ROLUL PROIECTELOR TEMATICE

ÎN PROMOVAREA EDUCAȚIEI
INTERCULTURALE ÎN GRĂDINIȚE

0
 CUPRINS
Lista ilustraţiilor
Argument
Capitolul 1 FUNDAMENTARE TEORETICĂ Pagina
EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ ÎNTRE DEZIDERAT ȘI
REALITATE
1.1.Rolul educației interculturale în societatea actuală
1.1.1. Obiectivele școlii interculturale
1.1.2. Scopul educației interculturale
1.1.3. Formele de realizare a educației interculturale
1.2.Necesitatea educației interculturale la preșcolari
1.3. Efecte formative ale educației interculturale
Capitolul 2 PROIECTELE TEMATICE- CADRU DE PROMOVARE A
EDUCAȚIEI INTERCULTURALE LA GRĂDINIȚĂ
2.1. Modalități de realizare a educației interculturale la grădiniță
2.2. Proiectul tematic- cadru optim de promovare a educației
interculturale
2.3. Abordarea interculturalității în procesul instructiv-educativ la
preșcolari
2.3.1.Proiectul- elaborare ,structură ,caracteristici, trăsături,
instrument de evaluare, strategie de învățare
2.3.2. Proiectul tematic- etape,valoare pedagogică
Capitolul 3 CERCETARE PRIVIND ROLUL PROIECTELOR TEMATICE
ÎN PROMOVAREA EDUCAȚIEI INTERCULTURALE
3.1. Obiective, ipoteze de lucru
3.2. Concluzii
3.3. Biografie
3.4. Anexe

1
 LISTA ILUSTRAŢIILOR

A.Figuri

Denumirea figurii Pagina

Fig.2.1. Trăsături ale proiectului
Fig.2.2. Exemplu de hartă și elementele componente ale proiectului
Fig.3.1. Comportamentele prezente în cadrul proiectui “Iată, vine Moș Crăciun!”
Fig.3.2. Comportamentele prezente în cadrul proiectui “1 iunie-Ziua tuturor
copiilor!”
Fig.3.3. Comportamentele prezente în cadrul proiectui „Mamă dragă, te iubesc!”
Fig.3.4. Comportamentele prezente în cadrul proiectui “ 1 decembrie- Ziua
României”

2
B.Tabele
Denumirea tabelului Pagina

Tab.2.1. Utilizarea proiectului ca instrument de evaluare și strategie de învățare

Tab.3.1. Centre de interes deschise și materiale puse la dispoziția copiilor în cadrul
proiectui “Iată, vine Moș Crăciun!”
Tab.3.2. Inventar de probleme în cadrul proiectui “Iată, vine Moș Crăciun!”
Tab.3.3. Activități de învățare în cadrul proiectui “Iată, vine Moș Crăciun!”
Tab.3.4. Comportamentele prezente în cadrul proiectui “Iată, vine Moș Crăciun!”
Tab.3.5. Procentaje comportamentele prezente în cadrul proiectui “Iată, vine Moș
Crăciun!”
Tab.3.6. Centre de interes deschise și materiale puse la dispoziția copiilor în cadrul
proiectui “1 iunie-Ziua tuturor copiilor!”
Tab.3.7. Inventar de probleme în cadrul proiectui în cadrul proiectui “1 iunie-Ziua
tuturor copiilor!”
Tab.3.8. Activități de învățare în cadrul proiectui “1 iunie-Ziua tuturor copiilor!”
Tab.3.9. Comportamentele prezente în cadrul proiectui “1 iunie-Ziua tuturor copiilor!”
Tab.3.10. Procentaje comportamentele prezente în cadrul proiectui “1 iunie-Ziua tuturor
copiilor!”
Tab.3.11. Centre de interes deschise și materiale puse la dispoziția copiilor în cadrul
proiectui „Mamă dragă, te iubesc!”
Tab.3.12. Inventar de probleme în cadrul proiectui în cadrul proiectui „Mamă dragă, te
iubesc!”
Tab.3.13. Activități de învățare în cadrul proiectui „Mamă dragă, te iubesc!”
Tab.3.14. Comportamentele prezente în cadrul proiectui „Mamă dragă, te iubesc!”
Tab.3.15. Procentaje comportamentele prezente în cadrul proiectui „Mamă dragă, te
iubesc!”
Tab.3.16. Centre de interes deschise și materiale puse la dispoziția copiilor în cadrul
proiectui “ 1 decembrie- Ziua României”
Tab.3.17. Inventar de probleme în cadrul proiectui în cadrul proiectui “ 1 decembrie-
Ziua României”
Tab.3.18. Activități de învățare în cadrul proiectui “ 1 decembrie- Ziua României”
Tab.3.19. Comportamentele prezente în cadrul proiectui “ 1 decembrie- Ziua României”
Tab.3.20. Procentaje comportamentele prezente în cadrul proiectui “ 1 decembrie- Ziua
României”

3
 Argument

Copilul este autorul propriei lui învăţări. Sursa învăţării lui o constituie diversitatea
experienţelor cognitive, sociale, emoţionale, fizice pe care le trăieşte. De aceea este foarte
importantă încurajarea trebuinţelor naturale ale acestuia de explorare, de experimentare, a
curiozităţii, a dorinţei de a comunica şi de a relaţiona. Asemenea viziune asupra copilului
modifică şi concepţia asupra esenţei procesului educaţiei, care, mai ales în perioadele
timpurii, trebuie considerată o interacţiune între subiecţi, între două părţi active, nu doar
influenţa educatorului asupra copilului educat.
Centrarea pe copil a atras atenţia asupra considerării tendinţelor naturale care există în
copil, pe care educatorul şi părintele trebuie să le urmeze, să le stimuleze și să le valorifice în
construirea contextelor şi situaţiilor în care copilul învaţă.
În educaţia timpurie şi şcolaritatea mică abordarea integrată este definitorie. Prin
metoda predării integrate, copiii pot să participe, să se implice, cât mai mult, atât efectiv cât şi
afectiv, prin antrenarea unor surse cât mai variate, prin prezentarea conţinutului cu ajutorul
experienţelor diverse, exersării tuturor analizatorilor, al învăţării prin descoperire.
Cultivarea unor trăsături cum ar fi: toleranța, spiritul de echipă, respectul, prietenia,
empatia, cooperarea, egalitatea, colaborarea şi creativitatea fac ca experiențele de învățare să
aibă rezultate foarte bune.
Căutând materialul necesar pregătirii acestei lucrări , cercetând, documentându-mă,
voi reuşi să- mi îmbogăţesc cunotinţele legate de abordarea educației interculturale în
gradiniță, voi avea ocazia de a analiza şi unele dificultăţi pe care le ridică. Îmi place această
profesie, simt plăcere să lucrez cu copiii şi caut mereu să îi încurajez pe aceştia să se
manifeste, să observe, să gândească, să-şi exprime liber ideile. Consider că metoda proiectului
tematic promovează învaţarea centrată pe copil, deoarece acesta are posibilitatea de a se
manifesta natural, copilul învaţă lucrând, are mai multă libertate în acţiune, oportunităţi de a
se implica în pregătirea activităţilor, sporeşte încrederea în propriile posibilităţi.

4
 FUNDAMENTARE TEORETICĂ
Capitolul 1
EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ ÎNTRE DEZIDERAT ȘI REALITATE

1.1. Rolul Educatiei Interculturale în societatea actuală

Educația interculturală este o disciplină opțională, și face parte din curriculum, la
decizia scolii.
În mod sintetic, educaţia interculturală vizează o abordare pedagogică a diferenţelor
culturale, strategie prin care se iau în consideraţie specificităţile spirituale sau de alt gen
(diferenţa de sex, diferenţa socială sau economică etc.), evitându-se, pe cât posibil, riscurile ce
decurg din schimburile inegale dintre culturi sau, şi mai grav, tendinţele de atomizare a
culturilor. Abordarea interculturală, se arată într-o lucrare editată de Consiliul Europei
(Antonio Perotti, 1992), nu este o nouă ştiinţă, nici o nouă disciplină, ci o nouă metodologie
ce caută să integreze, în interogaţia asupra spaţiului educaţional, datele psihologiei,
antropologiei, ştiinţelor socialului, politicii, culturii, istoriei
Pentru a deveni din deziderat realitate, pedagogia diversității trebuie să se simtă
concret în viața școlii, începând de la curriculumul care să includă elemente aparținând
diferitelor culturi până la predarea, învățarea, evaluarea personalizată, respectând stilul și
ritmul de învățare al elevilor, de la programele centrate pe elev la programele orientate social.
Ținând cont de cele prezentate, pare că această pedagogie a diversității este una din soluțiile
eficiente de a face școala mai atractivă pentru elevi, mai apropiată de realitate și de nevoile
elevilor.
Termenul intercultural este utilizat atât din cauza sensului bogat al prefixului inter-,
cât și a sensului (antropologic) al cuvântului cultură. Astfel, când spunem intercultural,
spunem în mod necesar interacțiune, schimb, reciprocitate, interdependență, solidaritate.
Spunem, de asemenea, recunoașterea valorilor, a modurilor de viață, a reprezentărilor
simbolice la care se raportează ființele umane, individul sau grupurile în relațiile cu semenii și
în înțelegerea lumii, recunoașterea interacțiunilor care intervin la un moment dat între
multiplele aspecte ale aceleiași culturi și între culturi diferite în timp și spațiu (Rey, 1984).
Interculturalul poate însemna:
- recunoașterea diversității de reprezentări, a referințelor și valorilor multiple;

5
 - dialogul, schimbul și interacțiunile dintre diferitele reprezentări și referințe;
- dialogul și schimbul dintre persoanele și grupurile ale căror referințe sunt multiple,
diverse;
- decentrarea și interogarea asupra referințelor egocentrice, având în vedere
obiectivele reciprocității;
- relația dinamică, în timp și spațiu, reală sau potențială, dintre elementele culturale
sau culturi luate ca întreg.
În 1991, T. Todorov constată că de când există societățile umane, ele întrețin relații
culturale mutuale. Nu se poate concepe, o cultură care nu ar avea nici o relație cu altele;
identitatea naște diferența, mai mult, o cultură nu evoluează decât prin contactele sale:
interculturalul este constitutiv culturalului. Dar Todorov observă că, chiar dacă atenția față de
o cultură este atestată prin fapte, atitudinile de respingere sunt mai multe.
O dată cu evenimentele din 1989 am fost puși în fața multor schimbări diverse și
radicale. Afirmarea sau reafirmarea naționalismului este una dintre aceste schimbări. Noua
poziție a României pe plan european a deterninat o reevaluare legislativă, metodologică și
socială a situației minorităților de pe teritoriul țării noastre. Un instrument foarte bun “de
măsurare” a acestor schimbări identitare este recensământul pentru care, atât pentru cel din
1992 dar și cel din 2002, declarațiile cu privire la propria identitate au fost libere
neimpunându-se niciun tip de categorizare acestea făcându-se prin propriile declarații ale
respondenților.
Educația interculturală își fundamentează conceptele teoretice din perspectiva mai
multor discipline. Ea însăși este multidisciplinară. Dacă termenul de educație aparține aprioric
pedagogiei, termenul de intercultural aparține cu desăvârșire sociologiei. În intercultural
identificăm dimensiuni ca: identitate culturală și etnică, etnie, naționalism, cultură, etc. Într-un
cuvânt “interetnic”, educația interculturală presupune comunicare, schimb.
În context social, integrarea presupune reunirea în același loc/spațiu a mai multor
persoane diferite și participarea lor la realizarea unor obiective/activități comune; plasarea/
transferul unei persoane dintr-un mediu mai mult sau mai puțin separat/izolat într-un mediu
obișnuit/accesibil tuturor, prin măsuri ce urmăresc înlaturarea segregării sub toate formele ei.
Privită din perspectiva socială, culturală, economică și religioasă, esența integrării constă în
faptul că i se permite și chiar i se garantează incdividului/ grupului minoritar să fie, să se
manifeste ca atare, să rămână el însuși unic și diferit printre ceilalți semeni.
Ursula Șchiopu (1997) definește procesul de integrare “ca o cuprindere, asimilare,
închidere într-un tot a unui element care devine parte componentă a întregului și dobândește

6
proprietăți specifice rezultate din interacțiunea și interdependența cu celălalte părți
componente”. Altfel spus, integrarea este o acțiune care se exercită asupra persoanei, implică
o continuă transformare și restructurare a potențialului, a insușirilor individuale și nu un
simplu act extern; presupune familiarizarea cu mediul (școala, colectiv de muncă) înseamnă
acomodarea cu cerințele mediului și adaptarea (modificarea unor stereotipuri vechi și punerea
lor în acord cu o noua situație), crearea unor concordanțe între ceea ce a văzut, a dobândit, a
admis, și ceea ce i se cere individului. Actul integrării nu poate fi realizat în totalitate daca nu
este precedat de o adaptare privită ca un proces anterior și pregătitor integrării. Adaptarea
solicitp conformare, acceptare, în timp ce integrarea presupune modificări, însușirea,
asimilarea unor norme și valori. Adaptarea poate să pară un proces mai simplu, spontan, în
timp ce integrarea este mai complexă. Presupune o pregatire și se realizează într-un timp mai
îndelungat. Fără a exercita un efect nivelator integrarea acționează și în sensul diferențierii;
individul care se afirmă prin specificul său se constituie ca o individualitate în colectiv, în
mediul social.
Constantin Păunescu și Ionel Musu (1997) consideră că “procesul integrării
constituie o acțiune complexă care, pe baza anumitor funcții și strategii, generează o fuziune
esențială între elementele sistemului personalității și elementele sistemului social,
determinând o dinamică de dezvoltare și de proces simultan și reciproc”. Din punct de vedere
psihopedagogic, integrarea legată mai ales de munca educativă și de viața socială, de evoluția
unor fenomene aflate sub influența mediului socioeconomic, se constituie ca un indicator
pozitiv al activității educative și de evoluție a unor fenomene sociale.
Termenul “integrare” a apărut în context educațional ca rezultat al deschiderilor spre
normalizarea vieții persoanelor cu dizabilități, evidente din ce în ce mai mult, în ultimele
decenii ale secolului XX, când printr-o serie de documente emise de organizații
internaționale, se promovau și se conturau schimbări de politici sociale și educaționale în
favoarea orientării și acceptării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe speciale în școli normale.
La Conferința Mondială asupra educației speciale, desfașurată sub egida UNESCO,
la Salamanca în iunie 1994, delegații a 88 de guverne și 25 de organizații internaționale, au
adoptat o declarație comună care conține printre altele, urmatoarele puncte:
-fiecare copil are dreptul fundamental la educație și fiecărui copil trebuie să i se ofere
șansa de a ajunge și de a se putea menține la un nivel acceptabil de învățare;
-fiecare copil posedă caracteristici, interese, aptitudini și necesități de învațare
proprii;

7
 proiectarea sistemelor educaționale și implementarea programelor educaționale trebuie
să țină seama de marea diversitate a caracteristicilor și trebuințelor copiilor inclusi în procesul
educațional;
-persoanele cu cerințe speciale trebuie să aibe acces în școlile obișnuite ( școlile de
masă), iar aceste școli trebuie să-și adapteze procesul didactic conform unei pedagogii
centrate asupra copilului, capabilă să vină în întâmpinarea nevoilor de cunoaștere ale fiecărui
copil în parte;
-școlile obișnuite care au adoptat această orientare sunt cele mai reprezentative medii
de combatare a atitudinilor discriminatorii, consruind o societate bazată pe spiritul de
acceptare și valorizare a diversității umane, oferind astfel șanse egale la educație pentru toți;
mai mult, ele asigură o educație utilă pentru majoritatea copiilor îmbunătățind eficiența și
gradul de utilitate socială al întregului sistem educațional.
Educația pentru toți a fost definită ca acces la educație și calitatea acesteia pentru toți
copiii, fiind identificate două obiective generale (1994):
1. Asigurarea condițiilor pentru participarea la educație a tuturor copiilor,
indiferent de cât de diferiți sunt și de măsura în care se abat, prin modelul personal de
dezvoltare, de la ceea ce societatea a denumit normal. Participarea presupune în primul rând
acces și apoi identificarea căilor prin care fiecare să fie integrat în structurile ce facilitează
învățarea socială și individuală, să continue și să se simtă partea activă a procesului. Accesul
are în vedere posibilitatea copiilor de a ajunge fizic la influențele educative ale unei societăți (
familie, școală, comunitate), de a se integra în școala și de a raspunde favorabil solicitărilor
acesteia.
2. Calitatea educației se referă la identificarea acelor dimensiuni ale procesului
didactic, a conținutului învățării și a calităților agenților educaționali care să sprijine învățarea
tuturor categoriilor de elevi, să asigure succesul, să facă sistemul deschis, flexibil, eficient și
efectiv.
Fiecare copil este înțeles ca un participant activ la învățare și predare pentru că
fiecare aduce cu sine în procesul complex al învățării și dezvoltării o experiență, un stil de
învățare, un model social, o interacțiune specifică, un ritm personal, un mod de abordare, un
context cultural căruia îi aparține.

8
 1.1.1. Obiectivele sșcolii interculturale
Școala, în calitate de instituție socială, trebuie sa fie plurală, să reunească și să
recompună pluralitatea intrinsecă a culturii, să vină în întâmpinarea diversității aspiraționale a
publicului său.
Individul însuși este de multe ori centrat multicultural, alimentându-se cu registre
valorice dinspre mai multe direcții. Fiecare dintre noi se înscrie în mai multe apartenențe. Nu
există cultura pură, care să fie conservată intactă. Cultura este un amestec, o ingemănare care
se realizează în timp.
Educația interculturală își propune să pregătească indivizii și societățile să fie mai
atente la dimensiunea culturală a existenței lor. În condițiile sporirii contactelor, ale
interacțiunilor posibile, se pot decela două mari seturi de obiective ale școlii interculturale:
● Păstrarea și apărarea diversității culturale a populației școalare. Școala, ca instanță
de transmitere a valorilor se va centra pe pluralitatea culturilor pe care mediul multicultural o
presupune. Acest obiectiv presupune două aspecte: pe de o parte, ea vizează adaptarea
educatului la mediul propriu, al regiunii, orașului, culturii sale particulare, cu toate trăsăturile,
iar pe de o alta parte, acest timp de școală își propune să asigure adaptarea educatului la
mediu în calitate de coexistență a mai multor grupuri culturale. Trebuie săă veghem ca școala
să nu devalorizeze o cultură sau alta în numele unor relativisme explicite.
● Prezervarea unității școlii. Specificitatea școlii interculturale, în ceea ce privește
atitudinile asimilationiste sau multiculturaliste, constă în aceea ca ea refuză de a se lasa
închisă în false alternative, promulgând varianta culturii conjugate a interacțiunii culturale.
De asemenea educaţia interculturală rezidă în pregătirea persoanelor pentru a
percepe, accepta, respecta şi a experimenta alteritatea.

1.1.2. Scopul educației interculturale

Scopul îl reprezintă netezirea terenului întâlnirii cu celălalt. A face educaţie
interculturală presupune ca însuşi procesul educaţional să se realizeze într-un mediu
interacţional, prin punerea alături, faţă în faţă, a purtătorilor unor expresii culturale diferite.
Alteritatea trebuie să devină un motiv de bucurie, o ocazie de întărire a sentimentului vieţuirii
laolaltă, o dorinţă a unei împreună simţiri şi binevenite conlucrări. Altul este un prilej de
descoperire şi conştientizare a realei identităţi. Căci, în căutarea celuilalt, ne descoperim pe
noi înşine, ne dăm seama de ceea ce suntem, sperăm, merităm. Frumuseţea existenţială ne este
dată de celălalt, de miracolul ieşirii din sine, de proiectarea în altul, de iubirea celui apropiat -
ca şi a celui îndepărtat.

9
 Educaţia interculturală se constituie într-o strategie de pregătire a societăţile
democratice viitoare astfel încât persoanele să se relaţioneze convenabil unii la alţii şi la
culturile pe care le poartă. Adaptarea la mutaţia şi diversitatea culturală este necesară atât
pentru “minorităţi”, cât şi pentru “majoritari”, în interacţiunile prezente şi viitoare. De altfel,
demarcaţia clasică intre majoritari şi minoritari este tot mai dificilă şi periculoasă de realizat.
În funcţie de multiple perspective de referinţă, toţi indivizii pot fi minoritari, racordându-se la
subcoduri culturale oarecum diferite. Sunt, de asemenea, situaţii, când nu se mai ştie, cu
claritate, cine este minoritar şi cine este majoritar.
Educația interculturală este cea care susține integrarea socială a grupurilor minoritare
în mod pașnic fără ca acestea să fie nevoite să renunțe la propria identitate.
Educația interculturală trebuie să țină cont de diferitele stiluri de viață, să se adapteze
la nevoile și interesele fiecăruia, dar să și fie elaborată și configurată pe principiul participării
egale a tuturor celor implicați în procesul educativ.
Pentru o educație interculturală democratică, participanții la procesele educative au
dreptul să contribuie la definirea tipului de educație pe care îl doresc. De asemenea, trebuie să
existe spații în care să fie posibilă participarea pe principiile egalității.

1.1.3. Formele de realizare ale educației interculturale

Formele de realizare a educaţiei interculturale rămân cele generale, în care se face
orice tip de educaţie: lecţiile obişnuite, activităţile nonformale din gradiniță sau influenţele
informale exercitate în afara perimetrului gradiniței. Cât priveşte metodologia didactică, se
vor prelua şi adapta procedeele activizante cunoscute, care se vor combina în modalităţi cât
mai inteligente pentru a favoriza şi forma comportamente interculturale. Va fi promovată o
pedagogie activă şi participativă, metode active care să solicite interesul şi creativitatea
preșcolarilor, care să facă apel la toate capacităţile lor şi care să le permită să se exprime şi să
colaboreze.
La aceasta pot concura mai multe tipuri de activităţi (Rey, 1999, p. 188): realizarea
de proiecte tematice, cercetări, anchete prin interviuri, jurnale de clasă, recitări de poezii,
povestiri, interpretări de roluri, manifestări teatrale cu sau fără marionete, dezbateri de idei
plecând de la studii de caz, posibilitatea de a negocia şi ajunge la decizii consensuale, exerciţii
de reflecţie critică şi constructivă. Utilizarea nu doar a documentelor pedagogice ci şi a unor
"documente autentice", ca foile de jurnal, fotografii, diapozitive, emisiuni T.V., filme video,

10
ce vor permite acumularea unor informaţii diverse şi reale asupra obiectelor, culturilor şi
limbilor pe care le studiază sau vorbesc prescolarii.
Un rol deosebit în sporirea sensibilităţii faţă de alteritate îl joacă mass media.
Instanţele mediatice electronice (îndeosebi televiziunea şi internetul) presupun mai multe
calităţi, printre care ubicuitatea (prezenţa peste tot) şi imediatitatea (prezentarea faptelor în
direct). Lumea este prezentă aici, îndepărtatul este apropiat, devin participant activ la un
spectacol în care sunt integrat ca actor. Culturile se amestecă unele cu altele, trecerile de la un
spaţiu cultural la altul se fac instantaneu, difuziunea modelelor culturale este pe deplin
garantată. Străinul nu-mi mai este străin, evenimentele petrecute aiurea mă marchează, devin
mai sensibil la alteritate. Mass media prezintă o organizare a capitalului cultural al omenirii
într-o modalitate osmotică, interculturală. Actualitatea mediatică vine cu un imens potenţial
intercultural. Canalele specializate (în ştiri, documentare ştiinţifice) penetrează conştiinţele,
realizând o integrare cognitivă care, dincolo de funcţiile discutabile, uniformizatoare au şi
avantajul de a crea premisele unei înţelegeri în planul savoir-ului la care se raportează fiecare.
La nivelul practicilor școlare se va recurge la mai multe formule: necesitatea de a
apela la o pedagogie activă și participativă, învățarea cooperativă ce îi antreneaza mai mult pe
copiii cu posibilități materiale modeste pentru a promova o egalitate a șanselor educaționale,
gestiunea democratică a învățământului la nivelul clasei sau școlii, educația pentru
comunicare.
Gama de activități în școală se va lărgi, prin îmbinarea diferitelor forme de
organizare cu noi mijloace de învățământ și împrumutarea unor practici sau strategii specifice
manifestărilor culturale de nivel comunitar sau global. Iată posibilele titluri de activități ce se
pot contura:
- invitarea în școală sau în mediul educativ a unor persoane avizate din exterior; aceste
contacte vor fi benefice și instructive dacă invitații reprezintă puncte de vedere diferite, medii
sociale și culturi diferite;
- utilizarea bibliotecilor, a centrelor de documentare audio-vizuale prezente în școală
sau în comunitate; aceste centre vor trebui să dispună de lucrări care să răspundă obiectivelor
educației interculturale;
- utilizarea noilor tehnologii ale comunicării (teleînvățarea, televiziunea educativă,
cărțile – caseta) care permit accesul la educația continuă a unor categorii sociale și constituie
o cale de tranziție spre o altă formă de educație;
-utilizarea unor reviste care pot să suplinească materialul pedagogic, frecvența în țările
în curs de dezvoltare;

11
 - participarea la evenimentele culturale și saărbătorile locale, la diversele activități
care sunt propuse, vizitarea de muzee și expoziții;
- antrenarea în activități muzicale și corale; cântecul constituie un mijloc de participare
și de dezvoltare a unei culturi;
- studiul aportului reciproc al culturilor care se poate realiza și în afara unor
evenimente culturale specifice; ca și muzica, arhitectura, artele plastice și motivele lor
decorative, operele literale, științele oferă ocazii remarcabile de a ilustra legăturile existente
între est și vest, între nord și sud;
- organizarea de întâlniri între persoane de culturi diferite, ca ocazii de stabilire a unor
noi relații de prietenie;
- reacția la evenimentele politice locale și internaționale;
- înfrățirile care oferă o ocazie concretă a schimbului și solidarității; ele se pot realiza
între clase ale aceleiași școli, pentru a iniția contacte pozitive între grupuri, ca și între clase
din alte regiuni lingvistice sau chiar din alte țări;
- corespondența școlară, care poate fi realizată, de către toți copiii prin schimbul de
desene, de casete audio sau video;
- colaborarea cu asociațiile locale sau internaționale, mai ales cu diverse asociații non-
guvernamentale ale căror obiective sunt în relație cu înțelegerea internațională și educația
interculturală, cu drepturile omului și emanciparea grupurilor minoritare, pacea, dezvoltarea și
protecția mediului;
- vizitele, cursurile, zilele sau săptămânile de studiu centrate pe un aspect anume
(mediul înconjurător, arhitectura, artizanat, limbi);
- participarea la activități propuse de unele organisme;
Programa școalară trebuie să conțină o abordarea interculturală, bazată pe valori ca
solidaritatea, egalitatea și respectul față de diversiune.
S-a constatat că, dacă la început preșcolarii au fost reticenți în a cunoaște tradițiile și
obiceiurile altor copii, pe parcursul desfășurării activităților opționalului, acestia au manifestat
interes în a ști cât de multe despre colegii lor de alta naționalitate, despre tradițiile acestora,
cultură și modul lor de viață.

12
 1.2. Necesitatea educației interculturală la preșcolari
Fiecare om are dreptul de a beneficia de sprijin pentru formare şi integrarea lui
scocială şi individuală.
Mai ales copiii au dreptul de a se dezvolta şi forma cât mai potrivit pentru a-şi
construi unicitatea şi pentru a lua parte la identitatea socială şi culturală din care provin. Este
normal ca societatea să ȋi sprijine la ȋnceput, la nivelul familiei, apoi prin grădiniţă şi şcoală.
Educaţia pentru toţi trebuie să ȋnceapă de la grădiniţă deoarece orice grădiniţă
reprezintă terenul unei ȋnvăţări timpurii a regulilor sociale (integrarea educaţională şi socială a
tuturor copiilor) grija pentru o societate ȋntreagă nu doar pentru anumite segmente ale ei.
Trebuie manifestată o grijă pentru fiecare individ ȋn parte pentru a creşte generaţii educate.
Aceasta este cerinţa esenţială a educaţiei pentru toţi. Pentru a putea răspunde
diversităţii şi unicităţii copiilor şi a asigura educaţia tuturor, este nevoie să se orienteze pozitiv
atitudinea, limbajul şi metoda pedagogică. Copilul preşcolar este un personaj ȋn procesul de
formare şi fiecare gest, privire, cuvânt din partea adulţilor cu care vine ȋn contact poate să ȋi
influenţeze imaginea de sine.
Educaţia pentru toţi presupune o gândire nouă diferită de modul tradiţional şi
abordarea actului de formare a tinerei generaţii din perspectiva drepturilor individuale şi a
valorii fiecărui om. Ca ȋn orice alt domeniu de activitate socială şi ȋn educaţie contează
acumulările educative.
Educaţia epocii noastre se bazează pe calitate şi eficienţă la nivelul fiecărui act
educativ, si trebuie ȋnţeleasă ca un proces pe tot parcursul vieţii. Ea reprezintă nu numai
responsabilitatea educatorilor dar şi a comunităţii şi a familiei ȋn care se naşte şi creşte
copilul. Responsabilitatea trece de la cei care o promovează spre copii, cei care urmează a fi
formaţi.
Educaţia pentru toţi copiii se defineşte ca o cerinţă fermă şi clară a epocii noastre,
determinată de cerinţele şi nevoile timpului prezent.
Procesul educativ este necesar să se adreseze tuturor şi să se axeze pe soluţii adecvate
şi rapide la adaptare faţă de diversitatea şi unicitatea umană. Societatea ȋnsăşi se
caracterizează prin diversitate şi unicitate. Ca fenomen social ce presupune proiectare,
planificare şi organizare, educaţia se adresează tuturor, pentru că societatea este alcătuită din
toţi.
Este necesar ca fiecare program să fie schimbat ȋn aşa fel ȋncât fiecare copil să fie
bine primit. O grupă de copii este incluzivă dacă primeşte toţi copiii indiferent de statutul lor

13
social şi acordă valoare şi atenţie fiecăruia, dar educaţia este incluzivă doar dacă cuprinde
toate componentele actului de educaţie ȋn ȋntregul lui.
Toată grădiniţa trebuie să lucreze cu acelaşi scop şi anume acela de a urmării
demersul integrării tuturor copiilor.
Educaţia pentru toţi se caracterizează prin termenii: educaţie de calitate, eficienţă,
responsabilitate, pluridisciplinaritate, proces complex, strategie de respectare a drepturilor,
evidenţierea a valorii individuale umane.1
Procesul educativ este necesar să se axeze pe soluţii adecvate şi rapide la adaptare
faţă de diversitatea şi unicitatea umană. Ca fenomen social ce presupune proiectare,
planificare şi organizare, educaţia se adresează tuturor, pentru că societatea este alcătuită din
toţi.
Este necesar ca fiecare program să fie schimbat ȋn aşa fel ȋncât fiecare copil să fie
bine primit. O grupă de copii este incluzivă dacă primeşte toţi copiii indiferent de statutul lor
social şi acordă valoare şi atenţie fiecăruia, dar educaţia este incluzivă doar dacă cuprinde
toate componentele actului de educaţie ȋn ȋntregul lui. Toată grădiniţa trebuie să lucreze cu
acelaşi scop şi anume acela de a urmării demersul integrării tuturor copiilor.
Programul grădiniţei trebuie să ofere şansa copiilor de a se forma ȋn sens pozitiv cu
ȋncredere ȋn forţele lor. Contează foarte mult aprecierile educatoarei, apelativele, modul
pozitiv sau negativ ȋn care reacţionează la acţiunile copiiilor.
Educația interculturală este componenta noilor educații și nu o putem lăsa în afara
activităților ce se desfasoară în gradiniță, îndeosebi cele opționale.
Educația interculturală, se poate realiza prin activitățile curriculare și
extracurriculare, care ne dau posibilitatea să facem primii pași în atingerea obiectivelor
interculturale, astfel oferind copiilor prilejul de a se manifesta liber și de a se cunoaște între ei.
Curriculumul pentru educație timpurie prin filosofia educațională care promovează
educația integrată prin domenii experențiale deschide noi orientări pentru cadrele didactice,
care pot îmbogăți cu aceasta componentă a educației interculturale curriculumul opțional,
precum și activităile extracurriculare.
Încă de la gradiniță se cultivă respectul fața de obiceiurile și tradițiile poporului
nostru și al altor popoare și etnii conlocuitoare. Pentru că la vârsta preșcoalară trebuie să
formăm comportamente sociale și moral – civice adecvate unor conviețuiri pașnice, să

1
Vrăşmaş, T.; Vrăşmaş, Ecaterina, (2012), Educaţia incluzivă în grădiniţă: dimensiuni,
provocări şi soluţii, / UNICEF România, Buzău: Alpha MDN. 11 Idem 9)

14
cultivăm prietenia și respectul reciproc între copii și respectul pentru valorile culturale ale
tuturor etniilor conviețuitoare nouă, cadrelor didactice ne revine sarcina să apelam, de câte ori
este ocazia la acțiuni care se subordonează principiului interculturalității.
Aceste activități cu specific intercultural, se pot aborda cu preșcolarii, deoarece
fiecare dintre ei dorește să fie valorizat, să iasă în evidență cu ce are el mai valoros și
interesant.
Copiii participă cu toata plăcerea la activități deoarece se crează o atmosfera de
lucru prin cooperare, în care toți copiii sunt încurajați să se exprime într-o manieră liberă.
În acest gen de activități, copiii se implică, antrenându-și familia, realizând astfel și
un fructuos parteneriat între gradiniță și familie.

15
 1.3. Efecte formative ale educatiei interculturale
Perspectiva interculturală de concepere a educaţiei poate să conducă la atenuarea
conflictelor şi la eradicarea violenţei în şcoală, prin formarea unor comportamente precum
(cf. Walker, 1992, p. 8):
- aptitudinea de a comunica (a asculta şi a vorbi);
- cooperarea şi instaurarea încrederii în sânul unui grup, cum ar fi grupurile de
tineri, de muncă, de joacă etc.;
- respectul de sine şi al altora, toleranţa faţă de opiniile diferite;
luarea de decizii în chip democratic;
- acceptarea resposabilităţii altora şi a propriului eu;
- soluţionarea problemelor interpersonale;
- stăpânirea emoţiilor primare;
- aptitudinea de a evita altercaţiile fizice etc.
Într-un studiu, prinvind programa disciplinei de educație interculturală, realizat de
un grup de cercetători (Ivasiuc, Koreck, Kovari), se subliniază urmatoarele neajunsuri ale
programei de educație interculturală ( 2010, p. 25-26):
-lipsește caracterul de proces al educației interculturale și progresia logică a
demersului pedagogic pentru atingerea obiectivelor proprii educației interculturale;
-lipsește în mare măsură reflecția asupra propriei indentități, de la care trebuie să se
pornească în evaluarea stadiului inițial la care se află elevii pentru a putea adapta metodele și
parcursul pedagogic la nevoie identificate în rândul elevilor.;
Problema comunicării interculturale în învățământ conduce în mod firesc la
soluționarea unor probleme, de exemplu: cum percepe profesorul diferența culturală, cum își
adaptează stilul comunicativ la profilul cultural al elevului, care sunt pericolele folosirii unor
stereotipuri de categorisire a alterității în educație, ce posibilități are profesorul de a înțelege și
valorifica potențialurile culturale diferite ale elevilor, care este aportul profesorului, elevilor,
părinților la dezamorsarea unor neînțelegeri interculturale.
Diferențierea – urmărește abordarea procesului instructiv- educativ pe baza
observațiilor și examinării cerințelor individuale/ specifice ale fiecărui copil, antrenarea
capacităților și resurselor instituționale și ale cadrelor didactice pentru a răspunde într-o
manieră eficientă la provocările diversității elevilor dintr-o clasă/școală. Diferențierea în
educație presupune personalizarea și individualizarea demersului instructiv – educativ pe baza
observațiilor și examinării nevoilor specifice ale fiecărui copil, antrenarea capacităților/
resurselor personale și de grup ale specialiștilor, pentru a rîspunde într-o manieră eficientă la

16
provocările diversității cerințelor elevilor dintr-o clasă/școala. Toate acestea permit
educatorilor și specialiștilor să evalueze nivelul achizițiilor școlare și capacitatea de
comprehensiune a fiecărui copil, să valorifice rezultatele evaluării pentru adaptarea
programelor curriculare și să fructifice la maximum potențialul fiecărui copil. Acceptarea
diferențelor dintre copii, va determina schimbarea paradigmei tradiționale, în care profesorul
era principalul actor în procesul didactic, în favoarea acțiunilor de flexibilizare și diversificare
a activităților didactice, prin valorificarea permanentă a potențialului de învățare al elevilor,
oferirea de conținuturi, sarcini, materiale și mijloace diferite și atunci când este cazul, de
sprijin individual din partea profesorului de sprijin, toate acestea pe fondul unor strategii
didactice, interactive și într-o atmosferă de lucru atractivă.
Oportunitatea luării în considerare a dimensiunii culturale, de la vârsta timpurie, este
motivată prin rezultatele mai multor cercetări (Lynch si Hanson, 1998) care demonstrează
capcana în jurul vârstei de cinci ani se conturează elementele esențiale care-i permit copilului
situarea în mediul cultural al grupului de apartenență și tot în jurul vârstei de cinci ani, copilul
poate asimila din mediul social, prejudecăți și atitudini negative față de anumite grupuri.
În gradiniță, copiii percep diferențele dintre ei ca firești și nu au prejudecăți în
relațiile reciproce, nu manifestă stereotipuri, în măsura în care nu intervin adulții în preajma
lor, comportamentul lor poate și este influențat de convingerile personale, și, mai ales, de
circumstanțele exterioare. La această vârstă nu putem vorbi despre o experiență de viață care
să ducă la diferențieri de rasă sau etnie. Copiii ar trebui să-i perceapă pe toți ceilalți copii din
gradiniță ca fiind la fel ca ei și având aceleași preocupări și interese, să socializeze și să
relaționeze necondiționat cu aceștia.
Întregul proces educativ din serviciile de educație timpurie va avea în vedere, alături
de alte aspecte, și:
● formarea la fiecare copil a unei imagini de sine pozitive, care să includă
dimensiunea apartenenței interculturale;
● dezvoltarea la toți copiii a unei atitudini pozitive față de cei cu apartenențe
etnoculturale diferite și față de diveristate în general;
● susținerea suplimentară a copiilor care au nevoi speciale în acest domeniu, datorită
apartenenței la grupuri defavorizate din punct de vedere social sau cultural;
Practicile incluzive și interculturale trebuie să se regăsească pe tot parcursul zilei, în
toate tipurile de activități, în mod constant. Acest demers este facilitat în mod deosebit de
metodele interactive, al căror utilizare este recomandată în contextul reformei timpurii,

17
precum și de structurarea activităților pe centre de învățare, pe teme, prin utilizarea de
exemplu, a metodei proiectului.
Noul curriculum pentru educație timpurie precizează în mod explicit ca mediul
educațional trebuie să permită dezvoltarea liberă a copilului și să pună în evidență
dimensiunea interculturală și pe cea a incluziunii sociale. Pentru aceasta trebuie avute în
vedere diferite elemente ale cadrului în care se desfasoară activitățile în serviciile de educație
timpurie, inclusiv:
- mediul fizic, decorarea sălilor și a spațiilor comune ale grădiniței;
- dotarea centrelor cu materiale și jucării;
- metodele de lucru utilizate, divizarea pe grupuri a copiilor;
- împărțirea copiilor în grupe și evitarea segregării;

18
 Capitolul 2
PROIECTELE TEMATICE- CADRU DE REALIZARE (PROMOVARE)
A EDUCAȚIEI INTERCULTURALE LA GRĂDINIȚĂ

2.1 Abordarea interculturalității în procesul instructiv educativ desfașurat cu

preșcolarii
Toți suntem diferiți dar în același timp egali. Semnul de egalitate care s-ar pune în
relațiile pe care le împărtășim cu cei din jurul nostru nu vine din spațiul pe care-l ocupăm și
nici de ceea ce considerăm că ceilalți așteaptă de la noi. Semnul de egalitate, este dat de
respectul față de cel de lângă noi și de posibilitatea de comunicare pe care trebuie să o
valorificăm. Posibilitatea care ne este oferită necondiționat și care trebuie valorificată cu grijă
pentru a identifica oportunitățile oferite de conviețuirea cu celălalt.
. Încă de mici, copiii sunt „antrenaţi” să asculte „povestea” altui copil fără să emită
judecăţi, să-şi prezinte propria „poveste” nealterată şi fără frica de a fi judecat de ceilalţi.
Copiii sunt sprijiniţi să adreseze întrebări, să compare propriile convingeri cu ale colegilor, să
identifice similitudinile şi diferenţele între acestea.
Munca cu preşcolarii se continuă şi în rândul părinţilor, subliniind faptul că grădiniţa,
şcoala în general, se călăuzeşte pe principii precum egalitatea sau complementaritatea
valorilor, exploatează diferenţele spirituale şi valorile locale.
Vârsta unui copil este unul dintre cei mai importanți factori de laut în considerare
pentru a începe o discuție cu privire la orice subiect care scoate în evidenţă faptul că oamenii
sunt diferiţi. Cel mai important lucru de a păstra în minte este că niciodată nu este prea
devreme sau prea târziu, pentru a vorbi cu copiii despre respectarea diversității.
În învăţământul preşcolar este esențial să se cunoască următoarele stadii de
dezvoltare atunci când abordează problema de diversităţii cu copiii.
Aproape de vârsta de doi ani, copiii încep să observe aspectele fizice ale identității. Pe
la vârsta de doi ani, copiii devin tot mai conștienți de sex. Aceasta este urmată de curiozitate
cu privire la culoarea pielii, culoarea părului si textura, forma ochilor si culoarea, precum și
alte attribute.
Începând cu vârsta de trei ani ei încep să recunoască diferențele etnice, observând că
copiii manâncă alimente diferite și sărbătorile sunt diferite sau, invers, nu sărbătoresc. Pe
măsură ce începe să observe diferențele, copiii pot da semne de frică sau disconfort. Ei nu au

19
instrumentele necesare să-şi exprime trăirile lor, ei pot evita sau ignora un copil pe care îl
percep a fi diferit.
După patru ani începe să extindă observațiile și să caute explicații pentru aceste
diferențe. El pune întrebări despre cum au ajuns anumite persoane să fie altfel decât ei sau de
ce ei sunt altfel decât ceilalţi.
Nu toți vorbim aceiași limbă. Diversitatea este acel ceva care ne încântă viața în
relațiile pe care le stabilim cu ceilalalți. A fi altfel și a vorbi altă limbă, nu face din noi decât
un rezervor inepuizabil de experiențe noi și diferite.
Capacitatea de a primi și de a dărui trebuie împărtășită de la cea mai fragedă vârstă
pentru a putea ajunge la realizarea scopului dorit și anume la conceptul de cultură universală
în care fiecare să-și regăsească specificul național și să se bucure de aceasta fără teama de a fi
judecat sau ignorat.
Nu poți vorbi de o cultură diferită și de reprezentări identitare diferite decât
cunoscând-o. Iar cel mai bun mod de a o face este să cunoști oamenii din această cultură, să
împărtășești gândurile lor, trăirile, conflictele care ar putea să apară dintr-un motiv în altul.
Toleranța și capacitatea de detașare de la propriile idei și valori sunt esențiale în acest
sens. Primul pas în atingerea acestui obiectiv, ar trebui să fie acceptarea, înțelegerea și
respectarea propriei culturi și a celor care fac parte din ea.
Ar fi bine ca fiecare dintre noi, să-și analizeze propria conduită, să-și identifice
aspectele pozitive și cele negative, și numai după aceea, pe aceeași schemă, să-i analizeze pe
cei din jur. Acceptarea sinelui facilitează acceptarea și înțelegerea celorlalți. Învățământul
românesc se gasește în plină schimbare și reînnoire.
Perspectiva interculturală, imprimată învățământului nostru, s-ar putea lovi de anumite
prejudecăți (ascunse ori uitate) sau ar putea să reînvie sentimente de ură sau dispreț acumulte
în timp. Înainte de a încerca să continuăm în spiritele oamenilor dorința de cunoaștere și
atașare la alte culturi, este nevoie să se disipeze resentimentele și prejudecățile.
În cazul învățământului românesc, abordarea interculturală ar trebui să genereze o
serie de reflecții asupra unor chestiuni cum ar fi:
● necesitatea de a fundamenta un sistem și o structura instituțională pentru
învățământ care să fie mult mai flexibile și mai permisive la autonomia unităților de bază;
● capacitatea sistemului școlar de a preveni “ghetoizarea” fenomenelor de
segregație culturală, dar și posibilitatea de a se asigura un învățământ în limba materna pentru
comunitățile minoritare;

20
 ● necesitatea de a se stabili o serie de obiective educaționale centrate pe dobândirea
autonomiei spirituale, pe autoinstrucție și autoeducație;
● cerința de a se revizui conținuturile progrmelor de educație, prin imprimarea unor
direcții interculturale asupra unor materii de învățământ (istorie, geografie, literatură, arte);
● lărgirea gamei de strategii și metodologii didactice prin evidențierea de metode și
tehnici didactice mai suple și compatibile deschiderii interculturale;
● în comunitățile pluriculturale, cu etnii eterogene, unde se manifestă tensiuni
interetnice, demersul intercultural trebuie să se centreze pe scopuri terapeutice, prin care să se
stingă conflictele.
● în comunitățile pluriculturale, unde nu există tensiuni, abordarea interculturală
trebuie să aibe drept obiective prevenirea conflictelor virtuale, înțelegerea mutuală,
colaborarea și deschiderea interetnică.
● în comunitățile locale monoculturale și omogene etnic, avansăm ideea necesității
unei pregătiri prealabile pentru dialog intercultural, în vederea facilitării contactelor și
interacțiunilor viitoare posibile.
Prin conținutul activităților și formele de activitate desfăsurate în grădinița, copilul
învață să înțeleagă ceea ce spun alții, să-și exprime dorințele, impresiile, gândurile, intențiile
și trăirile sale emoționale, să verbalizeze adecvat ceea ce vrea, să comunice altora, iar prin
folosirea lexicală și gramaticală corectă a cuvintelor, să-și autoregleze și programeze propriile
fapte de conduită.
Dezvoltarea personalității este un deziderat urmărit în învățământul preșcolar. Acest
deziderat, urmărește și cultivarea sentimentelor de toleranță față de diversitate ca dimensiune
a caracterului.
Prin observație, am urmărit comportamentul copiilor în diferite etape ale zilei, modul
lor de manifestare în cadrul activităților, precum și capacitatea lor de asimilare în diferite
ipostaze. Dacă la început erau dezorientați, speriați, pe parcurs au reușit să-și însușească
reguli de comportare în colectiv, să le înțeleagă și să le respecte, să cunoască regulile de
igienă și de conduită sănătoasă și să le folosească, să practice exerciții fizice de călire a
organismului și de sporire a capacității de efort, să înțeleagă și să respecte igiena programului
zilnic.
Alte acțiuni menite să susțină preocuparea de ordin educativ pot fi: Ziua Copilului,
pregătirea și asigurarea cadrului festiv cu ocazia sfintelor sărbători, vizionări de filme și
spectacole.

21
 2.2. Modalitati de realizare a educatiei interculturale la gradinita
Educatia interculturala, ca disciplina optionala, facand parte din curriculum, la
decizia scolii. In acest caz, educatia interculturala poate fi abordata inca din gradinita pana la
clasele mari de liceu. Este chiar recomandat sa se inceapa de timpuriu studiu acestei
discipline, intrucat competentele interculturale, atitudinile si valorile ce le presupun nu se pot
forma izolat, intr-un singur an de studiu.
Formele de realizare a educatiei interculturale raman cele generale, in care se face
orice tip de educatie: formal, nonformal si informala..
Programele de tip Erasmus, Comenius si Eurydice reprezinta un bun prilej pentru
schimburile interculturale si formarea competentelor interculturale.
Educatia interculturala se regaseste in: lecţiile obişnuite, activităţile nonformale din
gradinita sau influenţele informale exercitate în afara perimetrului gradinitei.
La aceasta pot concura mai multe tipuri de activităţi (Rey, 1999, p. 188):
● realizarea de proiecte tematice;
● cercetări;
● anchete prin interviuri;
● jurnale de clasă;
● recitări de poezii;
● povestiri;
●interpretări de roluri;
● manifestări teatrale cu sau fără marionete;
● dezbateri de idei plecând de la studii de caz;
● exerciţii de reflecţie critică şi constructivă;
Cât priveşte metodologia didactică, se vor prelua şi adapta procedeele activizante
cunoscute, care se vor combina în modalităţi cât mai inteligente pentru a favoriza şi forma
comportamente interculturale. Va fi promovată o pedagogie activă şi participativă, metode
active care să solicite interesul şi creativitatea prescolarilor, care să facă apel la toate
capacităţile lor şi care să le permită să se exprime şi să colaboreze.
Una dintre intrebarile legitime care se ridica este cea legata de statutul educatiei
interculturale in scolile din Romania. Desi exista preocupari pentru dimensiunea interculturala
a educatiei, statutul educatiei interculturale in scoala romaneasca ramane unul slab conturat.
Ea a aparut in curriculumul romanesc ca disciplina optionala in anul 2008, considerat anul

22
dialogului intercultural, ca urmare a Ordinului Ministrului Educatiei Cercetarii si Tineretului
nr. 1529 care stipula introducerea problematicii diversitatii in curricula obligatorie.
Utilizarea nu doar a documentelor pedagogice ci şi a unor "documente autentice", ca
foile de jurnal, fotografii, diapozitive, emisiuni T.V., filme video, ce vor permite acumularea
unor informaţii diverse şi reale asupra obiectelor, culturilor şi limbilor pe care le studiază sau
vorbesc prescolarii.
Un cadru prielnic de realizare a educaţiei interculturale îl constituie sportul, care nu
este numai o practică fizică, este şi una culturală. Fiecare disciplină sportivă îngăduie mai
multe grade de universalitate. Fotbalul în Europa sau base-ball-ul în SUA au în subsidiar şi
funcţii interculturale. Sportul vehiculează modele, vedete care întrec spaţiul limitat al unei
ţări. Marii sportivi nu mai au cetăţenie unică, au devenit “mondiali”. Sportul poate uni, dar şi
dezbina. El oferă oportunităţi pentru cunoaştere şi comunicare între oameni de origini diverse,
dar constituie şi prilej de distanţare şi reliefare a orgoliilor personale, comunitare, naţionale.
Dacă nu este semnificat cum trebuie, sportul, practicanţii şi admiratorii lui îşi întăresc
apartenenţele, spiritul de castă, de adversitate, de opacitate faţă de “duşmani”, “străini” etc.
La nivelul practicilor şcolare se va recurge la mai multe formule:
- necesitatea de a apela la o pedagogie activă şi participativă;
- învăţarea cooperativă ce antrenează mai mult pe copiii cu posibilităţi materiale
modeste pentru a promova o egalitate a şanselor educaţionale;
- gestiunea democratică a învăţământului la nivelul clasei sau şcolii;
- educaţia pentru comunicare;.
Gama de activităţi în şcoală si gradinita se va lărgi, prin îmbinarea diferitelor forme
de organizare cu noi mijloace de învăţământ şi împrumutarea unor practici sau strategii
specifice manifestărilor culturale de nivel comunitar sau global.
Iată posibile tipuri de activităţi ce se pot contura (Rey, 1999, pp. 189-193):
●invitarea în gradinita sau în mediul educativ a unor persoane avizate din exterior;
aceste contacte vor fi cu atât mai benefice şi mai instructive dacă invitaţii reprezintă puncte
de vedere diferite, medii sociale şi culturi diferite;
● utilizarea noilor tehnologii ale comunicării (teleînvăţarea, televiziunea educativă,
cărţile - casetă), care permit accesul la educaţia continuă a unor noi categorii sociale şi
constituie o cale de tranziţie spre o altă formă de educaţie;
● utilizarea de reviste care pot să suplinească materialul pedagogic, frecventă în
ţările în curs de dezvoltare;

23
 ● participarea la evenimentele culturale şi sărbătorile locale, la diversele activităţi
care sunt propuse, vizitarea de muzee şi expoziţii;
● antrenarea în activităţile muzicale şi corale. Cântecul constituie un mijloc de
participare şi de dezvoltare a unei culturi a păcii;
●studiul aportului reciproc al culturilor, care se poate realiza şi în afara unor
evenimente culturale specifice. Ca şi muzica, arhitectura, artele plastice şi motivele lor
decorative, operele literare, ştiinţele oferă ocazii remarcabile de a ilustra legăturile existente
între est şi vest, între nord şi sud;
●organizarea de întâlniri între persoane de culturi diferite, ca ocazii de stabilire a
unor noi relaţii de prietenie;
● înfrăţirile, care oferă o ocazie concretă a schimbului şi solidarităţii. Ele se pot
realiza între clase ale aceleaşi institutii, pentru a iniţia contacte pozitive între grupuri, ca şi
între clase din alte regiuni lingvistice sau chiar din alte ţări;
● corespondenţa şcolară, care poate fi realizată deja de către toţi copiii prin
schimburi de desene, de casete audio sau video. Noile tehnologii facilitează diferite forme de
schimb;
● colaborarea cu asociaţiile locale sau internaţionale, mai ales cu diverse asociaţii
nonguvernamentale ale căror obiective sunt în relaţie cu înţelegerea internaţională şi educaţia
interculturală, cu drepturile omului şi emanciparea grupurilor minoritare, pacea, dezvoltarea şi
protecţia mediului;
● vizitele, cursurile, zilele sau săptămânile de studiu centrate pe un aspect anume
(mediul înconjurător, arhitectura, artizanat, limbi);
● participarea la activităţile propuse de unele organisme;
● celebrarea Zilei drepturilor copilului pe 20 noiembrie, data aniversară a
"Declaraţiei drepturilor copilului" (1959) şi a "Convenţiei privitoare la drepturile copilului"
(1989) adoptată de ONU, ca şi celebrarea Zilei drepturilor omului pe 10 decembrie, dată
aniversară a "Declaraţiei universale a drepturilor omului" (1948) proclamată de ONU.
In mediu nonscolar, un rol important il are insasi societatea si familia. O educatie
interculturala eficienta presupune interactiunea eficienta intre toate formele educatiei.

24
 2.3. Proiectul tematic-cadrul optim de promovare a educației interculturale

2.3.1 Proiectul- elaborare, structură, caracteristici, trăsături, instrument de

evaluare, strategie de învățare
Cuvântul proiect derivă de la cuvântul latin projicere = „a arunca înainte”. Aşadar
proiectul este un proces ce presupune un punct de plecare din care cineva „aruncă” o idee, o
temă, o ipoteză „înainte”, spre o anumită ţintă.
Implicarea într-o activitate educativă în care cadrul didactic este interesat de succesul
educațiilor, impune cu necesitate o pregătire prealabilă, o gândire preacțională a acesteia,
deoarece (este tot mai larg acceptat acest fapt) “orice lucru bine facut este rezultatul unui
proiect bine gândit”.2 Imperativitatea parcurgerii mentale anticipate a oricărei acțiuni
educative este surprinsă de către Howard Hendricks sub forma Legii Pregătirii: “procesul de
predare-învățare va fi mult mai eficient atunci când profesorul, cât și elevul sunt pregătiți în
mod adecvat”.
Esența demersului proiectării, poate fi exprimată făcând apel la conduita de anticipare;
ea presupune imaginarea unei activități prin raportare la un scop bine precizat. Prin definiție,
proiectarea înseamnă “a reprezenta un scop care se așteaptă și a înțelege natura și ordinea
acțiunilor necesare pentru a-l atinge”. 3
Pentru a evidenția sau a numi anticiparea unor acțiuni în practica educațională sunt
utilizate denumiri diverse; utilizare frecventă au termenii: plan, repectiv derivatul planificare,
program/programare și proiect/proiectare. Proiectul este un plan care servește intenției de a
întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru. Cu toate acestea, în ultimele decenii,
literatura de specialitate manifestă o preferință mai mare pentru termenii proiect, respectiv
proiectare, opțiune căreia îi vom da și noi curs în cele ce urmează. Dimensiunea indefinită a
proiectului vizează faptul că acesta se referă la o intețtie, la ceva ce poate fi realizat, dar a
cărui realitate nu este condiționată de proiectul ca atare.
Termenii folosiți în practica pentru a numi documentele școlare ce consemnează
pregatirea desfașurării lecției (respectiv, activități în grădiniță) sunt foarte numeroși. Teodor
Gal inventaria mai multe variante denominative pentru același document: proiect de
tehnologie didactică, proiect de tehnologie educațională, proiect de activitate didactic,
proiectarea instruirii, proiect de lectțe, proiectarea lecției.4

2
I.Jinga, I. Negret, 1994, Invatarea eficienta, Editura EDITIS, Bucuresti, p. 149
3
G. Faucon coord. 1991, Guide de l`instituteur et du professeur de l`ecole, Hachette, Paris, p.II
4
T. Gal, 1998, Proiect de lectie, plan de lectie, schita de lectie, în Educația: ieri, azi, mâine, Buletinul
Cabinetului Pedagogic, nr. 14, Iasi, p. 54-60

25
  Elaborarea proiectelor implică parcurgerea următorilor pași:
1. stabilirea competențelor/obiectivelor operaţionale vizate;
2. formularea întrebărilor cheie ale curriculumului;
3. stabilirea strategiilor de lucru: organizatorice, temporale, materiale;
4. realizarea unui plan de evaluare;
5. proiectarea etapelor.

 Structura generală a unui proiect

Rezultatul demersului proiectării pedagogice, se concretizează în proiectul
pedagogic. Un model sau o schemă a structurii unui proiect, indiferent de natura activității
vizate de aceasta, cuprinde ansamblul de componente redat mai jos:
 Scopul proiectului (se specifică ceea ce se urmărește prin realizarea proiectului).
Responsabilul/ coordonatorul proiectului (se evidențiază persoana/ persoanele
responsabile de acțiunea declanșată prin proiect, calificarea și funcția deținută, adresa).
 Resursele proiectului:
1. umane: se indică persoanele implicate, profesiile lor, competențele și
responsabilitățile referitoare la proiect;
2. materiale: se specifică atât dotarea existentă, care poate fi utilizată în desfașurarea
acțiunilor concepute, cât și necesitățile de ordin material derivate din natura inițiativelor
presupuse de realizarea proiectului;
 Durata de desfășurare a proiectului (apreciată în unități de timp: zile, săptămâni, luni,
ani).
 Destinatarul (se arată categoria de public vizat sau beneficiarul direct/indirect al
acțiunilor derulate).
 Conținutul proiectului (se indică sarcinile concrete care urmează să fie realizate în
cadrul proiectului; este de preferat ca acestea să fie explicite specificându-se obiectivele
operaționale și strategiile de acțiune aferente).
 Metodele folosite în cadrul proiectului.
 Calendarul/planul de acțiune (se vor arăta activitățile punctuale proiectate și
intervalele temporale de îndepinire; se prevăd momentele de evaluare parțială și finală).
 Valorificarea proiectului (se recomandă estimarea efectelor posibile ale desfașurării
proiectului și precizarea direcțiilor de dezvoltare ulterioară a proiectului).
Pentru cazul în care acțiunea la care se raporteaza profesorul este lecția, rezultatul
constă în proiectul didactic al acestuia.

26
 Caracteristici ale metodei proiectelor:
• Elevii se află în centrul procesului de învăţare.
• Proiectul are obiective operaţionale clare, care sunt în conformitate cu standardele de
performanţă (obiectivele de referinţă şi competenţele specifice).
• Proiectele sunt generate de întrebări cheie ale curriculumului.
• Proiectele implică metode de evaluare multiple şi continue.
• Proiectul are conexiuni cu lumea reală.
• Elevii îşi demonstrează cunoştinţele şi competenţele prin produsele şi performanţele
realizate.
• Tehnologia sprijină şi îmbunătăţeşte procesul de învăţare.
• Capacităţile cognitive sunt vizate prin activităţile din cadrul proiectului.
• Strategiile de instruire sunt variate şi sprijină diverse stiluri de învăţare.

Fig.2.1 Trăsături ale proiectului

Proiectul poate fi utilizat atât ca instrument de evaluare, cât şi ca strategie de învăţare

(vezi tabelul 2.1)

Tab.2.1 Utilizarea proiectului ca instrument de evaluare și strategie de învățare

27
 PROIECTUL
INSTRUMENT DE EVALUARE STRATEGIE DE INVATARE
-se utilizează cu precădere în evaluarea -profesorul este facilitator al învăţării,
sumativă organizează, stimulează şi dirijează situaţiile
-capacităţi evaluate: de învăţare;
-selectarea metodelor de lucru; -pregăteşte procesul de învăţare;
-măsurarea şi compararea rezultatelor; -răspunde întrebărilor elevilor pe tot
-utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, a parcursul derulării proiectului;
materialelor şi a echipamentelor; -încurajează elevii să-şi autoevalueze munca;
-corectitudinea şi acurateţea tehnică; -acordă o atenţie specială cooperării,
-organizarea ideilor şi materialelor într-un organizării sarcinilor şi metodologiilor de
raport; lucru în echipă;
-calitatea prezentării ;
-subiectul proiectului-ales de comun acord
sau propus de elevi, în sfera de interes a
acestora;
-proiectul poate fi realizat în grup sau
individual, cu finalizarea prezentării în clasă;

2.3.2. Proiectul tematic-etape

Proiectul tematic - metodă de evaluare prin care se creează situaţii complexe de
evaluare-învăţare şi care motivează elevii să participe efectiv cu bagajele de cunoştinţe,
deprinderi , abilităţi, reuşind să obţină produse finale spre mulţumirea sufletească a tuturor
elevilor, profesorilor si a parintilor.
Metoda proiectului tematic presupune o abordare transdisciplinară a unei teme bine
stabilite în raport cu cerinţele programelor şcolare, cu capacităţile intelectuale implicate, dar şi
cu interesele şi abilităţile practice ale elevilor, fiind o formă de evaluare motivantă pentru ei,
chiar dacă volumul de muncă este sporit.Activităţile integrate care se desfăşoară pe parcursul
unui proiect tematic asigură o învăţare activă, reflectând interesele şi experienţa elevilor şi au
finalităţi reale. În cadrul lor, elevul îşi concentreză atenţia şi energia, cu atât mai mult cu cât
are oportunitatea de a-şi personaliza cunoştinţele dobândite prin mijloace artistice: creaţii
„literare”, postere educative, afişe, desene, albume, jocuri, produse practice. Este o metodă

28
complexă, care necesită o perioadă mare de timp (una sau mai multe săptămâni) şi care se
poate realiza individual şi în grup, aducând, astfel, mai multe beneficii.
Etapele proiectului tematic
Prin metoda proiectului tematic abordăm transdisciplinar o temă cu finalităţi reale
stabilită în raport cu cerinţele programelor şcolare, cu capacităţile intelectuale implicate,
dar şi cu interesele şi abilităţile practice ale elevilor asigurând o învăţare activă subordonată
intereselor şi experienţelor elevilor . Proiectul tematic poate parcurge trei etape.
 Etapa I - Pregătirea proiectului
1. Alegerea temei
2. Stabilirea scopului
3. Stabilirea obiectivelor
4. Analiza resurselor şi a condiţiilor de desfăşurare
5. Planificarea activităţilor
6. Strategii didactice - metode şi procedee
 Etapa a II-a - Realizarea proiectului
4. Cercetarea propriu-zisă
5. Finisarea şi redactarea
 Etapa a III-a - Valorificarea pedagogică a proiectului
6. Prezentarea
7. Autoevaluarea şi evaluarea finală

 Etapa I - Pregătirea proiectului

1. Alegerea temei
Se recomandă alegerea unor teme din universul copiilor, pentru a manifesta interes
pentru proiect, şi pentru a face posibilă procurarea resurselor materiale. Se ţine cont de
cunoştinţele elevilor şi de capacităţile pe care dorim să le dezvoltăm prin proiect.
2. Stabilirea scopului
Scopul proiectului trebuie să fie clar, astfel încât activităţile avute în vedere să îi ajute
pe elevi să îndeplinească obiectivele propuse.
3. Stabilirea obiectivelor
Acestea constituie elemente-cheie, în funcţie de care se construiesc celelalte capitole
ale proiectului; se fixează ţinând cont de anumite criterii, făcându-se distincţia între obiective
şi mijloacele de realizare a acestora. Obiectivele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

29
să fie măsurabile, aplicabile, reale. Se stabilesc, de asemenea: cadrul conceptual, metodologic,
datele generale ale investigaţiei, tipul de informaţii necesare şi un set de întrebări esenţiale
care vor fixa elementele cheie ale proiectului -de ce am ales tema respectivă, ce ştim despre
aceasta, ce ne propunem să soluţionăm, ce am dori să îmbunătăţim?.
4. Analiza resurselor şi a condiţiilor de desfăşurare :
- resursele umane (elevi, profesori, părinţi),
- temporale (durata pe care se va desfăşura proiectul)
- materiale (aparatură audio şi video, consumabile, multifuncţionale)
- condiţiile de desfăşurare (în cadrul programului şcolar, în afara programului).
- responsabilităţile în cadrul grupului (elevii sunt îndrumaţi să-şi aleagă sarcinile, în
funcţie de tipul de inteligenţă şi stilul de învăţare dominant).
- sursele de informare: biblioteca din cadrul şcolii, cât şi cele din localitate (îi ajută
pe elevi să stabilească legături şi cu membrii comunităţii şi să aibă relaţii de colaborare cu
aceştia), Internet, mass-media etc.
5. Se concepe harta proiectului, pe baza propunerilor elevilor şi adăugând activităţile
pe care profesorul le consideră necesare pentru realizarea obiectivelor.
Se precizează elementele de conţinut ale proiectului:
- pagina de titlu (tema, autorul/autorii, clasa, şcoala, perioada de elaborare);
- cuprinsul;
- argumentul;
- dezvoltarea elementelor de conţinut (pliante, postere, diagrame, citate, desene,
cântece);
- concluzii (elemente de referinţă desprinse din studiul temei);
- bibliografia;
- anexa (toate materialele importante rezultate).
6. Strategii didactice - metode şi procedee
Se stabilesc metodele şi procedeele care vor ajuta la realizarea proiectului. Toate acestea
au rolul de „a-l pune pe elev în situaţia proiectantului, adică a-l obliga să înveţe să elaboreze
modele idealeale unor anumite obiecte, procedând pas cu pas.” (Ioan Jinga, Ion Negreţ-
Dobridor, op. cit. , p. 345) Metodele utilizate în realizarea unui proiect sunt: rezolvarea de
probleme, luarea deciziilor, lucrul cu manualul şi cu alte materiale auxiliare, brainstorming-ul,
metoda ciorchinelui, conversaţia, dezbaterea, demonstraţia, metoda mozaicului etc.

 Etapa a II-a - Realizarea proiectului

30
 7. Cercetarea propriu-zisă
În acest moment, elevii selectează informaţiile necesare, organizează materialul şi-l
prezintă profesorului spre consultare. Acesta poate semnala erorile de conţinut, de organizare
a textului sau de acurateţe a limbajului.
8. Finisarea şi redactarea
Elevii realizează forma finală a proiectului, în urma discuţiilor de grup privind
unitatea de concepţie, grafica şi editarea.

 Etapa a III-a - Valorificarea pedagogică a proiectului

9. Prezentarea
Se prezintă rezultatele obţinute: postere, afişe, lucrări practice şi plastice, compuneri,
albume, calendare etc.
10. Autoevaluarea şi evaluarea proiectului
Evaluarea proiectului se va realiza atât la nivel de produs, cât şi la nivel de proces.
Criteriile de evaluare au fost stabilite încă de la început de către profesor şi discutate împreună
cu elevii. Se evaluează activitatea grupului prin aplicarea unor fişe de autoevaluare şi
interevaluare. Fiecare membru al grupului evaluează contribuţia sa şi a colegilor printr-un
calificativ (se verifică astfel capacitatea de a aprecia, a evalua şi a autoevalua aportul personal
în cadrul grupului). Evaluarea produsului se face după o grilă care va cuprinde criterii stabilite
anterior, în funcţie de tema şi de obiectivele urmărite. Exemplu: conţinutul, structura, aspectul
estetic.
Se evaluează şi modul de prezentare a produsului (prezentarea trebuie să fie clară,
logică, coerentă, atractivă şi creativă).
Valoarea pedagogică a proiectului
Calitatea procesului educaţional la vârsta preşcolară trebuie privită ca o condiţie de bază
pentru realizarea „societăţii educaţionale de mâine”. Despre această societate nu se poate
vorbi decât dacă se acordă educaţiei timpurii şi mijloacelor potrivite, atenţia cuvenită.
În acest sens, noua abordare educaţională se distinge ca o metodă globală cu caracter
interdisciplinar, susceptibilă să stimuleze şi să dezvolte pe multiple planuri personalitatea în
curs de formare a copilului.
Este evident că asistăm la o abordare educaţională a cărei valoare pedagogică se poate
prezenta în câteva cuvinte:
 Curriculum nu este în opoziţie cu cultura, interesele şi nevoile copilului;
 Oferă copiilor oportunitatea de a se exprima pe ei înşişi;
31
 Învăţarea este activă şi se extinde până la limita pe care copilul o stabileşte;
 Este un instrument de apreciere prognostică, întrucât indică în ce măsură copiii
prezintă sau nu în mod real anumite aptitudini;
 Are valoare diagnostică, fiind un bun prilej de testare şi de verificare a capacităţilor
intelectuale şi a aptitudinilor creatoare ale copiilor.

Avantajele folosirii proiectului tematic în evaluare sunt multiple:

 valorizează experienţa cotidiană, informaţiile şi interesele elevilor: aceştia trebuie să–
şi folosească cunoştinţele, deprinderile, abilităţile şi capacităţile în contexte noi, să caute
informaţii suplimentare, să le combine, să formuleze probleme, să caute soluţii;
 oferă posibilitatea fiecărui elev de a se manifesta plenar în domeniile în care
capacităţile sale sunt cele mai evidente;
 oferă oportunităţi pentru realizarea unei cooperări educaţionale între principalii actori:
elev-elev, elev-profesor, profesor-elev-părinte;
 stimulează acumularea de cunoştinţe, dezvoltă capacităţile şi abilităţile de comunicare,
colaborare şi ajutor, determinând învăţarea reciprocă;
 contribuie la formarea atitudinii de gândi înainte de a acţiona şi la conştientizarea
faptului că doar împreună oamenii pot reuşi să realizeze ceea ce îşi propun;
 oferă un context flexibil de organizare a evaluării printr-o multitudine de alte metode
didactice;

Un aspect deosebit de important este acela că toate proiectele tematice trebuie să aibă
o finalitate – o lucrare colectivă, o acţiune amplă, în care sunt antrenaţi toţi factorii implicaţi,o
expoziţie, un act umanitar, un obiect de decor sau de folosinţă în grădiniţă, un poster, un afiş,
un cod sau un regulament pentru copiii, etc. (MECT, 2008, pag.24)

Fig.2.2 Exemplu de hartă și elementele componente ale proiectului

32
 Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a capacităților de vorbire și a
înclinațiilorartistice ale copiilor, care contribuie la stimularea și educarea atenției( prin
respectarea indicațiilor regizorale și în special a atenției distributive prin raportarea copilului
la ceilalți membri ai echipei de lucru), a memoriei( prin repetițiile organizate pentru
consolidarea replicilor, mișcărilor,etc),a voinței( prin implicarea copilului în mod benevol, a
afectivității( prin filtrarea mesajelor culturale, artistice, pe plan afectiv), a imaginației și
creativității( prin implicarea directă a copiilor, propunand numere artistice în serbare și soluții
pentru o anumită frecvență), a atitudinilor pozitive( prin crearea de situații concrete și
inteligibile, pentru care copilul va aproba/ aborda o anumită conduită), a gândirii( prin
momentele de criză, de luare a deciziilor,când apar situații neprevăzute in derularea
spectacolului.
Serbarea de Crăciun este cea mai îndrăgită de copii, de aceea, pentru reușita ei există
preocupări sustinute: audierea colindelor, împodobirea sălii de grupă, stabilirea centrului
tematic , împodobirea bradului si pregătirea cadourilor.

Capitolul 3
33
 CERCETARE PRIVIND ROLUL PROIECTELOR TEMATICE ÎN
PROMOVAREA EDUCAȚIEI INTERCULTURALE

Integrarea conţinuturilor disciplinelor de studiu, precum şi a ariilor curriculare

reprezintă o preocupare pentru teoreticieni şi practicieni pedagogi. ,,Curriculum integrat " este
alăturat unor termeni ca: predare tematică, conţinuturi corelate, predare sinergică, curiculum
interdisciplinar, multidisciplinar, transdisciplinar. În literatura de specialitate sunt remarcate
două opinii:
Studiile integrate presupun activităţi de explorare a cu noştinţelor de către elevi, în
mod global , valorificând mai multe discipline şcolare, dar subordonate unor aspecte
particulare ale mediului de viaţă.
Curriculum integrat se defineşte ca o educaţie organizată în aşa fel încât intersectează
principalele arii tematice ale mai multor discipline şi construieşte o viziune holistică şi
integrativă a lumii reale. În cadrul modelului interdisciplinar conţinuturile a două sau mai
multe discipline de studiu sunt organizate în interdependeţele lor tematice se extrag
conceptele care intersectează respectivele arii tematice şi se reţin deprinderile şi abilităţile
implicate în acele domenii.
Integrarea transdisciplinară reprezintă pe deplin o abordare curriculară holistică,
globală. Întreg programul de studiu este organizat tematic, fără a se ţine seama de materii sau
discipline de studiu, dar acestea pot fi ,,izolate", în anumite secvenţe ale temei dacă se impun
anumite aprofundări.
Argumentul propriu al programelor de studiu integrate îl reprezintă educaţia pentru
viaţa reală, în care confruntările sunt globale, complexe, totale, nu diseminate spaţio temporal
în diverse produse ale cunoaşterii.
În general, orice demers integrator în materie de curriculum şcolar include următoarele
componente:
 o combinaţie tematică şi transpunerea acesteia într-un proiect sau program de
studiu;
 identificarea a noi surse de informaţie, altele decât tradiţionalele manuale
şcolare ;
 flexibilizarea orarului şcolar şi a formelor de organizare şi realizare a predării;

34
 Predarea în manieră integrată a disciplinelor presupune sintetizarea şi organizarea
didactică a informaţiilor din domenii diferite ale cunoaşterii, în vederea constituirii unei
viziuni holistice şi interactive asupra lumii reale.

3.1 Obiectivele cercetării:

 O1: Demonstrarea rolului proiectelor tematice în educația interculturală;
 O2: Ȋncurajarea şi promovarea implicării părinţilor ca parteneri ȋn educarea copiilor;
 O3: Existenţa transparenţei în procesul educativ;

3.2 Ipoteza
 Utilizarea proiectelor tematice vizând deprinderi și comportamente la preșcolari

Variabilele cercetării:
 Variabila independentă: Utilizarea sistematică a proiectelor tematice în educația
interculturală
 Variabilele dependente: Comportamente sociale ale copiilor
 Perioada de cercetare: Anul școlar 2018-2019

3.3 Eșantion
Testările au fost întreprinse pe un număr de 22 de subiecţi, preşcolari în grupa
mijlocie “Broscute”, (4 ani - 5 ani) şi părinţii acestora (44 de părinţi) + 2 educatoare.
Experimentul s-a realizat în cadrul Grădiniţei P.P. Nr. 5 din localitatea Săcele, judeţul Brașov.

3.4. Metodele cercetării

Cercetările educaţionale se definesc prin faptul că declanşează acţiuni educaţionale
originale, rezultatele acestora fiind ȋnregistrate şi prelucrate pentru a dovedi eficienţa lor
educativă.
Alegerea metodelor de cercetare a fost făcută în funcţie de: caracteristica procesului
studiat, de abordabilitatea metodelor şi tehnicilor, de existenţa instrumentelor de investigaţie
potrivite. Aşadar am optat pentru următoarele metode:
●fise de observatie
●experimentul
● analiza produselor activitatilor

35
 Observaţia
Această metodă urmăreşte faptele de educaţie aşa cum se desfăşoară ele, ȋn condiţii
obişnuite si oferă observatorului posibilitatea să surprindă diferite aspect ȋn desfăşurarea
naturală a fenomenului. Este folosită ȋn toate etapele cercetării ȋnsoţind celelalte metode prin
oferirea unor date suplimentare asupra fenomenului investigat.
Observaţia sistematică
Presupune urmărirea intenţionată, metodică şi sistematică a unui eveniment,
realizându-se prin prisma scopului şi a ipotezei cercetării. În cazul nostru, observaţia a fost
valorificată de catre educatoare, la grupa , stabilind de la început aspectele de observat-
implicarea copiilor în activităţi şi rezolvare de sarcini, comportamentul acestora în relaţiile cu
colegii, educatoare, reacţiile copiilor, părinţilor, precum şi orice eveniment ivit pe parcurs cu
relevanţă în cercetare.
Pentru a putea urmări mai atent comportamentul grupurilor de preşcolari care au
participat la această cercetare am elaborat o Fisa de observare pentru fiecare activitate ȋn care
am prezentat organizarea şi desfăşurarea activităţii, cadrul , participanţii, activităţi şi
interacţiuni, frecvenţa şi durata activităţiilor.
Experimentul
Experimentul sau metoda experimentală este tot o metodă principală de investigaţie
pedagogică directă, fiind definită ca o „observaţie” provocată. Spre deosebire de observaţie,
experimentul presupune modificarea fenomenului pedagogic pe care-l investigăm, creându-i-
se acestuia condiţii speciale de apariţie şi desfăşurare, în mod repetat, orientat şi controlat.
Experimentul găseşte şi măsoară efectele obţinute (produse) într-o situaţie provocată prin
introducerea unuia sau mai multor factori determinanţi. Experimentul porneşte de la ipoteze
ştiinţifice de lucru formulate anterior. El are ca scop optimizarea procesului pedagogic
urmărind fie ameliorarea unor soluţii instructiv-educative, fie descoperirea altora noi, calitativ
superioare, mai moderne şi mai eficiente.
Pe baza rezultatelor obţinute în urma experimentului didactic, ipoteza cercetării este
confirmată sau infirmată.
Etapa experimentului propriu zis a constat în introducerea variabilei independente ,
respectiv s-a abordat curriculum-ul prin valorificarea metodei proiectului tematic.
Pe parcursul anului școlar 2018-2019 am supus cercetarii patru proiecte tematice:
“Iata, vine Mos Craciun”, “1 Iunie-ziua tuturor copiilor”, “1 Decembrie-ziua Romaniei” si
Mama draga, te iubesc!

36
 PROIECT TEMATIC “IATĂ, VINE MOȘ CRĂCIUN!”

SCRISOARE DE INTENȚIE:
Dragi părinţi,
Începând cu data de 18 decembrie, pe parcursul întregii săptămâni, în cadrul
activităţilor pe care le vom desfăşura, vom organiza un proiect cu tema: “Iată, vine Moș
Crăciun!”. În acest scop vă rog să discutaţi cu copiii dumneavoastră şi să vizionaţi emisiuni la
diferite posturi referitoare la tema anunţată. Orice materiale legate de temă: imagini din
reviste, poze, cărţi şi alte informaţii despre sărbătorirea Crăciunului în ţara noastră, obiecte
decorative pentru acest eveniment, le puteţi aduce la grădiniţă. Iar vineri va invitam la serbare
pentru a-l primi impreuna pe “Mos Craciun!
Vă mulţumim și vă așteptam!

CENTRUL TEMATIC:
Cu materialele aduse de părinţi şi copii voi organiza centrul tematic, într-un colţ de
clasă: cărţi, poze, imagini, planşe, reviste, felicitări cu Naşterea Domnului, , ornamente
specifice sărbătorii Crăciunului. Pe masura înaintării proiectului, centrul tematic se va
îmbogăţii cu materiale.

DESCRIEREA PROIECTULUI:
Proiectul ,,Iata, vine Mos Craciun!’’s-a desfăşurat pe o perioadă de 1 săptămâna,
timp în care copiii au achiziţionat cunoştinţe despre obiceiurile şi tradiţiile sărbătorilor de
iarnă. Am trimis o scrisoare de intenţie părinţilor, și am amenajat un centru tematic cu brad
împodobit.
Am desfăşurat diverse activităţi practice (confecţionare de felicitări, ornamente de
brad si am avut o lucrare colectiva in care au fost implicati toti copiii. Aceste activităţi vor fi
desfăşurate sub forma activităţilor integrate şi vor aduce un plus de lejeritate, calm şi
bunădispoziţie, punând un accent deosebit pe joc ca metodă de bază. Copiii vor afla lucruri
noi despre Sărbătorile Crăciunului trecând de la o activitate la alta cât mai firesc..
Activitatea finală a acestui proiect a fost serbarea pentru Moş Crăciun, care a avut ca
scop evaluarea acestui proiect prin care s-au transmis emoţii, gânduri şi sentimente.

37
 NIVEL: I (Grupa mijlocie)
RESURSE UMANE : copiii, educatoarele, părinţii;
RESURSE MATERIALE:
Cărţi, poze, imagini, planşe, reviste, felicitări cu Naşterea Domnului, cd cu colinde şi
cântece de Crăciun, globuri şi podoabe de brad, ornamente specifice sărbătorii, lipici, foarfeci,
hârtie colorata, creioane colorate, acuarele, aparat foto, alte produse necesare desfăşurării
activităţilor, puse la dispoziţie de părinţi, aduse de copii, etc.
PERIOADA: 1 săptămână
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ VIZATE:
● să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale
și a relatiilor cu ceilalti utilizând astfel un limbaj oral corect gramatical;
● să aprecieze în situații concrete unele comportamente și atitudini în raport cu norme
prestabilite și cunoscute;
● să asocieze mișcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia;
● să obțină efecte plastice, forme spontane și elaborate prin tehnici specifice picturii;
●să recunoasca si utilizeze figurile geometrice învățate în cadrul exercițiilor
individuale;
● să descopere rezultatele lucrului în echipă, scopul comun fiind “reușita”;
● să identifice semnificatia Crăciunului;
● să conștientizeze că sărbatoarea Nașterii Domnului este sărbătorită și de către alte
etnii;
Tab.3.1 Centre de interes deschise și materiale puse la dispoziția copiilor în cadrul
proiectui “Iată, vine Moș Crăciun!”
ALFABETIZARE ȘTIINȚĂ JOC DE ROL
- planse cu imagini de iarnă; -figuri geometrice; - ornamente pentru sebare;
-imagine cu conținutul -fișe de lucru, jetoane; -recuzită pentru jocurile de rol:
poeziei:”Scrisoare”de A. Blandiana; “De-a Moș Crăciun”, “De-a
-textul serbării; spiridușii”
ARTĂ CONSTRUCȚII MANIPULATIVE
-coli, creioane colorate,lipici, hârtie -cuburi din lemn și din -joc de masă:”Alege și grupează”
colorata,puzzle brad, pensule, acuarele; plastic, -puzzle
-suport pentru expoziție; -măsuțe,scăunele;
-plastilină, planșe;

Tab.3.2 Inventar de probleme în cadrul proiectui “Iată, vine Moș Crăciun!”

38
 Ce stim? Ce nu stim si vrem sa aflam?
● Copiii îl sărbătoresc pe Moș Crăciun ● Care e semnificația Crăciunului?
organizând o serbare. ● De Crăciun se colindă
● Dacă au fost cuminți vor primi cadouri. ● Care este semnificația bradului și a
● De Crăciun se împodobește bradul împodobirii acestuia?

Tab.3.3 Activități de învățare în cadrul proiectui “Iată, vine Moș Crăciun!”

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
ALA Bibliotecă:”Cărticica lui Moș Crăciun!
Artă:”Globuri colorate”- modelaj
ADE DȘ:” „De unde vine Moșul când vine?” (convorbire cu suport
LUNI
imagistic).
DEC-“Sania lui Moș Crăciun”-desen în contur
ADP „Cine, oare, a sunat?” (joc de atenţie)
ALA Arta:”Norisșorul cu daruri”-colaj
Stiinta:”Ce vrei să știi despre Moș Crăciun?”
ADE DLC: „Scrisoare”, de Ana Blandiana-memorizare
MARȚI
DOS : „Bradul împodobit” (lucrare colectivă).
ADP „Cipicul spiriduşului” (joc distractiv)
ALA Constructii:”Castelul lui Moș Crăciun”
Arta:”Audiție muzicala-“Colinde, colinde”
ADE DEC - „Decorăm hainele Moșului”-pictură
MIERCURI
DŞ : „Cadouri de la Moș Crăciun” (exerciţii cu material individual –
figuri geometrice);
ADP “Dacă vesel se trăieste!”-(joc muzical)
ALA Artă:”Chipul Moșului”-lipire
Joc de rol:”De-a spiridușii:
ADE DEC:”Vine ,vine Moș Craciun!”-ne pregătim pentru serbare
JOI
DEC:”Dragă Moș Crăciun!-repetăm poeziile
ADP Dragă Moș Crăciun” (joc cu text şi cânt).
ALA Joc de masa:”Puzzle”
Știință:”Bomboane pentru pom”-sortare după culoare
ADE DPM- „Darurile prind viaţă” (dans tematic).
VINERI
“Serbare de Crăciun”
ADP “Dă mai departe!”-(joc de atenție)

EVALUARE:
-prin organizarea unei expoziţii cu lucrările copiilor din această săptămână;

39
-prin îmbogăţirea albumului foto al grupei;
-prin prezentarea unui program de poezii, cântece, colinde şi dansuri, în prezenţa părinţilor şi
a lui Moş Crăciun cu ocazia Sărbătorii Crăciunului.

FIȘĂ DE OBSERVARE

Grădiniţa P.P. Nr. 5,Săcele, Brașov

Activitatea: “SERBARE DE CRĂCIUN!”
Data desfașurării: 10. 12. 2018
Locul de desfașurare: sala de clasă
Durata activității: 40 de minute
Obiective propuse:
 Dezvoltarea abilităților de comunicare, cooperare, creativitate, atenție;
 Stimularea aptitudinilor şi înclinaţiilor artistice ale elevilor;
 Cunoaşterea şi păstrarea datinilor şi obiceiurilor strămoşeşti
Participanți: 2 cadre didactice, 22 preșcolari, părinți și alte rude ale preșcolarilor
Descrierea activității:
În debutul activității cadrul didactic a adresat câteva cuvinte părinților prin care a
mulțumit pentru participare la activitate și pentru implicare în realizarea costumelor
prescolarilor. A urmat desfăşurarea serbării propriu-zise, unde prescolarii au susţinut
programul special pentru aceasta activitate iar fiecare dintre ei si-au pregatit cu rigurozitate
rolul, sub îndrumarea doamnelor educatoare. Copiii au fost deosebit de incantati si emotionati
pentru ca erau in fata parintilor, cat si de neasteptata aparitie a lui Mos Craciun. Serbarea de
Crăciun este cea mai îndrăgită de copii, de aceea, pentru reușita ei există preocupări sustinute:
audierea colindelor, împodobirea sălii de grupă, stabilirea centrului tematic , împodobirea
bradului, pregătirea cadourilor etc. În acest cadru copiii interpretează cu multă placere roluri
de: Mos Craciun, Ceasul, Spiridusi, Craciunite, fulgi, oameni de zăpadă, îngerași etc.
De asemenea sala de clasă a fost împodobită cu aranjamentele specifice de sărbătoare,
brăduțul plin de luminițe, atmosfera de poveste au trezit în sufletele tuturor cele mai
frumoase sentimente. La final s-au făcut urările de rigoare de ambele părţi. Desigur, cel mai
aşteptat moment pentru copii a fost sosirea lui Moş Crăciun, care a împărțit daruri la sfârșitul
serbării.
Modalități de evaluare: recitarea poeziilor și intonarea cântecelor

40
 Rezultate înregistrate: panou demonstrativ pe holul gradiniței cu lucrările copiilor din
întreaga săptămână a proiectului tematic
Impresia părinților: Bunicii, părinții și toți ceilalți invitați la serbarea noastră au fost
impresionați de seriozitatea de care copiii dumnealor au dat dovadă. Colaborarea și prietenia
au facut ca serbarea pregatită pentru “Moș Crăciun” să fie un prilej de bucurie și sărbătoare.
Am ales pentru acest proiect tematic, trei comportamente sociale care vor fi supuse
cercetării. Și anume: colaborare, empatie și creativitate.
Subiecții vor fi notati cu litere mari de tipar de la litera A până la litera U.
Comportamentele prezente vor fi bifate cu litera X, iar comportamentele absente vor fi
notate cu linie orizontală (-).
Tab.3.4 Comportamentele prezente în cadrul proiectui “Iată, vine Moș Crăciun!”
NUME COLABORARE GENEROZITATE CREATIVITATE
A X X X
B X X X
C X - -
D X X -
E X X X
F X X X
G - - -
H - X -
I X X X
J X - X
K X - -
L X X X
M X X X
N X - X
O X X X
P - - X
R X - X
S X X -
S X X X
T X X X
T - X X
U X X X

Pe parcursul derulării proiectului tematic “Iată, vine Moș Crăciun!” cei 22 de preșcolari
ai grupei mijlocii au fost observați vis a vis de cele trei comportamente sociale. Printre
activitățile desfașurate în această săptămână a existat și o lucrare colectivă, foarte îndrăgită și
apreciată de către preșcolari.”Bradul de Crăciun încărcat cu daruri” i-a facut pe toți să se
strângă în jurul mesei și să coloreze, punându-și fiecare amprenta personală. Confecționarea

41
de felicitări, picturi și desenele tematice au trezit interesul copiilor iar serbarea și venirea
moșului a fost cea mai așteptată.

Tab.3.5 Procentaje comportamentele prezente în cadrul proiectui “Iată, vine Moș

Crăciun!”
Numar Colaborare Procen Generozitate Procen Creativitate Procent
Total t t
de
copii
22 18 82% 15 68% 16 72,7%

1. Din cei 22 de preșcolari 18 au arătat comportamene de colaborare cu ceilalți.

Procentual asta înseamnă 82 % din efectivul clasei.
2. Din 22 de preșcolari 15 preșcolari au arătat comportamente de generozitate. În
procente înseamnă 68 %.
3. Din 22 de perșcolari 16 au aătat prin lucrările lor creativitatea. Procentual
înseamnă 72,7 % .
Fig.3.1 Comportamentele prezente în cadrul proiectui “Iată, vine Moș Crăciun!”

90% 82%
73%
80%
70% 62%

60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Colaborare Generozitate Creativitate

PROIECT TEMATIC: “1 IUNIE-ZIUA TUTUROR COPIILOR”

SCRISOARE DE INTENȚIE:
Dragi părinți,
Ziua Copilului este marcată prin poezii spuse de copii, programe tv pentru copii,
petreceri, diferite acțiuni unde sunt implicați copiii sau sunt dedicate acestora. Astfel, ne
adresăm dumneavoastră cu rugămintea de a ne sprijini în cadrul acesui proiect cu procurarea
42
materialelor necesare: jucării, albume, reviste, cărți și orice alte materiale care au legătură cu
tema noastră săptămânalp. 1 Iunie este ziua în care toți copiii trebuie să fie fericiți, să
primească cadouri și să se distreze împreună.
Educatoarele și copiii.
DESCRIEREA PROIECTULUI:
Timp de o săptămână am desfășurat activități menite să sărbătorească copiii și
afirmarea lor prin limbajul universal al artei: muzică , dans, creație plastic. Interesul nostru
este ca toți copiii din grupa noastră să-și afirme talentul artistic la toate activitățile desfășurate
pe parcursul acestei săptămâni.
Pe parcursul acestui proiect preșcolarii au învățat că au drepturi, că nu toți copii
vorbesc aceeași limbă, că au culoarea pielii diferită, au religii diferite și cu toate acestea se pot
împrieteni.
Jocurile în aer liber vor fi și ele prezente iar prin intermediul acestora preșcolarii vor
da dovadă de sociabilitate, spirit de echipă și colaborare. Activitatea finală a acestui proiect a
fost serbarea de 1 Iunie, care a avut ca scop evaluarea acestui proiect prin care s-au transmis
sentimente de bucurie, prietenie, acceptare.

Nivel: I (Grupa mijlocie)

Resurse umane : copiii, educatoarele, părinţii;
Resurse materiale: planșe, hărți, glob pământesc, enciclopedie, DVD, truse cu diferite
jocuri, jetoane, cret, costume pentru serbare;
Perioada: 1 săptămână

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ VIZATE:

 să participe cu entuziasm la toate activitățile dedicate sărbătorii de 1 iunie;
 să-și afirme activ talentul artistic la activitățile cultural-educative;
 să manifeste atitudini pozitive în relațiile cu copiii și cu adulții;
 să interpreteze corect și expresiv momentele artistice;
 să compună plastic spațiul dat utilizând tehnici diverse;
 să-și coordoneze mișcările cu textul și melodia cântecelor;
 să-și consolideze deprinderile motrice de bază.

43
 Tab.3.6 Centre de interes deschise și materiale puse la dispoziția copiilor în cadrul
proiectui “1 iunie-Ziua tuturor copiilor!”

ALFABETIZARE ȘTIINȚĂ JOC DE ROL

Planșe cu imagini, Planse cu jocurile copiilor, Truse de jocuri, costume
Enciclopedia copiilor , CD-uri cu muzică, cu jocuri pentru serbare, ornamente
Atlas cu imagini de pe glob educative,jetoane, cifre,
semne matematice,
videoproiector
ARTĂ CONSTRUCȚII MANIPULATIVE
Cărți, creioane colorate, foi Cuburi de lemn, truse de Truse de jocuri de masî
albe, acuarele, tempera, cretă constructie, lego Puzzle
colorată, diplome, foarfeci,
hârtie creponată

Tab.3.7 Inventar de probleme în cadrul proiectui în cadrul proiectui “1 iunie-Ziua

tuturor copiilor!”

Ce știm? Ce nu știm dar dorim să aflăm?

1 Iunie este Ziua Internațională a Copilului; Ca și copiii au drepturi.
La gradiniță sărbătorim prin activități Copiii sunt diferiți dar egali.
deosebite, concursuri, serbare; Despre viața copiilor din alte părți ale lumii;
Copiii primesc daruri.

Tab.3.8 Activități de învățare în cadrul proiectui “1 iunie-Ziua tuturor copiilor!”

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
LUNI ALA Construcții:” Parcul copiilor”
Joc de masă:”Puzzle”
Știință:”Toți copiii pământului”- imagini din enciclopedie
ADE DS: Cun. Mediului-“Vizionare de imagini cu copii din alte țări”;
DEC: “Hora copiilor din toată lumea”-desen
ADP Joc de miscare:”1,2,3 la perete stai!”

44
 MARȚI ALA Nisip si apă:”Amprente de mâini”
Arta:”Ce o sa fiu când voi fi mare?”
Joc de rol:”La magazinul de jucării”
ADE DEC:”O lume minunată!”-predare cântec
DȘ: “Trenul cu jucării”!-joc didactic
ADP Joc de mișcare cu text și cânt:”Batistuța”
MIERCURI ALA Bibliotecă:”Copiii planetei”-vizionare DVD
Artă:”Copil ca tine sunt și eu”-desen
Stiinta:”Cum ofer un cadou?”
ADE DOS:”Și noi avem drepturi!”-convorbire,
DPM:”Nu mi-e frică de bau-bau”-dans ritmic
ADP Joc de mișcare:”Baba-oarba”
JOI ALA Construcții:”Orașul copiilor”
Joc de masă:”Colier pentru prietena mea”-înșirare de mărgele
Artă:”Porumbelul”-colaj
ADE DEC:”Coronița prieteniei”-tăiere, decupare, lipire
DLC:”Amintiri din copilarie”- povestea educatoarei
ADP Joc de mișcare cu text și cant:”Orașelul”
VINERI ALA Artă:”Cadou pentru colegul meu”-confecție
Construcții:”Locul nostru preferat de joacă”
Joc de rol:”La magazinul de jucării”
ADE DLC+DPM:”La multi ani, copilarie! Serbare
ADP Joc de miscare:”Podul de piatră”
EVALUARE:
Pentru ca la final să ne bucuram de satisfactța muncii împlinite, evaluarea a fost
realizată prin diferite forme:
- expoziții cu lucrările realizate de copii;
- convorbiri libere despre cele învățate pe parcursul proiectului;
- prezentarea spectacolului „La mulți ani, copilarie!”
FIȘĂ DE OBSERVARE

Grădiniţa P.P. Nr. 5,Săcele, Brașov

Activitatea: “La multi ani, copilărie!”
Data desfașurării: 31 Mai
Locul de desfașurare: sala de clasă
Durata activității: 30 de minute
Obiective propuse:
 să-și afirme activ talentul artistic la activitățile cultural-educative;
 să manifeste atitudini pozitive în relațiile cu copiii și cu adulții;

45
  să-și coordoneze mișcările cu textul și melodia cântecelor;
Participanți: 2 cadre didactice, 22 preșcolari, părinți și alte rude ale preșcolarilor
Descrierea activității:
În debutul activității cadrul didactic a adresat câteva cuvinte părinților prin care a
mulțumit pentru participare la activitate și pentru implicare. A urmat desfăşurarea serbării
propriu-zise, unde prescolarii au susţinut programul special pentru aceasta activitate iar
fiecare dintre ei si-au pregatit cu rigurozitate rolul, sub îndrumarea doamnelor educatoare.
Ziua Copilului sărbătorită pe 1 Iunie este prilej de bucurie. Să fii copil este cel mai frumos
vis. Copilăria este cel mai minunat dar pe care l-am primit de la Dumnezeu, o fărâmă din
Paradisul pierdut. Toţi copiii din grupă sau clasă vor fi implicaţi şi vor trebui să înveţe câteva
poezii şi cântece.
Modalități de evaluare: recitarea poeziilor, intonarea cântecelor,
Rezultate înregistrate: panou demonstrativ pe holul gradinitei cu lucrarile copiilor din
întreaga săptămână a proiectului tematic a făcut ca serbarea de “I Iunie” să fie un prilej de
bucurie și sărbătoare.
Pentru proiectul tematic „ 1 Iunie, ziua tuturor copiilor” am ales trei comportamente
sociale care vor fi supuse cercetării. Și anume: sociabilitate ,spirit de echipă ,egalitate.
Subiecții vor fi notați cu litere mari de tipar de la litera A până la litera U.
Comportamentele prezente vor fi bifate cu litera X, iar comportamentele absente vor fi
notate cu linie orizontală (-).

Tab.3.9 Comportamentele prezente în cadrul proiectui “1 iunie-Ziua tuturor copiilor!”

NUME SOCIABILITATE SPIRIT DE ECHIPĂ EGALITATE
A X X X
B X X X
C X X X
D X X X
E X X X
F X X X
G X X X
H X X X
I X X X
J X X -
K X X X

46
 L - X -
M X X X
N X X X
O X X -
P X X X
R X X X
S X X -
S X X X
T X X X
T X X X
U X X X
Pe parcursul derulării proiectului tematic “1 Iunie ziua tuturor copiilor” cei 22 de
preșcolari ai grupei mijlocii au fost observați vis a vis de cele trei comportamente sociale.
Printre activitățile desfasurate amintim: confectionarea unor coronite, învățarea cântecelor
care au ca subiect “copilăria”, jocuri in aer liber.
Tab.3.10 Procentaje comportamentele prezente în cadrul proiectui “1 iunie-Ziua
tuturor copiilor!”
Numar Sociabilitat Procent Spirit Procen Egalitate Procent
Total e de echipa t
de copii
22 21 95,5% 22 100% 18 81,8%

1. Dintr-un efectiv de 22 de preșcolari, 21 au arătat comportamente de

sociabilitate. Procentual asta înseamnă 95,5%.
2. Toti cei 22 de preșcolari au arătat comportamente de spirit de echipă în cadrul
proiectului tematic. Procentul este de 100%.
3. Dintr-un efectiv de 22 de preșcolari, 18 au arătat comportamente de egalitate.
Procentual înseamnă 81,8%.

Fig.3.2 Comportamentele prezente în cadrul proiectui “1 iunie-Ziua tuturor copiilor!”

47
 PROIECT TEMATIC: MAMĂ DRAGĂ, TE IUBESC!

SCRISOARE DE INTENTIE:

48
 Stimaţi părinţi, grupa mare „Broscutele”, intenţionează să deruleze, în urmatoarea
saptamana, un proiect cu tema „Mamă dragă, te iubesc!”
Pentru reuşita acestui proiect vă rugam să participaţi şi să ne sprijiniţi cu diverse
materiale cum ar fi: reviste, albume foto, cărţi, puzzle, casete cu poveşti si cântece, sau orice
altceva legat de tema noastră.
Grupa mijlocie va mulţumeşte pentru sprijinul acordat.
Cu prietenie, educatoarele grupei.

DESCRIEREA PROIECTULUI:
Răspunzând interesului copiilor în privinţa ghioceilor şi a venirii zilei de 8 Martie,
am planificat proiectul tematic ,,Mama draga, te iubesc!”’, iar la sfarsitul proiectului am
prezentat mamicilor si bunicilor un frumos moment cu cantece si poezii Proiectul a fost
declanşat printr-o discuţie începută de către copii, când unul dintre ei a spus că a cumpărat un
coşuleţ cu ghiocei; alţii au completat amintind că vine ,,Ziua Mamei” şi că le vor cumpăra
mamelor ghiocei.
Timp de o saptamana prescolarii grupei mijlocii au fost mai vocali ca de obicei.
Fiecare dintre ei au dorit sa povesteasca cat de grozava este mama lor si cat de mult o iubesc.
Au fost foarte incantati sa afle ca este fumos sa daruiasca flori mamelor Majoritatea dintre ei
au stiut sa spuna care este profesia mamei si au constientizat cat de mult munceste ea si
inafara serviciului iar ajutorul lor cat de mic conteaza enorm .
Toate activitatile au fost cu dedicatie pentru mama: am invata cantece si poezii pentru
intalnirea cu mamicile, am scos in evidenta atitudinile pozitive., am confectionat din seminte
de dovleac pictate , floricele- martisor pentru mama.
Nivel: I (Grupa mijlocie)
Resurse umane : copiii, educatoarele, părinţii;
Resurse materiale: pliante cu imagini de primăvară, cărţi cu poveşti, poezii despre
primăvară şi ziua mamei, hârtie colorată – creponată şi glasată, creioane colorate, jetoane,
lipici, acuarele, etc.
Perioada: 1 săptămână
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ VIZATE:
 să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia;
 să participe la activitățile de grup, atât în calitate de auditor cât și de vorbitor;
 să transmită mesaje simple si să reacționeze la acestea;

49
  să exemplifice unele componente și fenomene ale lumii înconjuratoare,
caracteristicile specifice anotimpului primăvara;
 să respecte normele necesare ale integrării în viața socială;
 să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie,
toleranță

Tab.3.11 Centre de interes deschise și materiale puse la dispoziția copiilor în cadrul

proiectui „Mamă dragă, te iubesc!”

BIBLIOTECĂ ȘTIINȚĂ JOC DE ROL

Reviste, cărţi cu imagini care Jetoane cu mărțișoare Truse de jocuri, costume
reprezintă aspecte de Cifre de la 1-5 pentru serbare, ornamente
primăvară timpurie CD-uri cu muzică, cu jocuri
Caiete de lucru, fişe adecvate educative, semne
temei;felicitări cu mărțișoare matematice, videoproiector
Planșe din povestiri
Cd-uri;Cd-player
ARTĂ CONSTRUCȚII MANIPULATIVE
Cărți, creioane colorate, foi Cuburi de lemn, truse de Truse de jocuri de masă
albe, acuarele, tempera, cretă constructie, lego Puzzle
colorata, seminte de dovleac
foarfeci, hârtie creponată,
lipici

Tab.3.12 Inventar de probleme în cadrul proiectui în cadrul proiectui „Mamă dragă, te

iubesc!”
Ce stim? Ce nu stim dar dorim sa aflam
Mama ne iubeste; De ce mama nu stă mereu cu noi acasă?
Mama este bună; De ce se supără atunci când facem rele?
Mama face mâncare; Are timp pentru odihnă?
Mama merge la serviciu; Noi putem sa o ajutăm?
Mama face curațenie;

Tab.3.13 Activități de învățare în cadrul proiectui „Mamă dragă, te iubesc!”

50
 ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
LUNI ALA Bibliotecă:”Citim imagini cu activitatea mamei”-citire de imagini
Joc de rol :”De-a mama și copilul”
Arta: :”Îți daruiesc o floare-martisor !”
ADE DOS:”Activitatea mamei în familie”-lectură de imagini (munca în
familie)
ADP Joc de mișcare La cules de ghiocei”-ex. de mișcare
MARȚI ALA Știință:”Profesia mamei”
Joc de rol:”Petrecere pentru mama”
Bibliotecă: “Cântece și poezii pentru întâlnirea cu mămicile din 8
Martie”
ADE DLC:”E ziua ta ”, de E. Dragos-memorizare
DEC:EM:”Un cuvânt”-predare cântec
ADP Joc musical: Daca vesel se traieste”
MIERCURI ALA Bibliotecă:”Ghiocei”-grafisme
Construcții:”Cadouri pentru mama”-mozaic
Joc de mișcare:” Prinde buchetelul”
ADE DS:Act.matem:”Spune-mi câte sunt?”-ex. cu material individual
DPM:”Săritura în lungime de pe loc”
ADP Joc de mișcare:”Am pierdut o batistuță”
JOI ALA Bibliotecă:”Zale pentru lanțisor”-semne grafice
Construcții:”Coșulete pentru flori”
Joc distractiv:”Am căzut într-o fântână!”
ADE DOS:Educație pentru societate:”Inima mamei”-lectura educatoarei
(atitudini pozitive)
ADP Joc distractiv:”Am pierdut o batistuță!”
VINERI ALA Stiinta:”Buchetele pentru mama”-numerație
Joc de rol:”Eu și mama mea
Joc distractiv:“Buchețele,buchețele
ADE DLC+DPM:”Serbare de 8 Martie!”
ADP Joc de mișcare:”Podul de piatră”

EVALUARE: Pentru ca la final să ne bucurăm de satisfacția muncii împlinite, evaluarea

a fost realizată prin diferite forme:
- expoziții cu lucrările realizate de copii;
- convorbiri libere despre cele învățate pe parcursul proiectului
- prezentarea spectacolului „Mamă dragă, te iubesc!”

51
 FIȘĂ DE OBSERVARE

Grădiniţa P.P. Nr. 5,Săcele, Brașov

Activitatea: “Mamă dragă, te iubesc! ”
Data desfașurării: 8 Martie
Locul de desfașurare: sala de clasă
Durata activității: 40 de minute
Obiective propuse:
1.Formative:
 dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi
stimularea curiozităţii şi a spiritului de observaţie;
 dezvoltarea sentimentelor de admiraţie şi de preţuire pentru mame;
 educarea sentimentului de dragoste şi recunoştinţă faţă de mamă;
2. Informative:
 aprofundare cunoştinţelor despre vestitorii primăverii şi despre activitatea
casnică şi cea profesională a mamei;

Participanți: 2 cadre didactice, 22 preșcolari, părinti și alte rude ale preșcolarilor

Descrierea activității:
In deschiderea serbarii inchinate zilei de 8 Martie, educatoarea a multumit tuturor
pentru sprijin si implicare .Serbarea s-a desfasurat in sala de clasa, copiii s-au imbracat
elegant iar atmosfera a fost emotionanata. Fiecare copil a dorit sa recite cat mai expresiv
poezia pentru mama.si toti au dorit sa interpreteze frumoasele cantecele. Mai mult ca oricand,
copiii au aratat sentimente de recunostinta, sidragoste fata de mama..” Emotie” a fost cuvantul
care a caracterizat aceasta intalnire dintre copii simamici .care au fost mai emotionate ca
niciodata.
Modalități de evaluare: recitarea poeziilor si intonarea cantecelor
Rezultate înregistrate: panou demonstrativ cu toate lucrarile copiilor din intreaga
saptamana
Am ales pentru acest proiect tematic, trei comportamente sociale care vor fi supuse
cercetării. Și anume: respect, atașament, empatie.
Subiecții vor fi notați cu litere mari de tipar de la litera A până la litera U.

52
 Comportamentele prezente vor fi bifate cu litera X, iar comportamentele absente vor fi
notate cu linie orizontală (-).

Tab.3.14 Comportamentele prezente în cadrul proiectui „Mamă dragă, te iubesc!”

NUME RESPECT ATASAMENT EMPATIE

A X X X
B X X X
C X X X
D X X X
E X X X
F X X -
G X X X
H X X -
I X X X
J - X X
K X X -
L - X -
M X X X
N X X X
O X X X
P X X X
R X X X
S X X X
S X X X
T X X X
T X X X
U X X X

1. Dintr-un efectiv de 22 de preșcolari toti 20 au arătat comportamente de respect.

Procentual asta înseamnă 91 %.
2. Toți cei 22 de preșcolari au arătat comportamente de atașament în cadrul
proiectului tematic. Procentul este de 100 %.
3. Toți cei 22 de preșcolari, 18 au arătat comportamente de empatie. Procentual
înseamnaă81,8 %.

53
Tab.3.15 Procentaje comportamentele prezente în cadrul proiectui „Mamă dragă, te iubesc!”
Numar Respect Procen Atasament Procen Empatie Procent
Total t t
de
copii
22 20 91% 22 100% 18 81,8%

Fig.3.3 Comportamentele prezente în cadrul proiectui „Mamă dragă, te iubesc!”

100%

100% 91%
82%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Respect Atașament Empatie

54
 PROIECT TEMATIC: “ 1 DECEMBRIE- ZIUA ROMÂNIEI”

SCRISOARE DE INTENȚIE:
1 Decembrie ”, Ziua națională a României, ne oferă un bun prilej de a le face
cunoscute o mică parte dintre acestea și de a-i determina pe copii să înțeleagă semnificația
acestei zile importante din istoria țării noastre. Prin povestiri istorice și activități interesante
ne dorim să trezim copiilor sentimente de mandrie și prețuire a istoriei neamului românesc, să
le dăm prilejul să descopere valorile morale ale poporului român: dragostea de țară, eroismul,
vitejia cât și bunătatea . Ne-am bucura și ne-ar fi de un real folos dacă în conversațiile cu
copiii, în poveștile spuse, în vizitele făcute, ați aborda acest subiect. Toate acestea ne vor fi de
folos în activitățile din grădiniță. Sensibili și maleabili în raporturile de viață, copiii trăiesc
intens atracția spre fapte de vitejie și curaj ieșite din comun, admirând persoanele care sunt
capabile de acestea. După cum bine știm, în istoria poporului nostru întâlnim nenumarate
astfel de exemple despre care am dori să afle și copiii dumneavoastră.
Cu stimă, educatoarele grupei.
DESCRIEREA PROIECTULUI:
Marcarea importanței momentului împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire.
Pe parcursul unei săptămâni educatoarele împreună cu preșcolarii au desfășurat activități care
să pună în valoare importanța acestui mare eveniment. Ne-am reamintit culorile steagului
României, după care le-am confecționat și am mai aflat că fiecare țară are steag cu culorile
proprii. Am aflat ca strămoții noștri au fost viteji și au luptat pentru acest pământ cu prețul
vieții. Am observat costumele populare și unii dintre noi le-au și îmbrîcat pentru serbarea
dedicata acestei importante zile. În piept am avut cu insigne cu tricolorul României și le-am
purtat cu mândrie atunci când, ca soldații am mărșăluit ținând cadența. A fost o sărbătoare a
tuturor grupelor din gradinița noastră iar copiii nu o vor uita curând.

55
 Nivel: I (Grupa mijlocie)
Resurse umane : copiii, educatoarele, părinţii;
Resurse materiale: Am folosit o gama bogată de materiale didactice printre care: cărți cu
poezii, ghicitori, povești, scenete, cântece, radiocasetofon, casete audio și video, aparat foto,
costume naționale, costumații și măști pentru dramatizari, hârtie colorată, lipici, materiale din
natură, polistiren, planșe, albume și cărți istorice atractive, hărți, steaguri.
Perioada: 1 săptămână

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ VIZATE:

 Să participe la activitățile de grup, inclusiv la cele de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât și în calitate de auditor.
 Să recunoască și să descrie verbal și/sau grafic anumite schimbări și
transformări din mediul înconjurător.
 Să trăiască sentimente de mândrie și prețuire a portului popular.
 Să compare două sau mai multe mulțimi de obiecte în funcție de anumite criterii.
 Să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective, să manifeste prietenie,
toleranță, armonie.
 Să exprime sentimente de mândrie și prețuire a istoriei neamului românesc.
 Să redea teme plastice specifice desenului, picturii și modelajului, utilizând
diferite tehnici.
 Să intoneze cântece pentru copii.
 Să asocieze mișcările și pașii de dans specifice cântecului audiat.

Tab.3.16 Centre de interes deschise și materiale puse la dispoziția copiilor în cadrul

proiectui “ 1 decembrie- Ziua României”

ALFABETIZARE ȘTIINȚĂ JOC DE ROL

cărţi şi reviste cu imagini jetoane, puzzle, costumul trusouri pentru jocurile de rol,
despre ţara noastră, cărţi cu popular, CD, DVD, fişe de materiale adecvate temei;
lecturi istorice, cărţi cu opere lucru;
ale autorilor, albume cu
vederi din ţară, fişe suport;
ARTĂ CONSTRUCȚII MANIPULATIVE
foi, creioane colorate, lego, mozaic, cuburi din lemn puzzle; “Alege si grupează”;
56
acuarele, pensule, plastilină, şi plastic “Din jumătăți întreg”
planşete, carioca, lipici,
imagini, hârtie colorată,
autocolant.

Tab.3.17 Inventar de probleme în cadrul proiectui în cadrul proiectui “ 1 decembrie-

Ziua României”
Ce stim?
● recunosc costumul popular;
● cum se numeşte ţara noastră;
● recunosc drapelul ţării;
● ţara noastră este frumoasă şi bogată;
Ce nu stim dar vrem sa aflam:
● numele capitalei ţării noastre;
● cum arata stema şi cum suna” Imnul
României”;
● când se purta costumul naţional;
● modul în care era confecţionat costumul
popular;

Tab.3.18 Activități de învățare în cadrul proiectui “ 1 decembrie- Ziua României”

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
LUNI ALA Bibliotecă: “Citim imagini despre țara noastră”
Știință: “Harta României”
Nisip și apă: “Munți, dealuri, câmpii”
ADE DLC: ”România, țara mea!”-lectură dupa imagini
DEC: ”Harta României”-desen
ADP Joc de mișcare:”Românași și româncuțe!”
MARȚI ALA Construcții: ”Tricolorul”
Știință: “Să ne amintim culorile steagului”-
Artă:” Confecționăm stegulețe”
ADE DEC:” Noi suntem români!”- predare cantec
DOS: “Costume populare”-convorbire
ADP Joc de mișcare: “În cadență câte doi, mergem toți în pas vioi!”
MIERCURI ALA Construcții: “Turnuri tricolore”
Joc de rol: “Ca la paradă”
Joc de masă: “Alege și potrivește”
ADE DS:” Tabloul tricolor”-joc logic
DPM:” Cine ajunge primul la steag?”- joc de viteză

57
 ADP Joc de mișcare “Mergem la paradă”!
JOI ALA Bibliotecă:”Spune cum se numește”
Știință: “Din jumătăți întreg”
Arta: “Covorașul cu model”
ADE DȘ:”Curtea grădiniței în zi de sărbătoare”-observare
DEC:”Lucrare colectivă”
ADP Joc de mișcare:”Scăunele muzicale”
VINERI ALA Joc de rol:”De-a soldații”!
Știință:”Costume pereche!”
Construcții:”Lada bunicii!”
ADE DLC:”Din poveștile lui Creangă!”
ADP Joc de mișcare:”Țară, țară vrem ostași!”

EVALUARE:
Pentru ca la final sa ne bucuram de satisfactia muncii implinite, evaluarea a fost
realizata prin diferite forme:
- expoziții cu lucrîrile realizate de copii;
- convorbiri libere despre cele învățate pe parcursul proiectului;
- prezentarea spectacolului „Sărbătoarea Centenarului!”

58
 FIȘĂ DE OBSERVARE

Grădiniţa P.P. Nr. 5,Săcele, Brașov

Activitatea: “1 DECEMBRIE, 100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE ”
Data desfasurarii: 30. 11. 2018
Locul de desfasurare: sala de clasă
Durata activității: 40 de minute
Obiective propuse:
 Să trăiască sentimente de mândrie și prețuire a portului popular
 Să trăiască în relațiile cu cei din jur stari afective, să manifeste prietenie, respect,
cooperare;
 Să exprime sentimente de mândrie și prețuire a istoriei neamului românesc;
Participanți: 8 cadre didactice, 86 preșcolari;
Descrierea activității: :
Toate activitățile desfașurate în cadrul proiectului “1 Decembrie, 100 de ani de la
marea unire”, au marcat importanței acestui moment.
Pe parcursul unei săptămâni educatoarele împreună cu preșcolarii au desfășurat activități
care sa pună în valoare importanța acestui mare eveniment. Ne-am reamintit culorile steagului
României, după care le-am confecționat și am mai aflat că fiecare țară are steag cu culorile
proprii. Am aflat că stramoșii nostri au fost viteji și au luptat pentru acest pământ cu prețul
vieții. Am observat costumele populare și unii dintre noi le-am și îmbrăcat pentru serbarea
dedicată acestei importante zile. În piept am avut cu insigne cu tricolorul Romaniei și le-am
purtat cu mândrie atunci când, ca soldații am marșăluit ținând cadența cântând cântece
patriotice. A fost o sărbătoare a tuturor grupelor din gradinița noastră iar copiii nu o vor uita
curând.

Modalități de evaluare:
- expoziție stegulete ;
- imagini surprinse în timpul derulării activităților;
- diseminarea pe site-ul gradiniței;

59
 Rezultate înregistrate:
Lucrările copiilor care apartin proiectului tematic “1 Decembrie, 100 de ani de la
Marea Unire” vor fi expuse pe panoul demonstrativ de pe holul gradiniței.

Subiecții vor fi notați cu litere mari de tipar de la litera A pana la litera U.

Comportamentele prezente vor fi bifate cu litera X, iar comportamentele absente vor fi
notate cu linie orizontală (-).

Tab.3.19 Comportamentele prezente în cadrul proiectui “ 1 decembrie- Ziua

României”

NUME TOLERANTA PRIETENIE COOPERARE

A X X X
B X X X
C X X X
D X X X
E X X X
F X X X
G X X X
H X X X
I X X X
J X - -
K X - X
L X X -
M X X X
N X X -
O X X X
P X X -
R X X X
S X X X
S X X X
T X X X
T X X X
U X X X

60
Tab.3.20 Procentaje comportamentele prezente în cadrul proiectui “ 1 decembrie- Ziua
României”
Numar Toleranta Procen Prietenie Procen Cooperare Procent
Total t t
de
copii
22 22 100% 20 91% 18 81,8%

4. Dintr-un efectiv de 22 de preșcolari toti 22 au arătat comportamente de

toleranță. Procentual asta înseamnă 100%.
5. Toți cei 22 de preșcolari 20 au arătat comportamente de prietenie în cadrul
proiectului tematic. Procentul este de 91 %.
6. Dintr-un efectiv de 22 de preșcolari, 18 au arătat comportamente de cooperare.
Procentual înseamnă 81,8%.
Fig.3.4 Comportamentele prezente în cadrul proiectui “ 1 decembrie- Ziua României”

61
 Concluzia cercetării

Ipoteza cercetǎrii s-a confirmat și rezultatele bune ale prescolarilor se pot atribui
variabilei independente. Utilizând metoda proiectelor tematice am experimentat crearea unui
mediu educaţional adecvat, carea să îi permită copilului o dezvoltare liberă şi să pună în
evidenţă dimensiunea interdisciplinară a educaţiei, precum şi pe cea a incluziunii sociale.
Copiii au participat la activităţi cu plăcere, s-u implicat activ în dobândirea de noi cunoştinţe,
priceperi şi deprinderi. S-a remarcat o cooperare constructivă în relaţiile dintre copii, copiii şi
educatoare, educatoare şi părinţi care s-au simţit aproape de şcoală, s-au implicat, au
comunicat între ei, au ajutat la procurarea materialelor necesare, au sprijinit şi încurajat
copilul în activitatea de cunoaştere , de formare.
Putem concluziona că în urma activităţilor propuse de catre educatoare, a analizei
produselor activităţilor, putem afirma ca prescolarii sunt mobilizati si stimulati să se implice
conştient şi activ în rezolvarea sarcinilor primite.

Originalitatea cercetǎrii și puntele tari

Experimentează o metodă activă de lucru cu prescolarii.
Are implicaţii pentru practica educativă.
Rezultatele cercetǎrilor au fost analizate, prelucrate, interpretate, ȋn scopul eficientizǎrii
modalitǎților folosite ȋn scopul creșterii randamentului activitǎții desfǎșurate.
Rezultatele cercetǎrilor permit punerea ȋn valoare cu adevǎrat ȋn practica efectivǎ, prin
popularizarea sub diferite forme (dupǎ cum au fost menționate mai sus).

Limite ale cercetǎrilor/Puncte slabe

Din pacate nu a putut fi redat aici entuziasmul şi trăirile copiilor pe parcursul
experimentului.

Concluzii finale ale cercetării

62
 Parcurgerea acestui program de licenta s-a dovedit a fi foarte util în clarificarea unor
concepte şi noţiuni, îmbogăţirea cunoştinţelor, dar şi în realizarea prezentei lucrări. O serie de
discipline au contribuit direct, explicit în realizarea lucrării, altele în mod indirect .
Revenind la tema lucrării şi concluzionând abordarea integrată a curriculum-
ului,implicit metoda proiectului tematic in educatia intercultuala propune apropierea şcolii de
viaţa reală. Se urmăresc astfel formarea unor competenţe, atitudini, utile pentru dezvoltarea
personală şi socială a prescolarului. Cel mai important aspect rămâne efectul acestei abordări
didactice asupra copiilor.
Astfel, în plan cognitiv copiii primesc o abordare, o viziune unitară asupra lumii
căutând informaţii din mai multe surse.
În plan social sunt puşi în situaţia de a colabora între ei, li se dezvoltă spiritul de
cooperare, de apartenenţă la grup, socializează.
În plan afectiv copiii capată încredere în ei, li se dezvoltă simţul demnităţii,se formează
conştiinţa de sine prin raportare la alţii,trăiesc sentimentul de solidaritate cu colegii de grupă,
dar şi pe cel de bucurie şi de satisfacţie.
Dezvoltarea capacităţii de a opta şi a lua decizii, educarea iniţiativei şi spiritului de
independenţă a copilului, dorinţa copiilor de a cerceta şi găsirea soluţiilor de către aceştia,
stimularea comunicării copii-adulţi, copil-copii, contribuie la dezvoltarea unei personalităţi
armonioase a copiiilor.

63
 ANEXE

În Ţara lui Moş-Crăciun-serbare

Personaje:
Mos Craciun, Craciuna, Ceasul Tic-Tac, Zana Clopotel, Spiridusii, Craciunei, Renul
Rudolf, Renul Dancer;
Indicaţii scenice:
Copiii vor fi dispuşi astfel:
La o masă, zânele clopoţel citesc scrisorile primite de la copii, care se află într-o cutie;
La o altă masă, spiriduşii lucrează jucăriile cerute de copii în scrisori;
La o altă masă, spiriduşii împachetează în cutii frumos învelite în hârtii de cadou,
jucăriile aduse de spiriduşii de la masa de lucru;
La o altă masă, zânele clopoţel leagă cu panglici cadourile şi le duc la sania lui Moş-
Crăciun;
Renii Rudolf şi Dancer aşteaptă lângă uşă, înhămaţi la sanie;
Ceasul Tic-Tac, Moş-Crăciun şi Crăciuna, circulă printre copii, nu au un loc stabil.

Crăciuna
Azi, copii din lumea-ntreagă
Stând pitiţi după ferestre,
Iscodesc în bezna neagră
Moş-Crăciun dacă soseşte.
Ştiu ei, dragii, că o vrajă
Genele lungi le înnoadă
Şi oricât ar sta de strajă,
Pe Crăciun nu pot să-l vadă.

64
Moş-Crăciun
Ei, Crăciuna mea cea bună
,Nu mai fi îngrijorată
Căci, muncind azi împreună,
Treaba fi-va terminată.
Jucăriile frumoase
Vor pleca la prichindei,
În cutiile lucioase
Stau maşini, păpuşi sau lei.

Ceasul
Tic-Tac, tic-tac,
Orele sunt numărate
Tic-Tac, tic-tac,
Jucării neterminate
Tic-Tac, tic-tac,
Şi cutiile lucioase
Tic-Tac, tic-tac,
Nu-s legate, nu-s frumoase.
Tic-Tac, tic-tac,
Cred că-i vremea să treziţi
Tic-Tac, tic-tac,
Lucrătorii adormiţi.
Tic-Tac, tic-tac,
Ce-au îndeplinit cu spor,
Tic-Tac, tic-tac,
Dorinţele tuturor.

Zâna Clopoţel
Vai, priviţi câte scrisori
Am primit de la copii!
Toate, toate până-n zori
Noi le vom îndeplini.
Chiar de-s mici ori măricei

65
Copilaşii un dar au,
Iar celor mai cuminţei
O surpriză eu le dau. (Aruncă praful de zână)

Zâna Clopoţel
Şi eu m-am gândit, să ştiţi,
Şi am lăcrimat puţin,
La copiii cu părinţi
Care de Crăciun nu vin.
Pentru ei, ca să-i alint,
Seara când merg să se culce
Îi presar cu praf de-argint,
Care vise dulci aduce.

Zâna Clopoţel
Sunt copii cu suflet mare
Ce cunosc mila, respectul
Şi vreau ca la fiecare
Să le duc chiar eu pachetul.
Dulciuri, haine, jucării,
Le voi strânge imediat
Şi sub brad le vor găsi...
Căci Crăciunu-i minunat.
CANTEC: „MOS CRACIUN VINE-N ORAS”
Ren1 Rudolf-
Hai maeştrilor, trezirea,
Să sfârşim lucrul acum
N-am răbdare, îmi ştiţi firea,
Vreau îndat’ să plec la drum.
Să zbor iar în nesfârşirea
Cerului ca de mătase
Şi-apoi, s-aduc fericirea
Credincioşilor din case.

66
Ren2 Dancer
Rudolf, stai, că după tine
Plecăm fără Moş-Crăciun.
Ai răbdare să termine
Lucrul şi pornim la drum.
Printre stele lucitoare
Liberi vom călători,
Săniuţa zburătoare
Sacii plini vor găzdui.

Ceasul
Tic-Tac, tic-tac,
Iată că apar acum
Tic-Tac, tic-tac,
Meşterii lui Moş-Crăciun.

Zâna Clopoţel
Spiriduşi, hai să-i dăm zor
Darurile preferate
Să le-mpachetăm cu spor,
Doar ştiţi cât sunt de-aşteptate.
Scrie-aici într-o scrisoare,
Că Răducu vrea îndată,
maşină-ncăpătoare
Ce merge teleghidată.

Crăciunel
Dragul meu Mihai cel mic
Ai maşina cea frumoasă,
Chiar dacă ai fost un pic
Neastâmpărat acasă.
Ai dorinţa împlinită
Uite-acum o-mpachetăm
Şi cu funde-mpodobită

67
Către sanie-o purtăm.( Duce maşina la împachetat.)

Crăciunel
Doamne cât e de frumoasă
Maşinuţa ce-ai lucrat
Şi-n cutia mea lucioasă
voi pune imediat.
În această seară sfântă
Trist nu fie nici un om,
Cînd în cer colinde cântă
Şi răsar daruri sub pom.

Zâna Clopoţel
Ce frumos că-n acest loc
Nu e pic de supărare
Şi avem acest noroc
Să aducem alinare.
La copiii necăjiţi
Din căsuţele modeste
Şi să-i facem fericiţi,
Căci acum, Crăciunul este.
CANTEC: „ZURGALAI, ZURGALAI, VESELI ZURGALAI!”
Zâna Clopoţel
Dana vrea o păpuşică
Cu rochiţă dantelată,
Să nu fie singurică
Dacă mama e plecată.
Ştiu eu că e grijulie
Şi părinţii nu o ceartă,
Fiindcă doar o jucărie a stricat.
Şi-acum o iartă.

Spiriduş
Uite-i gata păpuşica

68
Ce fetiţa o doreşte
Şi chiar dacă-i atâtica,
A promis că o-ngrijeşte.
Pălăria, umbreluţa
Şi rochiţa dantelată,
Toate a promis Dănuţa
Să nu strice vreodată.

Spiriduş
Când spre cer colinde urcă
Despre Domnul nostru bun,
Nici un spiriduş nu-ncurcă
Darurile de Crăciun.
Fiindcă ele-aduc în case
La părinţi, copii, mereu,
Gânduri bune şi frumoase
Şi credinţă-n Dumnezeu.

Zâna Clopoţel
Orice casă vrem să fie
De brad verde luminată
Şi sub el, daruri o mie
Şi o masă-ndestulată.
Şi colindele străbune
Să ne-ajungă la urechi
Pân’ la ceruri să răsune
Datinile noastre vechi.( Duce cutia în sanie.)

Crăciunel
În această carte-am prins,
Cum băiatul îşi doreşte,
Basme şi poveşti de vis,
Prinţi ce luptă vitejeşte.
Să înveţe de la toate

69
Personajele din ele,
Cum în lume să se poarte,
Ocolind faptele rele.( Duce cartea la împachetat.)

Crăciunel
Ceasul trece fără veste
Timp prea mult nu mai rămâne,
Spiriduşi, pe unde este
Cea mai mică dintre zâne?
Vine Zâna cea mai mică.
Uite, zână-aici în carte
Chipul tău mic am pictat,
Să poţi fi în orice noapte
Pe noptieră la băiat.( Duce cartea zânelor la legat)

Zâna Clopoţel
Bun prieten este cartea
Când vreunul din părinţi
La copii citeşte noaptea,
Despre zâne, despre prinţi.
Despre-albine vorbitoare
Şi de cai înaripaţi
Ori de zmei şi vrăjitoare
Stând în turnuri ferecaţi.( Duce cutia în sanie.)
CANTEC:”NINGE, NINGE!
Moş-Crăciun
Uite, Raul vrea un ren,
Cred că este pregătit.
Care cântă un refren
Printre reni, foarte vestit.

Spiridus
Ce frumoase jucării
De Crăciun Moşul împarte

70
Şi-i îndeamnă pe copii:
“Fiţi vrednici şi mai departe.
Căci părinţii ce vă cresc
Pot fi şi ei răsplătiţi,
Cu un sincer te iubesc
Şi de sunteţi buni, cuminţi.”( Duce renul la împachetat)

Spiriduş
Du-te renule în zbor
Şi fă-l iarăşi fericit,
Pe micuţul Nicuşor
Care s-a îmbolnăvit.
Stai cuminte lângă el
Şi îi spune neapărat
Că e blând şi cuminţel,
Iar Moşul nu l-a uitat.( Duce cutia la legat)

Spiriduş
Să vedem, care-i scrisoarea
Ce-a trimis-o ... cineva...
Cred că LUCA. Cu precizarea
C-ar dori o macara.
I-ar plăcea să construiască
Un oraş mare de tot
Şi copaci s-adăpostească
Un bazin pentru înot.

COLIND:”ASTAZI S-A NASCUT HRISTOS!”

CRACIUNA SI ZANELE:
Spiriduşi, grăbiţi-vă
Şi voi, reni înaripaţi,
De drum pregătiţi-vă
Spre Pământ curând zburaţi.

71
 Moş-Crăciun Vine lângă reni:
O, ho, ho!
Rudolf, Comet, renii mei,
Săniuţa ne aşteaptă,
Veţi zbura ca nişte zmei,
Spre copiii ce ne-aşteaptă.
CANTEC: „MOS CRACIUN CU PLETE DALBE!”
Moş-Crăciun (urcă în sanie):
Bun rămas, copiii mei
Şi Crăciuna mea iubită
Sania cu aceşti zmei
Va zbura într-o clipită.
Asta e menirea noastră
Oamenii să-i bucurăm
Dragostea şi munca noastră,
An de an lor să le dăm. (Sania pleacă, muzica începe, spiriduşii dansează, apoi,
extenuaţi adorm cu capetele pe masă.)

La multi ani, copilarie! -serbare

Să fii copil e lucru serios,
Nimic pe lume nu e mai frumos!
Nici un minut nu stai pe loc,
Poţi să zâmbeşti şi ai noroc.

Mesajul nostru azi de 1 Iunie, (versuri spuse de toţii copiii în cor)

E-un cânt de pace şi de drag!
E sol trimis spre toţi copiii lumii!
De la copii, pentru copii,
Cu drag!

1 Iunie, tu vii, cu bujori şi ciocârlii

Şi cu cântec de copii.

72
Scuturând peste pământ, zâmbete şi-al păcii cânt!
Sol gingaş de bucurie, slavă ţie, slavă ţie!

Veveriţa sprinteoară,
Dă de veste iar în ţară,
Că-n poiana cu izvoare,
Azi e zi de sărbătoare.

Flori, gândaci şi licurici,

Păsărele şi pitici,
Toţi s-au pregătit de zor,
Că-i Ziua copiilor.

E ziua ta, copile drag!

Din flori, cununi ţi-aş înşira.
Şi soarele dac-aş putea
Ţi l-aş aduce ţie-n dar.

Flori, soare, tot ce te-nconjoară,

Se bucură de ziua ta.
Tu cânţi şi râzi cu voioşie
Şi răspândeşti lumină-n jur.
Şi pentru fiecare mamă
Eşti tot ce are ea mai sfânt.

De ziua ta, copile drag,

Şi soarele îţi bate-n prag,
Când dimineaţa te trezeşti
Şi veselie răspândeşti.

De dragul tău şi florile

Şi-au colorat petalele,
Iar fluturii dansează-n zbor
De Ziua Copiilor.

73
CÂNTEC:
Lunecând pe bolta-albastră
A venit întâi o stea
Ca să-mi scrie pe fereastră:
- Să trăieşti, e ziua ta!

A venit şi-o rândunică,

Tot lângă fereastra mea!
Ciripind a vrut să-mi zică:
- Să trăieşti, e ziua ta!

Şi salcâmul plin de floare,

Frunza-ntr-una-şi leagănă;
Să-mi şoptească o urare:
- Să trăieşti, e ziua ta!

Dar şi flori şi cânt şi stele,

Toate le-am putut afla,
În urarea mamei mele
Să trăieşti, e ziua ta!

Copiii toţi din lumea-aceasta

Se nasc cu suflet bun, curat,
Se nasc ca feţi frumoşi şi cosânzene,
Precum natura i-a creat.

Şi visul aripi le va da,

Copiii toţi vor apăra,
În orice loc pe-acest pământ,
Prietenia pe pământ.

Vegheaţi, vegheaţi copilăria,

Să fie pace pe pământ,

74
Candoare de floare,
Măreţe raze de soare!

Să-nveţe ce-i viaţa,

Iubirea şi dorul,
Să poarte în priviri,
Dor de vis şi lumini.

Copiii cu feţele de înger,

Sunt darul cel miraculos.
Copiii de pe-acest pământ,
Sunt fericirea şi lumina.

Căci soarele zâmbeşte

cu raze aurii
Şi-a-mpodobit câmpia,
cu flori pentru copii.

CÂNTEC:
Copii din lumea toată, de peste mări şi ţări,
Ne cheamă fericirea şi soarele în zări;
S-aducem împlinirea, acestei mari chemări./bis

Şi de mai sunt pe lume, copii cu viaţa grea

Şi pentru ei s-o naşte a fericirii stea
Şi dânşii vor cunoaşte, lumina ei cândva./bis

Copiii din lumea toată, noi viaţa o iubim,

Cu inima curată, alături să trăim!
Copiii din lumea toată, prieteni buni să fim!/bis

Părinţii mei sunt oameni buni

Şi dragi îmi sunt părinţii mei!
Căsuţa noastră cu minuni

75
S-ascunde-n umbra unor tei.

E legănul a doi copii,

Căsuţa noastră cu pridvor,
Ne poartă grijă zi de zi,
Părinţii noştri iubitori.

Când vom fi mari şi vom pleca,

Din locul drag şi cunoscut,
Iubiţi părinţi, nu vom uita
Cum aţi trudit şi ne-aţi crescut!

Fii cuminte, drag copile,

Poartă-te frumos şi bine!
Căci la om, buna purtare,
Este ca la pom: o floare.
Fii cuminte, că-ţi stă bine! (vers spus în cor de toţi copiii)

Fii cuminte, fără ură,

Cu cei mai mici ca tine!
Dă răspuns la întrebare,
Blând şi fără supărare!
Fii cuminte, că-ţi stă bine! (vers spus în cor de toţi copiii)

Când vei fi cu fiecare,

Blând, cuminte şi voios,
Toţi te vor vorbi de bine
Şi-or privi cu drag la tine!
Fii cuminte, că-i frumos! (vers spus în cor de toţi copiii)

Că bunica mea e bună,

Chiar cuvântul vrea să spună
Şi într-adevăr i-aşa
Tare-i bună, buna mea!

76
Ea de bine mă învaţă
Şi deloc nu mă răsfaţă.
Dintre toţi e cea mai mare,
O alint şi-i zic „mam-mare”.

Tot aşa-i şi cu bunicul,

El e tata lui tăticul!
Aşadar bunicii mei,
Tot părinţi îmi sunt şi ei.

Cei mai mari părinţi din casă,

Şi cu vocea blând-sfioasă
Prin urmare, poţi să zici:
- Două mame, doi tătici! (vers spus în cor de toţi copiii)

Bunica când vine dimineaţa,

Iar tu mai dormi încă în pat,
Ea-ţi însoreşte faţa,
Cu-n zâmbet minunat.

Când zburzi şi râzi în soare

Şi-o clipă astâmpăr n-ai,
O, câtă teamă are, şi câte griji îi dai!

Când vine să te culce, de joacă ostenit,

Ea te adoarme dulce, cu-n basm abia şoptit.
De dragul meu bunica, o clipă-n loc n-ar sta
Şi toată ziulica, veghează viaţa ta!

CÂNTEC:
Copilăria noastră e ca un fulg de nea
Un bob gingaş de rouă sau chiar o rândunea.
Noi toţi copiii lumii, vrem pace, doar atât

77
Şi-n bunăstare să trăim cu toţi
Cu drag pe-acest pământ.

Copile eşti o stea, lumină, viaţa mea,

Eşti luna de pe cer şi zâmbetul mister.
Copii să ne iubim şi-n pace să trăim,
Sub soare arzător şi cer fără de nori.

Toţi copiii spun în cor: Copilărie cu ani de vis, frumoasă eşti de nedescris!

Serbarea se încheie cu toţi copiii cântând: „O lume minunată!”

Mama draga, te iubesc!- serbare

Un copil: Adunaţi în marea sală

Toţi în hainele de gală,
Astăzi vom sărbători
Ziua Mamei.Cum? Nu ştii?

Un copil: Cum arată cum e ea?

Cum arată mama ta?

Un copil: Mama mea e mai frumoasă

Decât floarea din fereastră.

Un copil: A mea e rază de soare

Ce încălzeşte lumea mare!

Un copil: Mama mea e cea mai bună,

De sub soare, de sub lună.

78
Un copil: Mama mea e iubitoare,
Ea nu are asemănare!

Un copil: A mea e rază de lună

Cea mai dulce, cea mai bună
Ea aleargă şi munceşte
Şi cu drag ne îngrijeşte!

Un copil: Eu cu drag v-am ascultat!

Şi mult, mult m-am minunat
Toate mamele din lume
Sunt frumoase şi sunt bune
Dar eu vă mai spun ceva
Ca şi a mea nu este nici una!

E luna lui Mărţişor

Bucuria tuturor.
Ce, venind din depărtare,
Ne aduce-o sărbătoare
Ziua mamei, minunată,
Cum nu-i alta-n lumea toată!
Un copil: Hai să mergem repejor-
Sărbătoarea ne aşteaptă.
Sărbătoarea tuturor
Mamelor din lumea toată.

Un copil: Cred, ca mama mea, fârtate-i

Cea mai bună dintre toate!
Mi-a făcut cadou un frate,
Ce mai frate! Ce mai frate!

Un copil: Crezi, că frăţiorul tău

A-ntrecut cadoul meu?
Am şi eu o surioară

79
Drăgălasă, bălăioară.
De-i căta aşa surioară
Nu găseşti în astă ţară!

Un copil: Dragi colegi, dacă doriţi

Pe la mine acum poftiţi.
Mama mea s-ar bucura,
Ştiţi ce primitoare-i ea?

Un copil: Ce ai zis? Ia mai repetă!

Dar pe mama mea o ştii?
E frumoasă si cochetă,
Şi e dulce, măi copii!

Un copil: Sănătatea-i, ştii tu, dragă frate

Cea mai, cea mai bună dintre toate?
Farmacistă este mama mea,
Cea mai grozavă este ea!

Un copil: Ei, acolo ce gâlceavă-i?

Nu se poate, buna-mi mamă
Nu iubeşte cearta,z ău.
Aibă-o-n pază Dumnezeu!

Un copil: Când îi dau mamei un pupic,

Ea mă mîngîie un pic
Îmi zîmbeşte ca un soare
Şi-o iubesc eu cel mai tare!

Un copil: Ascultaţi cuvântul meu:

Vreau să-i seamăn mamei eu.
Glasul ei e cel mai dulce
Dintre toate câte sunt!

80
Un copil: Cum aş face, să înving
Şi pe toţi să vă conving?
Puteţi spune ce doriţi,
Pe mămica-mi cred c-o ştiţi:
E cuminte şi frumoasă,
Adorabilă, duioasă.

Voci din cor: - Ba a mea! - A mea! - A mea!

Ascultaţi încoace pici:

După cum aţi înţeles’
Toate mamele din lume
Sunt frumoase şi duioase,
Tandre, dulci, melodioase,
Gospodine sunt şi bune
De nu au pereche-n lume.

Cântec: De ziua ta, mămico

Un copil: Se-ntâmplă să întreb adesea

Cum se petrec toate acestea?
Cum de răsar atâtea flori,
În zeci şi sute de culori?
Natura-ntreagă cum de-nvie?
Şi firul slab de păpădie
Cum de răsare şi-nfloreste?
Cum cerul este fără nori?
Cum de pământul de sub cer
Tresaltă sub un cald fior?
Şi totul sună a-mpăcare,
De parcă-i veşnic sărbătoare!

Un copil: Nu te mai tot frământa,

Chiar eu te pot ajuta:

81
Natura se găteşte
Ziua femeii o slăveşte!
Femeia - mamă sau bunică,
Femeia - soră sau chiar fiică,
Femeia - doamna profesoară,
Femeia-i cânt şi strop de soare!

Un copil: Sunt atât de fericită

Că mămica mea iubită,
A venit azi la serbare
Să asculte o urare
Urare de ziua ei,
Urare pentru femei!
Că e ziua tuturor
Mamelor, bunicilor,
Cu toţii noi vom cânta,
Poezii vom recita.

Cântec: Flori pentru mama

Mama e cel dintâi cuvânt

Ce-l învăţăm a spune:
E cel mai mândru chip
Şi cel mai iubit nume,
Fiinţa cea mai dragă,
Mai blândă şi mai bună
Ea dragostea ne-o-mparte
Şi-n jurul ei ne-adună.
Din leagăn până-n şcoală,
Din şcoală mai departe.
Nu-i dragoste mai mare
Ca dragostea de mamă,
Să-i spun aceste versuri
Iubirea mea mă-ndeamnă.

82
Un copil: În grădina casei mele
A crescut un crin,
Tot parfumul din petale
Mamă ţie ţi-l închin.
M-ai născut, mi-ai dat viaţă
M-ai crescut cu greu
Vorba ta mi-a fost povaţă
Ocrotindu-mă mereu!
Şi te-aş mai ruga ceva:
Doamne, cu puterea ta,
Apără-mi mămica mea
De-orice rău de pe pământ,
Fiindcă ea e ceva sfânt!
Şi mai dă-mi putere mare
Să prind razele de soare
În cunună aurită
Pentru mama mea iubită!
Doamne, Ţie-ţi mulţumesc
Pentru tot ce îmi doresc!

Un copil: Mama-i cântec, mama-i floare,

Mama-i dulce alinare.
Mama-i zâmbet, mama-i vis,
Mama-i floare de cais!
Mama-i rază, mama-i dor
Mama-i aripă în zbor;
Mama-i toate câte sunt,
E iubire pe pământ.

Un copil: Ochii ţi-au rămas

Limpezi şi vioi.
Uiţi de-orice necaz
Când ne vezi pe noi.

83
Şi la ceas de seară
Tu ne spui poveşti -
Pentru-a câta oară
Tu ne veseleşti?
Cine-n zori când încă ziua
N-a deschis ferestrele,
Şi-n văzduhuri triluri încă,
N-au cântat măiestrele?
Paşii-şi duce şi-şi aduce
Ca-n şoptiri, poveştile,
Şi pe pâine untul pune, ceaiul umple ceştile?

Toţi în cor: Cine? Cine oare are atâta dor, răbdare,

Şi căldură-n gest şi-n grai? Tu măicuţă ai!

Cântec: Ce dragă-mi este mama

La multi ani copilarie!-Serbare

Sa fii un copil e un lucru serios,

Nimic pe lume nu e mai frumos!
Nici un minut nu stai pe loc,
Poti sa zambesti si ai noroc

Veverița cea sprințară,

Dă de veste iar în țară,
Că-n poiana cu izvoare,
Azi e mare sărbătoare!
Flori, gândaci, licurici,
Păsărele și pitici!

Toți s-au pregătit de zor

Că e ziua copiilor!

84
Dacă-i zi de sărbătoare
Hai să-ntidem hora mare!
Să răsune poienița
Și să joace grădinița!

Copii din lumea toata,

De peste mari si tari,
Ne cheama fericirea
Si soarele in zari
S-aducem implinirea
Acestei mari chemari.

Si de mai sunt pe lume

Copii cu viata grea,
Si pentru ei s-o naste
A fericirii stea.
Si dansii vor cunoaste
Lumina ei candva.

Copii din lumea-ntreaga,

Noi viata o iubim,
Cu inima curata
Alaturi sa pornim.
Copii din lumea toata
Prieteni buni sa fim.

Cand iunie ne bate la ferestre,

Cu boabe rosii de cirese coapte,
Si-n lanuri spicul verde se trezeste
Fosnind in soare rasete si soapte,

Cand florile din parcuri si gradini

Inalta catre cer parfum si roua,

85
Cand vara-ncununata de lumini
Ne mangaie cu palmele-amandoua,

Atunci e ziua noastra, dragi copii,

Si lumea toata intra-n sarbatoare
Iar inimile noastre-s ciocarlii,
Ce duc aceasta lume catre soare!

Râde soarele-n grădină

Printre pomi şi printre flori
Şi împrăştie lumină
Peste-o lume de culori.

Gâzele sclipesc în soare,

Cu aripile-amândouă
Strâng din lujerul de floare
Bobul răcoros de rouă.

Şi cu el îşi spală faţa

În rochiţele-nflorate,
Să le prindă dimineaţa
Bucuroase şi curate!

- Ştiţi de ce grădina toată

De serbare se găteşte?
Căci sub cerul fără pată
1 Iunie soseşte!

86
 ANEXE( poze)

Proiect tematic: “ 1 decembrie- Ziua României”

87
Proiect tematic: “Iată, vine Moș Crăciun!”

88
89
Proiect tematic: “1 iunie-Ziua tuturor copiilor!”

90
Proiect tematic: „Mamă dragă, te iubesc!”

91
 BIBLIOGRAFIE

1. Revista invatamantului prescolar – Editura Arlequin – 2011

2. Revista invatamantului prescolar – Editura Arlequin – 2012
3. Revista nationala de profil psihopedagogic pentru cadrele didactice din invatamantul
prescolar si primar – Editura Arlequin – 2017
4. Constantin Cucos – Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2000
5. Revista nationala de profil psihopedagogic pentru cadrele didactice din invatamantul
prescolar si primar, Editura Arlequin, 2014

92
 6. Liviu Antonesei – O introducere in pedagogie, Dimensiunile axiologice si
transdisciplinare ale educatiei, Editura Polirom, Iasi, 2002
7. Gabriel Albu – In cautarea educatiei autentice, Editura Polirom, Iasi, 2002
8. Cristina Tulbure – Determinanti psihopedagogici ai reusitei academice – Editura
Presa Universitara Clujeana – Cluj- Napoca, 2010
9. Rodica Mariana Niculescu, Daciana Angelica Lupu – Pedagogia prescolara si a
scolaritatii mici (suport de curs), Brasov, 2007
10. Stan Panturu – Instrirea in spiritul strategiei dezvoltarii gandirii critice, Editura
Psihomedia, anul 2003
11. Aurel Clinciu, Elena Cocarda, Marcela R. Luca, Doina Usaci – Psihologie
educationala (suport de curs)
12. Adrian Severin-Cercetari si perspective romanesti, Presa Universitaria Clujeana
2002)
13. Constantin Cucos, Educatia – Dimensiuni culturale si interculturale, Editura
Polirom, Iasi, 2000.
14.Liliana Stan, Pedagogia prescolaritatii si scolaritatii mici, Editura Polirom, Iasi,
2014
15. Alois Ghergutz, Educatia incluziva si pedagogia diversitatii, Editura Polirom, Iasi,
2016
16. CUCOŞ, C., COZMA, T., „Locul educaţiei pentru diversitate în ansamblul
problematicii educaţiei
17. DASEN, P., PERREGAUX, C., REY, M., Educaţia interculturală, Editura
Polirom, Iaşi, 1999
18. NEDELCU, A., Învăţarea interculturală în şcoală. Ghid pentru cadrele
didactice, Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2004.
19. PĂUN, E., POTOLEA, D., Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri
aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

93
94