Proiect la disciplina: Tehnici și

echipamente de diagnosticare a
automobilelor
Managementul sistemului de comandă al
unui autovehicul hibrid
 Cuprins

I. Sistemul de management al unui motor

II. Studiu critic privind sistemele alternative de propulsie

III. Sistemul de propulsie hibrid – electric
IV. Soluții existente
V. Avantaje
VI. Dezavantaje
VII. Bibliografie
 I. Sistemul de management al unui motor

Sistemul de management al unui motor este format din senzorii electronici care
înregistrează condițiile de funcționare a motorului și sistemelor auxiliare, precum și modificările
acestora, unitatea electronică de control care lucrează în buclă închisă sau buclă deschisă și care
prelucrează informațiile furnizate de către senzori și din actuatoarele care sunt elemente de
acționare folosite pentru executarea comenzilor.

\Unitatea electronică de control colectează, stochează, prelucrează și transmite toate

informațiile necesare gestionării sistemului de injecție în raport cu efortul depus de către acesta în
funcție de factorii externi de temperatură, presiune și densitate, informații achiziționate cu
ajutorul senzorilor și traductorilor. Totodată, unitatea electronică de control înregistrează datele
referitoare la regimurile de funcționare, precum și ale anomaliilor care pot să apară în
funcționarea normală a motorului.

Sistemul de management al motorului folosește trei tipuri de variabile pentru calibrarea

parametrilor unității electronice de control:

a) variabile care sunt ajustate în timpul procesului de calibrare și pentru care se alocă valori fixe
spre a fi folosite drept constante de către aplicația software a unității electronice de control;

b) variabile de măsurare pentru a determina valorile mărimilor de ieșire necesare unui actuator
sub forma unei curbe de răspuns;

c) variabile de măsurare pentru a determina valorile mărimilor de ieșire necesare unui actuator
sub forma unei hărți multi-dimensionale.

Unitatea electronică de control (ECU – Electronic Control Unit) este un complex de

module electronice folosite în funcționarea autovehiculelor pentru comanda și controlul unor
anumiți parametri. Unitățile electronice de control au fost utilizate pentru prima dată la reglarea
aprinderii motoarelor cu aprindere prin comprimare în anul 1987.

Unitățile electronice de control care intră în componența autovehiculelor includ

următoarele subsisteme: de control al motorului, de control al sistemului de frânare și tracțiune,
de control al stării de croazieră, de control a instrumentației de bord, de siguranță, de
funcționalități multimedia etc.
 Unitatea electronică de control

II. Studiu critic privind sistemele alternative de propulsie

Prin sistem de propulsie hibrid se înțelege prezența în cadrul sistemului de propulsie a

două sau mai multe surse de energie distincte ce concură la deplasarea autovehiculului.
Autovehiculul hibrid este așadar autovehiculul al cărui sistem de propulsie conține, pe lângă
motorul cu ardere internă clasic, încă cel puțin un sistem suplimentar, capabil să furnizeze
moment de tracțiune la roțile automobilului. Sistemul suplimentar poate fi: electric, hidraulic,
pneumatic sau mecanic. Sistemul suplimentar are și posibilitatea de a recupera energia în
momentul frânării și al decelerării.

Din punct de vedere al sistemului suplimentar ce intră în alcătuirea unui autovehicul

putem distinge următoarele categorii de sisteme de propulsie alternative:

 sistem de propulsie hibrid – electric;

 sistem de propulsie hibrid – hidraulic;

 sistem de propulsie hibrid – pneumatic.

 III. Sistemul de propulsie hibrid – electric

1. Definiție – terminologie
Prin sistem de propulsie hibrid – electric se înțelege sistemul de propulsie ce combină
sistemul de propulsie convențional (motor cu ardere internă) cu un sistem de propulsie electric
cuplat fie în serie, fie în paralel.

2. Principiul de funcționare
Principalele elemente componente ale sistemului de propulsie hibrid – electric sunt
următoarele:

- blocul de acumulatori electrici;

- motorul electric;

- motorul cu ardere internă;

- generatorul de curent electric;

- sistemul de cuplare a părții mecanice cu cea electrică;

- sistemul de comandă și control al celor două sisteme de propulsie.

Principalele tipuri de autovehicule hibrid electrice sunt:

- hibrid – electric asistat (mild hybrid);

- hibrid – electric independent (full hybrid);

- hibrid – electric independent cu conexiune la rețea (plug-in hybrid).

a) Sistemul de propulsie hibrid – electric asistat este acel sistem hibrid în care
motorul termic este grupul propulsor principal, iar sistemul electric oferă numai asistență
suplimentară atunci când este nevoie de surplus de energie. În cazul acestui sistem partea
electrică nu poate propulsa independent autovehiculul.
 b) Sistemul de propulsie hibrid – electric independent, față de sistemul de
propulsie hibrid – electric asistat este capabil să propulseze autovehiculul numai cu motorul
electric fără ca motorul termic să funcționeze. Deși motorul electric poate propulsa autovehiculul
acesta este utilizat pentru propulsie doar în anumite condiții. În condițiile de încărcare ușoară și
accelerații ușoare autovehiculul hibrid poate funcționa numai propulsat de motorul electric.
Imediat ce este necesara putere suplimentară, motorul cu ardere internă intră în funcțiune pentru a
furniza surplusul de energie necesar propulsării autovehiculului. Autovehiculele hibrid
independente tind să aibă un consum de carburant mai redus față de cele asistate, deoarece
motorul electric este utilizat mai des în regimul de funcționare specific orașelor.

Din punct de vedere al configurației sistemului de propulsie putem întâlni diferite tipuri
de „arhitecturi”:

1. Sistem de propulsie hibrid – electric serie

2. Sistem de propulsie hibrid – electric paralel

3. Sistem de propulsie hibrid – electric mixt (se poate comporta fie ca un hibrid serie fie ca un
hibrid paralel)

Sistemul de propulsie hibrid – electric serie (in figura de mai sus) este cea mai simplă
configurație a sistemului de propulsie hibrid. În cazul acestei arhitecturi motorul electric este
singurul care este cuplat mecanic de roțile motoare și este singurul care generează energie
mecanică pentru propulsia autovehiculului. Motorul electric primește energie electrică fie de la
blocul de acumulatori fie de la motorul cu ardere internă. Computerul aflat la bordul
autovehiculului gestionează în ce măsură furnizează energie electrică motorul termic sau blocul
de acumulatori. Atât motorul termic, prin generator, cât și frânarea regenerativă încarcă blocul de
acumulatori. În cazul acestui sistem de propulsie motorul termic ce echipează autovehiculul este
de dimensiuni reduse deoarece trebuie să îndeplinească numai condițiile medii de utilizare (viteze
medii). Blocul de acumulatori este în general mai mare și poate înmagazina o cantitate mai mare
de energie electrică decât în cazul sistemelor de propulsie hibrid – paralel, deoarece trebuie să fie
capabil să compenseze cantitatea de energie ce nu poate fi furnizată de motorul termic. Din cauza
acestui fapt la autovehiculele cu această arhitectură prețul de producție este mai ridicat fata de
cele hibrid – paralele.

În timp ce motorul termic, în cazul autovehiculelor convenționale, este forțat să

funcționeze ineficient pentru a putea satisface cererea de putere în cazul ciclului de conducere 5
urban, sistemul de propulsie hibrid-serie funcționează în condiții optime în acest ciclu de
funcționare. Acest lucru este posibil datorită faptului că motorul termic nu este cuplat mecanic de
rotile motoare. De aceea motorul cu ardere internă poate funcționa într-un regim optimizat unde
puterea generată este maximă și consumul de carburant este minim. Acest lucru permite
eliminarea nevoii ca autovehiculul să beneficieze de ambreiaj și de o cutie de viteze cu mai multe
trepte.

Deoarece sistemele de propulsie serie se comporta bine în regimurile de funcționare

urbane (pornit – oprit) acestea sunt utilizate în principal pentru autobuze și autovehicule urbane.

În cazul sistemului de propulsie hibrid – electric paralel (figura de mai jos) atât
motorul cu ardere internă cât și motorul electric au legătură mecanică cu roțile motoare. Cu
ajutorul unității centrale de comanda (ECU) și a unui sistem de transmisie aceste doua sisteme
pot funcționa în paralel. Acest tip de tehnologie este aplicată la autovehiculele Insight, Civic și
Acord ale producătorului Honda.
 Autovehiculele hibrid – paralel pot utiliza un bloc de acumulatori, de aceea aceștia se
încarcă în principal numai în timpul frânării regenerative. Totuși când cererea de putere la roata
este redusa hibridul paralel utilizează o parte din energia produsă de motorul termic ca să încarce
acumulatorii, funcționând asemănător unui alternator in cazul autovehiculelor convenționale.
Întrucât motorul termic este conectat direct de roțile motoare în această configurație, este
eliminată ineficiența conversiei energiei mecanice în electricitate și invers, ceea ce face acest
hibrid să fie eficient în regimurile de mers pe autostradă.

Sistemul de propulsie hibrid – electric mixt (figura de mai sus) combină avantajele și
complicațiile sistemului de propulsie hibrid paralel cu cel hibrid-serie. Prin combinarea celor
două tipuri de arhitecturi motorul poate propulsa direct autovehiculul (ca în cazul sistemului
hibrid-paralel) și poate fi decuplat în totalitate de roțile motoare pentru ca numai motorul electric
6 să propulseze autovehiculul. În prezent acest sistem se poate întâlni deja pe autovehiculul Prius
produs de Toyota și la autovehiculul Escape Hybrid produs de Ford.

Ca un rezultat al acestui sistem de propulsie dual, motorul termic funcționează în zona de

eficientă maximă mult mai mult timp. În cazul vitezelor reduse funcționează ca un autovehicul cu
sistem de propulsie serie, pe când la viteze mari, unde sistemul hibrid serie nu este așa de eficient
motorul cu ardere internă este cuplat direct și astfel pierderile energetice sunt minimizate. Acest
tip de sistem de propulsie implică costuri mai ridicate de producere față de un sistem hibrid-
paralel clasic, deoarece are nevoie de mai multe componente precum: generatorul, un bloc de
acumulatori mai performant, un element de comandă al celor două sisteme, etc. Totuși sistemul
de propulsie hibrid-mixt are potențialul de a obține performante mai bune față de oricare dintre
cele două sisteme independente.

Transmisiile total hibride (full-hybrid) se caracterizeaza prin aceea ca motorul electric

poate asigura propulsia pur-electrica a automobilului. Cu alte cuvinte, transmisiile full hybrid
sunt suficient de puternice pentru a asigura deplasarea automobilului pe anumite distante fara sa
consume combustibil din rezervor. Reducerea emisiei de CO2 este de aproximativ 25-30 %.
 IV. Soluții existente

1.Toyota Prius

Toyota Prius este primul autovehicul hibrid electric fabricat în serie. Acest autovehicul
este echipat cu un sistem de propulsie hibrid mixt (serie și paralel), fiind capabil să fie propulsat
de motorul electric, termic sau amândouă simultan. Motorul cu ardere înternă ce echipează
autovehiculul funcționează după ciclul Atkinson.

Conform specificaților date de producător, autovehiculul este echipat cu un motor cu

ardere internă cu aprindere prin scânteie ce are o cilindree de 1.8 cmc, ce dezvoltă o putere de 73
kW la turația de 5200 rot/min și un cuplu motor de 142 Nm la turația de 4000 rot/min. Motorul
electric ce echipează autovehiculul dezvoltă o putere de 60 kW și un cuplu motor de 207 Nm.
Blocul de acumulatori poate furniza o putere de 27 kW.

2.Ford Escape Hybrid

Ford Escape Hybrid este primul autovehicul produs în serie din clasa SUV-urilor care a
beneficiat de un sistem de propulsie hibrid – electric. Conform Agenției pentru Protecția
Mediului din Statele Unite ale Americii prima generație de Ford Escape Hybrid este cu 70 % mai
eficient din punct de vedere al consumului față de modelul clasic. Tehnologia utilizată este una
asemănătoare cu cea utilizată la Toyota Prius.

Hibridul produs de Ford este de tip mixt. Transferul de energie dintre partea electrică, cea
convențională și roțile motoare se realizează automat de către unitatea centrala de control a
autovehiculului. În timpul frânării sau decelerării autovehiculului Ford Escape hibrid este utilizat
principiul frânării regenerative.

Acest autovehicul este echipat cu un motor cu aprindere prin scânteie cu patru cilindri ce
dezvolta o putere de 99 kW și un motor electric de 17 kW, ceea ce conferă acestui autovehicul o
7 performanță asemănătoare cu a unui vehicul similar echipat cu un motor ce dezvoltă o putere de
150 kW.
 V. Avantaje

1.Avantaje din punct de vedere al protecției mediului

Un autovehicul hibrid – electric generează mai puțini compuși toxici față de un

autovehicul similar clasic. De exemplu, autovehiculul Toyota Prius are cu 90% mai puține emisii
poluante chimice fata de orice alt autovehicul din clasa sa. Prin utilizarea motorului electric
pentru propulsia cu viteze mici a autovehiculului și datorită tehnologiei de oprire a motorului
când acesta nu este utilizat pentru propulsie propriu-zis se reduc și mai mult emisiile poluante.
Autovehiculele hibrid – electrice utilizează motoare cu ardere internă de dimensiuni mai reduse
față de cele convenționale și sunt concepute să funcționeze la regimuri stabilizate unde puterea
dezvoltată este maximă și consumul de carburant minim. Cel mai atractiv avantaj pentru mediul
înconjurător este consumul redus de combustibil obținut de aceste autovehicule. Pentru mulți
utilizatori consumul redus de combustibili fosili este cel mai important avantaj având în vedere
contextul global și prețul în continuă creștere a combustibililor fosili.

2.Avantaje sub aspect economic

În multe țări autovehiculelor hibrid – electrice le sunt acordate diferite facilități față de
cele convenționale. De exemplu în unele state, autovehiculele hibrid – electrice sunt scutite de
taxe sau taxele aferente acestora sunt cu mult diminuate. Avantajul economic cel mai mare este
acela al consumului redus de combustibil.

VI. Dezavantaje
Unul din marile dezavantaje ale autovehiculelor hibrid – electrice este acela al prețului de
achiziție. În medie prețul de achiziție al unui autovehicul hibrid – electric este cu aproximativ
5000 – 7000 USD mai mare decât al unui autovehicul convențional. Per global costul pentru
deținerea unui autovehicul hibrid scade în principal datorită consumului redus de combustibil.

Un alt dezavantaj ce trebuie luat în seamă este voltajul ridicat din blocul de baterii și daunele ce
pot surveni în urma unui scurt circuit sau în cazul unei coliziuni.
 Bibliografie-Web

1. https://www.toyota.ro/hybrid-innovation/
2. http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=iVfR9XIDQB0%3D&tabid=4579
3. http://automobile-hibride.ro/
4. https://www.youtube.com/watch?v=SDr8q1eEhFI
5. http://webbut.unitbv.ro/teze/rezumate/2010/rom/StancaAurelCornel.pdf
6. http://www.agir.ro/buletine/1953.pdf
7. http://www.ace.tuiasi.ro/users/103/2012_Babici_Cezar_PhD_rez.pdf
8. http://www.auto-bild.ro/stiri/propulsie-hibrida-39690.html
9. http://automobile-hibride.ro/imagini/txt/documente/Descriere_proiect.pdf
10. http://www.calin.ro.im/data/curs-mmat.pdf