ABORDAREA CURRICULUMULUI

REVIZUIT PENTRU
EDUCAȚIE TIMPURIE PRIN
ACTIVITĂȚI INTEGRATE

CERCUL PEDAGOGIC AL EDUCATOARELOR

NR. 5 VASLUI
Prof. înv. preșcolar BALAN NICOLETA
GRĂDINIȚA CU P. P. NR. 9 VASLUI

19 noiembrie 2019

ABORDAREA CURRICULUMULUI REVIZUIT

PENTRU
 EDUCAȚIE TIMPURIE PRIN ACTIVITĂȚI
INTEGRATE

„Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu.

Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi
eşua în viaţă! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte
spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare
pentru lume”. (Child’s Appeal)

Progresul uimitor al civilizaţiei contemporane, explozia informaţională, se resimt şi în

învăţământul preşcolar românesc, acesta cunoscând, în ultimul deceniu, o continuă transformare şi
dezvoltare sub aspectul conţinutului, metodologiei şi strategiei didactice. Astfel au apărut noi concepte
de o deosebită importanţă în activitatea cadrelor didactice: „educaţia timpurie”, „educaţia centrată pe
copil”, „învăţarea prin descoperire”, „inteligenţa emoţională”, „parteneriat educaţional”.
Contextul actual ne cere să formăm micile personalităţi ale copiilor pentru a fi capabile să-şi
exprime gânduri, emoţii, sentimente, opţiuni. Altfel spus, în faţa acumulării de cunoştinţe primează
aplicarea informaţiilor, capacitatea de socializare a copilului, dobândirea autonomiei şi spiritul critic.
Printre elemente de noutate ale curriculumului pentru educație timpurie se regăsesc:
- poziţionarea copilului în centrul procesului educaţional, ce presupune realizarea educaţiei în funcţie
de interesele şi nevoile de formare ale acestuia;
- accentul pus pe dezvoltarea capacităţilor, deprinderilor, abilităţilor, atitudinilor ce ţin de dezvoltarea
fizică (motricitate fină şi grosieră, dezvoltarea senzorio-motorie, dar şi de sănătate, nutriţie, igienă şi
securitate personală);
- dezvoltarea socio-emoţională (a trăi şi a interacţiona cu alţi copii sau adulţi, a respecta diversitatea,
a gestiona emoţii, sentimente, atitudini);
- atitudinile şi capacităţile în învăţare (curiozitate şi interes, iniţiativă, persistenţă în activitate,
creativitate), alături de competenţele urmărite în mod tradiţional (din domeniul dezvoltării cognitive şi
a limbajului şi comunicării);
- diversificarea şi folosirea eficientă a strategiilor de predare - învăţare – evaluare (utilizarea
metodelor activ-participative, interactive în procesul predării, alături de metodele tradiţionale, cu
scopul de a dezvolta creativitatea copiilor, capacitatea de interrelaţionare, gândirea critică, rezolvarea
de situaţii problemă, etc.);
- importanţa mediului educaţional, care să permită dezvoltarea liberă a copilului –spaţiul educaţional
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie curat, util, estetic, flexibil, adecvat la sarcini,
confortabil, interactiv, valoros;
- parteneriatele unde un rol important il au familia, scoala, comunitatea, parintii fiind considerati
partenerii cheie în educaţia copilului, iar relaţia familie – grădiniţă este una hotărâtoare pentru
dezvoltarea acestuia.
Curriculum pentru educație timpurie a suportat o revizuire structurală, care a condus la o
descongestionare a acestuia și la o corelare cu prevederi legislative în vigoare și cu abordări
educaționale de succes, existente în ,,Spațiul European,,prin:
-reconfigurarea curriculumului pe domenii de dezvoltare;
-eliminarea obiectivelor cadru și de referință și înlocuirea acestora cu dimensiuni ale dezvoltării și
posibile comportamente manifeste.
-eliminarea părții tabelare cu exemple de comportamente și conținuturi pe fiecare temă anuală de
studiu;
-eliminarea detaliilor privind conținuturile întâlnirii de dimineață, care vizau o serie de elemente
privind autocunoașterea, dezvoltarea empatiei, luarea deciziilor etc., în contextul în care această rutină
a fost înțeleasă de către cadrele didactice;
-revizuirea planului de învățământ prin adăugarea activităților specifice intervalelor de vârstă aferente
nivelului antepreșcolar și prin eliminarea coloanei cu număr de activități;
-revizuirea Fișei de apreciere a progresului copilului, a programului zilnic de activitate și a machetei
privind planificarea calendarisitică a activităților;
-reconfigurarea modalităților de desfășurare organizatorică și financiară a activităților opționale, care,
fiind activități din planul de învățământ aplicabil la nivel național, întregii populații preșcolare si nu
pot face parte decât din pachetul de activități didactice gratuite;
-accentuarea rolului jocului liber în viața copilului antepreșcolar și preșcolar și alocarea unei/unor
perioade distincte în programul zilnic de activitate;
-aducerea în atenția cadrelor didactice a principiilor învățării colaborative și în acest context,
valorizarea fiecărui copil funcție de nevoile și potențialul individual;
-elaborarea și aplicarea unor strategii centrate pe copil, în urma negocierilor între cadrele didactice (de
la grupă sau de la grupe paralele) pentru a favoriza atingerea comportamentelor dezirabile la copiii din
grupă, stabilite de comun acord de către echipa de cadre didactice a grupei/de la același nivel.
Proiectarea didactică a actitvităţilor desfăşurate în grădiniţă este influenţată de conceptul de
„dezvolare globală a copilului”. Astfel, activităţile de învăţare propuse de noul curriculum includ:
activităţi pe domenii experienţiale, jocuri şi activitiţ didactice alese, activităţi de dezvoltare personală,
(cuprind rutinele, tranziţiile, activităţile opţionale), precum şi activităţile din perioada după-amiezii
(pentru grădiniţele cu program prelungit sau săptămânal).
Introducerea unor activităţi deosebit de importante pentru dezvoltarea socio-emoţională a
copilului: „ întâlnirea de dimineaţă” şi „tranziţiile”
Învăţarea bazată pe proiecte este o strategie de abordare integrată a dezvoltării copilului şi
presupune studierea / exploatarea unei teme, idei interesante prin integrarea diferitelor arii curriculare.
Planificarea curriculumului bazată pe proiect tematic presupune trei etape:
Prima etapǎ - Educatoarea şi copiii discută şi aleg subiectul care urmează a fi supus investigării.
Printre criteriile de selectare a subiectelor se regăsesc următoarele:
-să fie bazat pe interesele copiilor, standardele curriculare şi resursele locale,
-să aibă legătură cu experienţa cotidiană a copiilor;
-să fie suficient de familiar cel puţin câtorva copii pentru a putea formula întrebări relevante;
-să permită exersarea deprinderilor din toate domeniile de dezvoltare: limbă şi comunicare, domeniul
cognitiv, socio-emoţional, al dezvoltării fizice şi al atitudinilor şi capacităţilor în învăţare;
-să fie suficient de bogat pentru a fi studiat cel puţin o zi, cel mult cinci săptămâni;
-să poată fi cercetat şi acasă şi la grădiniţă.
În această etapă se poate întocmi o hartă conceptuală (harta proiectului ), hartă care poate fi
completată şi pe parcursul derulării proiectului.
Etapa a doua constă într-o cercetare directă, fiind realizată şi prin excursii, vizite, pentru a investiga
locurile, obiectele, fenomenele, evenimentele supuse investigării. Copiii analizează, cercetează,
înregistrează datele, explorează, desenează cele observate, construiesc diverse modele, formulează
predicţii, discută şi dramatizează noile semnificaţii ale subiectului analizat.
Etapa a treia, cea de finalizare şi detaliere a evenimentelor, se realizează printr-o activitate
culminantă în care fiecare grup, copil prezintă rezultatele explorării lor, îşi pot revizui şi evalua
proiectul. Pot avea loc discuţii, descrieri despre ce au descoperit pe parcursul desfǎşurării proiectului,
prezentări ale unor produse, scenete, serbări, spectacole sau excursii.
Anotimpul toamna, prin schimbările variate şi ritmice ale naturii, cât şi prin bogăţia de
elemente specifice activităţii umane, asigură cadrul propice de stimulare a curiozităţii copiilor, de
incitare la explorare şi exersare.
 Încercăm astfel, în cadrul acestui proiect să răspundem interesului deosebit manifestat de
preșcolari și nevoii de cunoștere, ajutându-i să înțeleagă: schimbarile din natura in anotimpul
toamna,importanța legumelor și fructelor în alimentație, modul în care se consumă și se păstrează și
cât de necesar este, atât pentru oameni, cât și pentru viețuitoare să-și facă provizii pentru iarnă.
Exemplu de proiect tematic ,,Magia toamnei’’
Tema anuală de studiu: ,,Când, cum și de ce se întâmplă?’’
Tema proiectului: ,,Magia toamnei’’
Durata: 5 săptămâni
Perioada: 23.09.2019 – 26.10.2019
Subteme (direcții de dezvoltare):
,,Culorile toamnei’’-aspecte ale toamnei ;
,,Cosul cu fructe al toamnei’’-fructe de toamna ;
,,Cosul cu legume al toamnei’’-legume de toamna ;
,,Cosul cu flori de toamna’’ ;
,,Carnavalul toamnei’’-evaluare proiect .
Dimensiuni ale dezvoltării:
-Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării ;
-Autocontrol și expresivitate emoțională ;
-Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor(persistență în activități) ;
-Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare ;
-Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat ;
- Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea
mediului apropiat .

Comportamente vizate:
- Utilizează simţurile (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul apropiat ;
- Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.;
- Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;
- Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare;
- Identifică elementele caracterisice ale unor fenomene/relaţii din mediul apropiat;
- Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime, volum.
Objective :
- sa denumeasca corect fructele, legumele,flori si fenomene prezentate;
-sa grupeze frunze, fructele , legumele si florii n functie de categoria integratoare;
-sa descrie caracteristicile frunze,fructelor , legumelor,flori de toamna;
-sa compare frunzele, fructele ,legumele si florile indicate ;
-sa alcatuiasca propozitii folosid cuvintele date, corecte din punct de vedere gramatical;
-sa interpreteze poezii si cantece invatate;
-sa decupeze dupa contur frunze / fructele/ legumele/flori;
-sa mototoleasca hartia in vederea obtinerii unui/ fruct/ leguma,floare;
Resurse:
Materiale- obiecte de diferite culori, cărţi, albume, imagini, planşe, atlase, pliante, jetoane, puzzle, joc
de masă, mozaic, foi colorate, foi de bloc de desen, acuarele, pensule, pahare pentru apă, beţişoare de
unică folosinţă, creioane colorate, creioane cerate, carioci, plastilină, planşete, planşe poveşti,
calculator, CD cu cântece, hârtie creponată, hârtie glacee, lipici, fişe de lucru, truse de construcţii,
material textil - diferite culori, trusa Logi, diferite jucării pentru jocul de rol.
Umane- copii, părinţi, educatoare
De timp: 5 săptămâni
Metode și procedee: brainstorming, jocul, observarea spontană şi dirijată, conversaţia euristică şi
spontană, povestirea, exerciţiul, învăţarea prin descoperire, problematizarea, experimentul,
demonstraţia, explicaţia.
Inventar de probleme:

Ce știu copiii despre tema investigată Ce nu știu și vor să afle despre tema investigată

-ne place toamna -ce putem pregăti cu fructele și legumele de toamnă

-care sunt fructele și legumele de toamnă -care sunt părțile componente ale unei flori
-toamna cad frunzele -îmbrăcămintea specifică anotimpului toamna
-toamna aduce ploi -lunile de toamnă
-toamna începe grădinița -unde pleacă păsările
-rolul fructelor și legumelor în alimentație

Avantajele utilizării proiectului:

pentru preşcolar:
- dobândeşte cunoştinţe profunde şi solide;
- identifică cu mai mare uşurinţă relaţiile dintre idei şi concepte;
- stabileşte corelaţii între temele abordate în grădiniţă şi cele din afara ei;
- parcurge teme care-l interesează şi le studiază mai mult timp;
- comunică şi stabileşte relaţii cu ceilalţi membri ai grupului;
- învaţă să rezolve sarcini prin cooperare;
- îşi formează sentimentul de apartenenţă la grup;
- devine mai responsabil în procesul învăţării.
pentru educatoare:
- stimulează interesul pentru abordarea unor noi conţinuturi şi metode;
- îşi organizează mai bine planificarea;
- poate utiliza o gamă largă de activităţi pentru a prezenta tema în profunzimea sa;
- încurajează copiii să producă idei originale pentru activităţi.
pentru părinţi:
- sunt implicaţi în activitatea clasei ca voluntari;
- se simt eficienţi împărtăşind din experienţa lor;
- înţeleg modul de abordare a învăţării la copii şi îi pot sprijini mai bine.
Abordarea integrată a disciplinelor, alături de abordarea interdisciplinară, organizarea
modulară şi învăţarea asistată de calculator poate fi catalogată ca şi inovaţie în organizarea
conţinuturilor. Acest tip de abordare a conţinuturilor presupune organizarea integrată nu numai a
acestora, ci şi a întregii experienţe de predare-învăţare.. ”
Predarea integrată a conţinuturilor a cunoscut o extensie relativ rapidă în învăţământul
preşcolar şi primar. Aceasta se dovedeşte a fi o reală soluţie pentru o mai bună corelare a ştiinţei cu
societatea, cultura, tehnologie.)
 Integrarea conţinuturilor are două dimensiuni: orizontală şi verticală.
Integrarea orizontală reuneşte într-un ansamblu coerent două sau mai multe obiecte de studiu
aparţinând unor domenii curriculare diferite. Ex: integrarea cunoaşterii mediului, a educaţiei pentru
societate, a educării limbajului, educaţiei fizice, în studierea unei teme ca „ Sănătatea, o comoară de
preţ”,
Integrarea verticală reuneşte într-un ansamblu coerent două sau mai multe obiecte de studiu,
aparţinând aceluiaşi domeniu ( DŞ, DLC, DOS, DEC; DPM ).
Ex: integrarea educaţiei pentru societate cu activităţile practice în realizarea unor teme ca: „În
lumea copiilor” ( lectură după imagini, confecţionare de felicitări-activitate pe grupe ) „Drepturile şi
obligaţiile mele” ( lectura ed. –Drepturile copilului, confecţionare „Cartea copilăriei”), „Fructele
-vitamine pentru pitici” ( Alfabetul vitaminelor – memorizare, colaj – Vitamine pentru mine), „Vitejia
strămoşilor noştri”.( Lectura ed. – „ Strămoşii noştri, dacii”, confecţionare – costum popular), etc.
Exemple de acivitati integrate pe diferite domenii experentiale –ADE, in cadrul proiectului tematic
,,MAGIA TOAMNEI’’ cu subtemele :
,,Culorile toamnei’’ -aspecte ale toamnei :
AI(DS+DEC) ,,Culorile toamnei’’ - DS-observare, DEC-desen/pictura
AI(DS+DOS) ,,Covorul ce Frunze’’- DS-joc.ex. DOS-aplicatie
,,Cosul cu fructe al toamnei’’ -fructe de toamna :
AI(DS+DLC) ,,Cosul cu fructe de toamna’’- DS –joc. ex.Ordonam fructele dupa….,,
DLC –memorizare ,,Roadele toamnei,
AI(DOS+DOS) ,,Cosul cu fructe de toamna’’ - DOS-convorbire ,,Rolul vitaminelor,,
DOS-aplicatie ,,Cosul cu fructe al toamnei,,
,,Cosul cu legume al toamnei’’ -legume de toamna :
AI(DS+DOS) ,,Cosul cu legume al toamnei’’- DS-observare ,,La piata,,
DOS-aplicatie ,Conservam legume,,
AI(DS+DLC),, Cosul cu legume al toamnei,- DS-joc ex. ,,Ordonam legumele dupa …(grosime),,
DLC –memorizare,,Hora legumelor,,
,,Cosul cu flori de toamna’’:
AI(DS+DEC),, Flori de toamnă’’- DS.-observare ,,Crizantema,,
DEC-desen/pictura ,,Crizantema,,
AI(DS+DOS),,Cosul cu flori al toamnei’’- DS.-joc.ex.Ordonam florile dupa (lungime)
DOS-aplicatie ,,Cosul cu crizanteme’’
,,Carnavalul toanmei,,-evaluare proiect :
AI(DS+DOS) ,,Carnavalul toanmei’’- DS-convorbire,,Toamna,’’
DOS-aplicatie,,Toamna’’
AI(DLC+DEC) ,,Va invit la carnaval’’ - Spectacol cu cantece si poezii de toamna .
Dintre tipurile de integrare, trei sunt considerate a fi esenţiale pentru înţelegerea deplină a
conceptului de curriculum integrat, şi anume:
- integrarea multidisciplinară;
- integrarea interdisciplinară;
- integrarea transdisciplinară.
Curriculumului integrat prezinta numeroase avantajele :
-invăţarea bazată pe proiect aduce un plus de calitate cunoştinţelor, acestea fiind dobândite profund şi
pe o perioadă de timp îndelungată (copiii identifică mai uşor relaţiile dintre idei şi concepte dintre
temele abordate în grădiniţă şi cele din afara ei);
-conţinuturile pot fi parcurse într-un timp relativ scurt;
-utilizarea predării în echipă (formată din mai multe educatoare);
-invăţarea prin cooperare, care presupune dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin realizarea unei
comunicări deschise cu membrii grupului, acceptarea opiniei celorlalţi, dar şi dezvoltarea
intrapersonală, deoarece copiii devin mai responsabili în procesul învăţării;
-invăţarea activă, ce are la bază utilizarea metodelor de predare active, activ-participative, interactive;
-aplicarea inteligenţelor multiple în procesul de predare-învăţare-evaluare;
-promovarea atitudinilor pozitive;
-educatoarea devine un facilitator al activităţilor desfăşurate (mai mult decât o sursă de informaţii);
-implicarea comunităţii în activităţile educative, prin realizarea de parteneriate educaţionale.
Printre principalele elemente ale abordării integrate ale curriculumului se disting următoarele:
a) Combinaţia tematică şi transpunerea acesteia într-un proiect/program de studiu;
-integrarea domeniilor clasice de cunoaştere într-o structură coerentă şi unitară: interdisciplinar,
multidisciplinar, transdisciplinar.
b)Flexibilizarea orarului şi a strategiilor de organizare şi desfăşurare:
-identificarea particularităţilor grupului de copii şi a fiecăruia în parte, a abilităţilor, intereselor,
nevoilor de cunoaştere ale acestora ;
-ancorarea în concret şi crearea unor situaţii de învăţare care să fie relevante pentru experienţa de
viaţă a copilului preşcolar;
-implicarea copiilor în procesul de cunoaştere atât în alegerea tematicii şi modalităţilor de abordare
ale acesteia;
-existenţa unor reguli ce contribuie la flexibilizarea abordării curriculare în grădiniţă;
-trecerea de la o activitate la alta se face prin crearea unor legături fireşti între idei, domenii de
cunoaştere (tranziţii ) ;
-activităţile de învăţare se pot prelungi, completa, alterna cu alte tipuri de acitivităţi în funcţie de
interesele şi dispoziţia copiilor;
-activităţile de învăţare alternează echilibrat cu cele de relaxare, cele de interior cu cele din aer liber
şi ambele urmăresc deopotrivă finalităţi cognitive, afectiv-motivaţionale şi psihomotorii.
c)Identificarea şi integrarea a noi surse de informaţie şi selecţie a conţinuturilor:
-implicaţiile extracurriculare ale demersului integrative.
Activităţile integrate prezintă o serie de aventaje, dar şi unele dezavantaje.
Avantajele activităţilor integrate:
-predarea şi învăţarea este centrată pe nevoile copilului – abordare individuală;
-pun în valoare interactivitatea;
-permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei cadrelor didactice;
-programul zilnic are un caracter flexibil;
-implicarea părinţilor în activităţile specifice grădiniţei;
-permit abordarea de tip interdisciplinar, multidisciplinar, pluridisciplinar.
Dezavantajele activităţilor integrate:
-obstacolarea activităţii didactice din perspectivă integrată;
-imposibilitatea transmiterii cunoştinţelor în mod sistematic în cadrul grupelor neomogene;
-îngreunarea activităţii didactice prin apariţia proiectelor tematice;
-prelungirea desfăşurării activităţilor până la 1 oră şi jumătate;
-grupele numeroase din mediile urbane împiedică aplicarea noului curriculum şi respectarea
indicaţiilor legate de desfăşurarea activităţii.
Curriculum revizuit are în vedere faptul că preşcolarul este recunoscut ca individ cu nevoi
proprii de dezvoltare. Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activităţi
desfăşurate cu copiii vizează îndeosebi socializarea copilului (colaborare, negociere, cooperare, luarea
deciziilor în comun etc.) şi obţinerea treptată a unei autonomii personale, iar pentru grupele de vârstă
cuprinse în intervalul 5-6 ani, accentul este pus pe pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a
acestuia.
Curriculum revizuit pentru educație timpurie presupune :
-crearea unui mediu educaţional funcţional şi interactiv, pe centre de activitate;
-proiectarea unor activităţi apropiate de stilurile şi nevoile de învăţare ale copiilor;
-utilizarea unor strategii în care actorul principal este copilul, care învaţă, cum poate şi cât poate, într-
un ritm pe care educatoarea doar îl poate sprijini, dar nu-l poate impune;
-o apreciere firească şi stimulativă pentru micuţi, o motivare a aprecierii făcute, lăsând deoparte
etichetările şi evaluările rigide.
Curriculum revizuit pentru educație timpurie trebuie văzut ,,ca un pas înainte, pornind de la
ceea ce am avut până acum în plan curricular şi ca pe o provocare profesională, în raport cu modul de
a răspunde corespunzător la abordări noi şi standarde în domeniu, prezente şi în alte zone ale
globului.”

BIBLIOGRAFIE:
Curriculum pentru educație timpurie 2019
Activitatile Integrate In Gradinita. Ghid Metodic - Ileana Gurlui, Livia Andreescu,2011