3. Moralitatea nonviolenței
regulile sunt create de oameni și pot fi Stadiul 2- orientare ludrică și instrumentală
schimbate prin consens Nivel II- Moralitate convențională
Substații ale dezvoltării morale: Stadiul 3-orientare în funcție de relațiile interpersonale
-stadiul pre- moral Stadiul 4- moralitate autoritară și menținerea ordinii sociale
Nivel III- Moralitate postconvențională
-stadiul natismului moral
Stadiul 5- moralitatea contractului social
4.2. Elaborați proiectul unui
-stadiul relativismului moralprogram de dezvoltare morală în grădiniță, orientat către acțiune
Stadiul 6 - orientarea după principiile eticii universale

„Bunele maniere pentru cei mici” – program opțional

Cîmpolungeanu (Dumitru) Elena

DIFERENȚELOR DE
GEN
ARGUMENT
Stadiul
Însuşirea moralei
bunelor heteronome
maniere se referă la învăţarea regulilor privitoare la buna purtare în familie, în grădiniţă şi în societate: politeţea, amabilitatea,
C. GILLIGAN
-regulile
respectul, buna și normele
Stadiul moralei
cuviinţă. suntheteronome
Există percepute
reguli pe careca fiind DIFERENȚELOR DE
oricare dintre noi trebuie să le înveţe şi să le respecte.
proprietățiJ.ale
PIAJET
lumii înconjurătoare, GEN de la New College din Oxford, care cuprinde în
„Manners
-regulile și make
normele sunt percepute cacare
man”(Comportamentul îl face pe om) – este celebra inscripţie gravată pe faţada clădirii
fiind
nu potcalitatea
câteva cuvinte fi schimbate
proprietăți și care
cea mai
ale lumii se află
de preţ
înconjurătoare, sub
pe care
caretrebuie să o aibă fiecare om, aceea de a fi manierat.
Senuafirmă controlul
pot fidin
schimbate oamenilor
ce în ce și
mai dessecăaflă
care în vremurile
sub pe care le trăim au început să se altereze tot mai mult valorile tradiţionale.
Stadiul moralei
controlul autonome
oamenilor L. KOLHBERG
-copiiiStadiul
încep să înțeleagă
moralei că normele și
autonome
regulileîncep
sunt săcreate de oameni și pot fi L. KOLHBERG
-copiii înțeleagă că normele și
 În astfel de condiţii, mai merită să ne preocupăm de bunele maniere? Răspunsul e unul singur: buna creştere nu este şi nu va deveni niciodată inutilă,
pentru că ea îl face pe om să se respecte în primul rând pe sine ca apoi să-i poată respecta pe cei din jur.
Alterarea comportamentului îşi află rădăcinile în etapa de vârstă preşcolară. O tot mai mare libertate a copiilor, lipsa de supraveghere intenţionată şi
conştientă din partea părinţilor, par să fie cauzele cele mai frecvente generatoare ale comportamentului nedorit la copil.
Copiii de mici trebuie să ştie că e necesar să se comporte civilizat, trebuie să înţeleagă că atât în familie cât şi în societate, au nu numai drepturi, ci şi
îndatoriri. Atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, opţionalul ,,Bunele maniere pentru cei mici“, va fi un ghid prin care se vor fixa deprinderi de conduită
corespunzătoare și necesare.
Pornind de la aceste consideraţii am ales introducerea unei activităţi opţionale care să pună bazele unui comportament adecvat, adică a bunelor maniere
asigurându-le astfel copiilor succesul social.

OBIECTIVE CADRU
 Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi;
 Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
 Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale;

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ A ACTIVITĂŢILOR

DATA TEMA
MIJLOACE DE REALIZARE
1 „Sunt civilizat!”
- citire de imagini -
2 „Salutul – reguli de bază”
- convorbire -
3 „Cine sunt eu?”
- joc exerciţiu -
4 „Doi fraţi cuminţi”
de Elena Farago
- memorizare -
5 „Bunicul”
de B. Şt. Delavrancea
SEMESTRUL I
Nivel II
OBIECTIVE OPERAŢIONALE RESURSE
- să conștientizeze pe baza unor exemple simple, termenul Carte ilustrată - „Bunele
de civilizat; maniere pentru copii”
- să manifeste interes pentru comportamente adecvate
social, respectuoase cu cei din jur;
- să-şi însuşească regulile de bază ale salutului; Tablouri
- să salute corect persoanele cunoscute de ei sau de Casete audio
părinţii lor. Calculator
- să se prezinte; Planşe cu imagini ale unor
- să se descrie; familii;
- să-şi prezinte membrii familiei, Poze cu familiile copiilor
prietenii, colegii. aduse de ei
- să precizeze cum trebuie să se comporte în relaţiile de Planşe cu imagini din poezie
familie.
- să preţuiască „bogăţia” de a avea o familie.
- să îşi respecte şi să îşi iubească Planşe cu imagini din
necondiţionat bunicii; poveşte
 - lectura după imagini - - să îşi descrie bunicii şi să explice de ce îi iubesc. Poveşti şi povestiri
ilustrate
6 „Prietenii” - să respecte regulile de igienă personală pentru a fi Asistenta medicală
de Dan Faur respectaţi şi îndrăgiţi de cei din jur. Imagini
- memorizare - Pliante
7 „ Cuvântul fermecat” - să-şi însuşească şi să folosească formulele de politeţe: Planşe cu imagini
de V. Oseeva „mulţumesc”, „te rog”, „iartă-mă”; Carte de poveşti
- povestire - - să cunoască avantajele purtării
manierate.
8 „Cuvinte frumoase” - să folosească corect formulele de politeţe în orice Recuzită pentru a crea
- joc de rol - împrejurare; diferite cadre
- să precizeze consecinţele nerespectării bunelor maniere
în viaţa personală.
9 „Un copil politicos” - să recepteze corect mesajul etic al cântecului. Instrumente muzicale
- cântec - Casetofon
10 „Bunele maniere la - să cunoască şi să-şi însuşească regulile de comportare Planşe cu imagini
grădiniţă” civilizată la grădiniţă; Cărţi
- convorbire - - să înţeleagă necesitatea respectării lor. Reviste
11 „Nu numai la grădiniţă” - să aplice regulile de bună purtare şi în afara grădiniţei; Carte de poveşti
- lectura educatoarei – - să educe la rândul lor persoanele care uită uneori Planşe cu imagini
„bunele maniere”: adulţi
sau copii.

12 „În vizită” - să se comporte civilizat în cadrul unei vizite. Tablouri

- joc de rol - Imagini
13 „Vizită” - să-şi manifeste dezacordul faţă de atitudinile negative Cărţi
- de I.L.Caragiale din propriul Planşe
- lectura educatoarei - comportament şi al celorlalţi. Casetofon
14 „Iedul cu trei capre” - să-şi aprecieze propriul comportament în raport cu alte Costume
- de Octav Pancu Iaşi persoane sau personaje din poveşti, în situaţii cunoscute. Colegi de grădiniţă
- dramatizare -
15 Evaluare sumativă - să identifice sensul şi semnificaţia normelor şi valorilor Tablouri
„Copil rău” morale în situaţii concrete; Fişe
- studiu de caz - -să ia atitudine împotriva
comportamentelor neadecvate.
 SEMESTRUL II
Nivel II
DATA TEMA OBIECTIVE OPERAŢIONALE RESURSE
MIJLOACE DE REALIZARE
16 „Gândăcelul” - să manifeste compasiune faţă de micile vietăţi lipsite de Imagini
de Elena Farago puterea de a se apăra. Carte de poezii
- memorizare -
17 „Fetiţa cu chibrituri” - să manifeste compasiune faţă de persoanele aflate în Planşe
- povestire – dificultate; Carte de poveşti
- să aprecieze efortul părinţilor de a le
oferi o viaţă liniştită şi împlinită.

18 „Casa speranţei” - să manifeste grijă şi toleranţă faţă de persoanele mai puţin Grădiniţa socială din
- vizită la grădiniţa norocoase decât ei. cartier
socială din cartier -
19 „Ce obiect este acesta - să recunoască şi să mânuiască unele obiecte casnice Obiecte de uz casnic
şi ce faci cu el?(veselă) necesare pentru pregătirea şi servirea mesei. Imagini
- joc didactic –
20 „Primim oaspeţi la - să participe la efectuarea unor treburi gopodăreşti; Veselă
masă” - să aranjeze o masă festivă alături de adulţi. Casetofon
-activitate gospodărească-
21 „O aniversare în - să sesizeze importanţa aniversărilor în familie. Planşe
familie”
- lectură după imagini -
22 „Confecţionăm daruri - să confecţioneze şi să împacheteze cu plăcere un cadou Hârtie glasată
pentru cei dragi” pentru o persoană dragă. Hârtie creponată
- activitate practică - Cutii
23 „Cum ne comportăm...? - să se poarte adecvat atât pe stradă cât şi în mijloacele de Planşe
- convorbire - transport în comun.
24 „Greşeala Cuminţicăi” - să aplice corect regulile de circulaţie şi normele morale; Carte de poveşti
de Viniciu Gafiţa - să înveţe din greşelile altora. Planşe cu imagini din
- lectura educatoarei - poveste
25 „Cum treci strada?” - să desprindă conţinutul educativ din imagini şi din Carte de poezii
de Ileana Bumbac versurile poeziei. Planşe cu imagini
- memorizare -
26 „Telefonul, un rău - să cunoască şi să aplice reguli privind convorbirile Telefoane
necesar” telefonice. Tablouri
 - citire de imagini – Pliante

27 „Alo, Salvarea - să conştientizeze importanţa folosirii corecte a telefonului Poliţist

Pompierii-Poliţia...” în situaţii-limită, menite să salveze viaţa lor sau a celor din Telefon
- dramatizare - jur. Cărţi
28 „La teatru” - să comenteze câteva situaţii de comportare civilizată şi Planşe
- convorbire pe baza necivilizată când participă la spectacole.
materialului intuitiv –

29 „Suntem cetăţeni - să promoveze valorile cerute cetăţenilor ţărilor membre Imagini

europeni” U.E.: devotament civic, dragoste şi prietenie faţă de CD-uri educaţionale
- convorbire cu suport semeni, comportament civilizat în toate împrejurările.
intuitiv -
30 „Fapte bune, fapte rele” - să satirizeze prin versuri şi cântece aspectele negative din Costume
- scenetă - comportamentele copiilor şi să le Spectatori
aprecieze pe cele model.

31 „Proverbe şi zicători – - să analizeze câteva proverbe şi zicători româneşti, Cărţi

adevăruri generale” insistând asupra mesajului lor etic. Costume
- şezătoare -

BIBLIOGRAFIE:

- Niculescu Mariana Rodica, ,,Curriculum educaţional“, Editura Prohumanitate, Bucureşti, 2000;

- Poenaru Michiela, ,,Cei şapte ani de acasă“, Editura Coresi, 2007;
- Vieriu Dorina, Alecsa Iuliana, Vieriu Carolina, ,,Micul cetăţean învaţă cum să se comporte-n viaţă“, Editura Diamant, 2013;
- Tătaru Lolica, Glava Adina, Chiş Olga, ,,Piramida cunoaşterii“, Editura Diamant, 2014.
5. ADOLESCENȚA
5.1 Formulați 5 întrebări referitoare la perioada adolescenței
5.2 Prezentați succint răspunsul dvs. la aceste întrebări

1. Cum se construiește sentimentul identității în perioada adolescenței?

Sentimentul identităţii se construieşte în jurul a două dimensiuni majore:
• Imaginea de sine: setul de credinţe despre propria persoană, inclusiv roluri, scopuri, interese, valori, credinţe religioase sau politice
• Stima de sine: ceea ce crede şi simte persoana cu privire la propria sa imagine.
Procesul de dezvoltare a sentimentului identităţii implică experimentarea unor moduri diferite de a (se) arăta, de se face auzit, de a se comporta. Fiecare
adolescent va explora toate aceste aspecte într-un mod unic, particular. În acelaşi timp adolescenţii dezvoltă deprinderi relaţionale care le permit să
interacţioneze cu alţii, să îşi facă prieteni. Aceste deprinderi absolut necesare, care sunt componente importante ale dezvoltării competenţei emoţionale şi
includ: recunoaşterea şi gestionarea emoţiilor, dezvoltarea empatiei, rezolvarea conflictelor în mod constructiv, dezvoltarea spiritului de cooperare.

2. Care sunt întrebările cheie ale adolescenței?

Adolescenţii sunt preocupaţi să găsească răspunsul la câteva întrebări majore:
• Cine sunt eu? Cum răspund la acestă întrebare, cu referire în primul rând la asumarea noilor roluri sociale şi sexuale?
• Sunt o persoană normală? Altfel spus, în ce măsură mă încadrez întrun anumit grup pe care eu (sau alţii, a căror opinie contează) îl consider(ă) „normal”?
• Sunt o persoană competentă? Sunt capabil să realizez ceva care este valorizat de către părinţi mei, de către cei de aceeaşi vârstă cu mine, de societate în
general?
• Sunt iubit? Şi, mai ales, Sunt demn de a fi iubit? Altfel spus, ar putea cineva să mă iubească (în afară proprii mei părinţi)?
3. Care sunt aspectele cheie ale substadiilor dezvoltării adolescentului?
Substadii ale maturizării și aspectele cheie ale acestei perioade:
• adolescenţa timpurie (perioada prepuberală, 9, 10 - 12 ani);
Fizic - Maturizare fizică /sexuală semnificativă. Preocupare intensă pentru imaginea fizică şi corporală.
Cognitiv – Gândire concretă
Emoțional - Creşterea independenţei în luarea de decizie
Social - Creşte influenţa din partea grupului de egali. Se simte atras de alte persoane.
Comportamental - începe să experimenteze noi moduri de a se comporta.
• adolescenţa (13- 15 ani);
Fizic - Continuă modificările fizice / sexuale. Preocuparea pentru imaginea corporală devine mai puţin intensă
Cognitiv - Creşte capacitatea de de gândire abstractă.
Emoțional - Se dezvoltă sentimentul identităţii. Explorarea abilităţii de a atrage noi partneri.
Social - Influenţă majoră din partea grupului de egali /mediului scolar. Creşterea interesul sexual.
Comportamental - Comportament de testare şi asumare a riscului.
• adolescenţa târzie (16-18 ani).
Fizic - Schimbări fizice / sexuale complete. O mai mare aceptare a înfăţişării fizice.
Cognitiv - Capacitatea de gândire abstractă stabilită.
Emoțional - Stabilirea unui simţ clar al identităţii.
Social - Influenţa familiei contrabalansată de influenţa egalilor. Încep să se dezvolte relaţii intime serioase. Tranziţie către activitate profesională, studii
universitare, viaţa independentă.
Comportamental - Capacitatea de evaluare realistă a riscului.

4. Care sunt aspectele care definesc procesul formării imaginii de sine în perioada adolescenței?
• Eul reprezintă imaginea pe care noi o considerăm definitorie pentru personalitatea noastră. Odată cu acestă construcţie a propriei imagini de sine se formează
şi aprecierea asupra acesteia: pozitivă sau negativă, respectiv modul în care aceasta imagine arată în viziunea persoanei care îşi realizează autoportretul.
• Celălalt, conştientizarea faptului că acesta realizează asupra noastră judecata bazată pe modul în care persoana noastră este percepută. Imaginea de sine nu
corespunde întotdeauna cu imaginea pe care cei din jur şi-o formează despre o anumită persoană.
• Reflecţia eului asupra imaginii de sine din perspectiva corespondenţei sau lipsei de corespondenţă între aceasta şi judecata celuilalt. Aceasta apreciere sau
opinie despre sine poate declanşa sentimente pozitive sau negative şi are consecinţe importante în privinţa integrării sociale a persoanei.

5. Cum caracterizați sentimentul nesiguranței la adolescenți?

Sentimentul nesiguranţei trăit de cei mai mulţi adolescenţi poate fi caracterizat prin patru componente majore:
1. Intimitatea: adolescentului îi este teamă să aibă încredere în alţii deoarece aceasta poate însemna o pierdere a identităţii.
2. Difuzia timpului: constă într-o neîncredere asumată cu privire la posibilitatea ca timpul să aducă schimbări ale situaţiei, iar pe de altă parte teama că s-ar
putea întâmpla ceva care să schimbe actuala stare de lucruri (Erikson, 1968).
3. Difuzia efortului personal: care implică fie o inabilitate de a se concentra, fie un efort enorm direcţionat înspre o singură activitate.
4. Identitatea negativă: înseamnă de fapt “o atitudine ostilă, de dispreţ şi snobism faţă de rolul considerat ca fiind potrivit şi dezirabil în familie sau în
comunitatea aflată în imediata apropiere”.

6. ADULTUL
6.1.Harta cognitivă

Teoria dezvoltării
ego-ului Teoria
(J.Loevinger)
evenimentelor
vieții
(P.B.Baltas)
Teorii ale
dezvoltării
adultului

Teoria dezvoltării
stadiale
Teoriaetapelor (Erikson)
de viață
( Levinson)
 Teoria
cursului vieții

6.2. Descrieți un comportament concret al unui adult într-un context determinat. Analizați și explicați acel comportament, folosind una sau mai multe
teorii referitoare la adult.

Viorica B. este în vârstă de 42 de ani,nu profeseaza de un an si ceva,când restaurantul la care lucra ca bucătar a dat faliment și s-a închis,este
căsătorită de 20 ani şi are o viaţă de familie ...plină. Are doi copii de 16 și 18 ani care sunt elevi de liceu își văd de carte fiind elevi foarte bine pregătiți. Si-ar
fi dorit si o cariera datorită spiritului de echipă de care dădea dovadă şi perseverenţei manifestate în atingerea obiectivelor stabilite, atunci cand lucra.
Aşadar,pe plan familial lucrurile încep să meargă mai puţin bine: Viorica este din ce în ce mai frustrată, consideră că are o căsnicie împlinită, dar
profesional este dezamăgită.. Este tot mai nemulţumită faţă de soţ şi copii și găseşte întotdeauna motive de ceartă. Soţul este mecanic auto, programul de lucru
fiind uneori destul de obositor, este desemenea dedicat familiei și preocupat să le ofere copiilor adolescenți cele trebuincioase dar nu se poate împăca cu
gândul că la momentul în care Viorica a rămas fără serviciu el era pe cale de a-și deschide un garaj auto dar din motive financiare a fost nevoit să renunțe la
proiectul său.
Cei doi soţi nu comunică eficient – ceea ce duce la frustrări, certuri şi lipsă de înţelegere în ceea ce priveşte motivele pentru care îşi doresc o carieră şi
o viaţă de familie implinită..


Viorica B. se află în criza „productivitate vs. stagnare”, ea este împlinită pe plan personal, dar îşi doreşte şi o carieră. Cu toate acestea situaţia în care se
află este dificil de rezolvat datorită lipsei de comunicare dintre cei doi. Comportamentul său se orientează către exprimarea nemulţumirilor, frustrărilor şi mai
puţin către rezolvarea de probleme. Conform teoriei dezvoltării personalităţii elaborate de Erikson, Viorica se află într-o perioadă de stagnare pe plan
profesional.
A şaptea criză descrisă de psihanalistul de origine germană Erick Erikson are loc în perioada adultă, între 35 şi 65 de ani, şi se referă la „productivitate
sau realizare versus stagnare”. În această etapă, accentul se pune pe nevoia adultului de a fi productiv, de a se afirma atât pe plan profesional, cât şi familial,
prin dorinţa de a avea copii. Este perioada în care simte nevoia de a împărtăşi celorlalţi experienţa acumulată de-a lungul vieţii. În cazul în care aceste nevoi nu
sunt satisfăcute şi dacă omul nu are cui să-i transmită cunoştinţele acumulate sau nu are un mediu în care să se poată manifesta, adultul trece prin criza
stagnării, moment în care evoluţia sa se opreşte, concentrându-se mai mult pe preocupările faţă de sine.