Economie

europeană
INSTITUȚII EUROPENE, TRATATE DE FUNCȚIONARE
Viziuni asupra integrării europene

 Federalismul: suveranitatea naţională şi satul – naţiune constituie un

sistem fragil, predispus la război. Pentru a preveni alt ciclu al tensiunilor şi
rivalităţilor naţionale care ar putea duce la al treilea război mondial,
naţiunile ar trebui înglobate într-o structură federalistă, o organizaţie
supranaţională înzestrată cu puteri exercitate până atunci de statele –
naţiuni
 Interguvernamentalismul: consideră statele – naţiune cea mai eficientă
formă de guvernare. Integrarea europeană ar trebui să ia forma unei
cooperări mai strânse, în special în domeniul economic, realizându-se pe
bază interguvernamentală
Dreptul UE/drept comunitar

 se împarte în legislaţia „primară” şi cea „secundară”.

 Tratatele (legislaţia primară) stau la baza întregii acţiuni a UE.
 Legislaţia secundară, care include regulamentele, directivele şi
deciziile, decurge din principiile şi obiectivele stabilite în tratate.
Valori fundamentale ale UE

 „INSPIRÂNDU-SE din moştenirea culturală, religioasă şi umanistă a

Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie
drepturile inviolabile şi inalienabile ale persoanei, precum şi
libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept;
 Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane,
libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe
respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor
care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor
membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare,
toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi
 Uniunea urmăreşte să promoveze pacea, valorile sale şi bunăstarea
popoarelor sale
Tratatele europene
 1951 – Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și
Oțelului (CECO), semnat la Paris
 1957 – Tratatul privind constituirea Comunității Economice Europene
(CEE)
- Tratatul privind Comunitatea Europeană in domeniul Energiei
Atomice (CEE/EURATOM ), semnate la Roma
 1986 - Actul Unic European
 1992 - Tratatul privind Uniunea Europeană - Tratatul de la Maastricht
 1997 - Tratatul de la Amsterdam
 2001 - Tratatul de la Nisa
 2007 - Tratatul de la Lisabona
 https://europa.eu/european-union/eu-law/decision-making/treaties_ro
Tratatul de la Amsterdam

 Data semnării : 2 octombrie 1997

 Data intrării în vigoare : 1 mai 1999
 Scop : să reformeze instituţiile UE în pregătirea extinderii către noi
state membre.
 Schimbări esenţiale : modificarea, renumerotarea şi consolidarea
Tratatelor UE şi CEE. Un proces decizional mai transparent (o mai
mare utilizare a procedurii legislative ordinare).
Legislatia secundara
 Din punctul de vedere al destinatarilor și al efectelor pe care le
produc:
 REGULAMENT - Toate statele membre, persoanele fizice și juridice
- Direct aplicabil și obligatoriu în toate elementele sale
 DIRECTIVĂ- Toate sau anumite state membre Obligatorie în raport
cu rezultatul intenționat - Direct aplicabilă doar în anumite
circumstanțe
 DECIZIE - Toate sau anumite state membre; anumite persoane
fizice sau juridice- Direct aplicabilă și obligatorie în toate
elementele sale
 RECOMANDARE - Toate sau anumite state membre, alte organisme
ale UE, personae - Nu are caracter obligatoriu
 AVIZ - Toate sau anumite state membre, alte organisme ale UE -
Nu are caracter obligatoriu
Instituţiile Uniunii Europene

Până în 1967, fiecare dintre cele trei comunităţi – CECO, Euratom şi CEE –
aveau instituţii similare, dar separate. Prin tratatul de unificare, care a intrat
în vigoare în 1967, instituţiile celor trei comunităţi au fost unificate.
Principalele instituţii ale celor trei comunităţi sunt:
 Parlamentul European;
 Comisia Europeană;
 Consiliul UE (de Miniştri);
 Curtea de Justiţie.
În afara lor, există o serie de instituţii cu rol ajutător, de avizare sau tehnic:
Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic şi Social), Banca Europeană de
Investiţii, Curtea Europeana de Conturi, etc.
Consiliul European

 reprezintă cel mai înalt nivel de cooperare politică între statele

membre.
 Șefii de stat sau de guvern și președintele Comisiei Europene se
întrunesc cel puțin de două ori pe semestru în această formulă.
 Președintele Consiliului European, deține un mandat european, nu
unul național, cu normă întreagă, cu o durată de 2 ani și jumătate.
 Funcția reală a Consiliului European în sine este de a stabili liniile
directoare generale ale politicii acțiunilor UE. Această funcție este
îndeplinită prin luarea de decizii politice fundamentale și prin
emiterea de instrucțiuni și orientări pentru Consiliu sau Comisia
Europeană.
Parlamentul European

 este organismul de exprimare democratică şi de control politic al Uniunii

Europene, care participă şi la procesul legislativ. Membrii Parlamentului
sunt aleşi pe o perioadă de 5 ani; în cadrul lui ne există secţiuni naţionale,
ci grupuri politice organizate pe plan comunitar.
 Parlamentarii se reunesc lunar, timp de o săptămână la Strassbourg, în
şedinţă plenară iar când este cazul se convoacă şedinţe suplimentare.
Parlamentul are trei roluri
principale:
 1. Împarte cu Consiliul puterea legislativă – adoptarea legilor. Faptul
că este un organism ales prin vot direct contribuie la garantarea
legitimității democratice adreptului european.

 2. Exercită controlul democratic asupra tuturor instituțiilor UE, în

special asupra Comisiei. Deține puterea de a aproba sau de a
respinge numirile pentru funcția de președinte al Comisiei și pentru
comisari și are dreptul de a demite Comisia în întregime.

 3. Împreună cu Consiliul deține autoritatea asupra bugetului UE și

poate influența cheltuielile UE. La finalul procedurii de stabilire a
bugetului, adoptă saurespinge proiectul de buget în ansamblu.
Consiliul de Miniştri (Consiliul UE)

 este instituţia decizională principală, formată din miniştrii

ţărilor membre. El reuneşte miniştrii în funcţie de subiectul
înscris pe ordinea de zi: afaceri externe, agricultură, industrie,
etc.
 Miniștrii care participă la aceste reuniuni dețin autoritatea de a
angaja guvernul lor în acțiunile convenite în cadrul reuniunilor
Consiliului.
 Fiecare dintre ţările membre exercită preşedenţia Comunităţii,
prin rotaţie, o perioadă de 6 luni. Având în vedere această
„rotație” rapidă, fiecare Președinție își desfășoară activitățile
pe baza unui program de lucru stabilit de comun acord cu
următoarele două Președinții și, prin urmare, valabil pe o
perioadă de 18 luni („echipa Președinției”).
Presedintia rotativa

 Malta January-June 2017

 Estonia July-December 2017
 Bulgaria January-June 2018 https://eu2018bg.bg/en
 Austria July-December 2018
 Romania January-June 2019
 Finland July-December 2019
 Croatia January-June 2020
 Germany July-December 2020
 Portugal January-June 2021
 Slovenia Iulie – decembrie 2021
Consiliul de Miniştri (Consiliul UE)
responsabilitati:
 1. să adopte legile europene. În majoritatea
domeniilor adoptă legi împreună cu Parlamentul
European;
 2. să coordoneze politicile statelor membre, de
exemplu în domeniul economic;
 3. să dezvolte politica externă și de securitate
comună a UE pe baza orientărilor stabilite de
Consiliul European;
 4. să încheie acorduri internaționale între UE și unul
sau mai multe state sau organizații internaționale;
 5. să adopte bugetul UE, în colaborare cu
Parlamentul European.
Comisia Europeană

 Comisia este instituția independentă politic care reprezintă și apără

interesele UE în ansamblu. În numeroase domenii reprezintă motorul
sistemului instituțional al UE: elaborează propuneri de legi, politici și
programe de acțiune și este responsabilă pentru punerea în aplicare a
deciziilor Parlamentului European și Consiliului.
 este elementul executiv, membrii săi fiind independenţi de guvernele
naţionale, deşi sunt numiţi de ele.
Competenţele Comisiei pot fi
enumerate pe scurt ca:
 Inițiativă legislativă la nivelul Uniunii
 Monitorizarea respectării și aplicării corecte a dreptului Uniunii
 Administrarea și punerea în aplicare a legislației Uniunii
 Reprezentarea UE în cadrul organizațiilor internaționale
Curtea de Justiţie

 are misiunea de a asigura respectarea dreptului comunitar şi aplicarea

tratatelor comunitare. UE este constituită pe bază de tratate obligatorii,
care devin o parte a sistemului legislativ al statelor membre.
 Orice sistem va subzista doar dacă regulile sale sunt supravegheate
de către o autoritate independentă. Mai mult, într-o uniune de
state, normele comune riscă – în cazul în care sunt supuse
controlului instanțelor naționale – să fie interpretate și aplicate diferit
de la un stat la altul.
Banca Europeana de Investitii

 Rol: oferă finanțare pentru proiecte care contribuie la atingerea

obiectivelor UE, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii.
 BEI împrumută fonduri de pe pieţele de capital, în loc să se bazeze pe bugetul UE,
şi acordă împrumuturi în condiţii favorabile pentru proiecte care se înscriu în
obiectivele politicilor Uniunii
 Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt membre ale Băncii
Europene de Investiții (BEI). Scopul său este:
 să consolideze potențialul UE în materie de locuri de muncă și creștere
 să sprijine acțiunile menite să atenueze efectele schimbărilor climatice
 să promoveze politicile UE în afara Uniunii.
Banca Centrală Europeană

 cu sediul la Frankfurt-pe-Main, este centrul uniunii economice și

monetare. Sarcina acestei instituții este de a menține stabilitatea
monedei europene, euro, și de a controla fluxul de monedă în
circulație
 BCE este o instituție independent și adoptă decizii fără a solicita sau
a accepta instrucțiuni de la guverne sau de la alte instituții ale UE.
Curtea Europeana de Conturi

 Sarcina Curții de Conturi este aceea de a stabili dacă toate

veniturile au fost încasate, dacă toate cheltuielile au fost efectuate
în mod legal și cu respectarea procedurilor în vigoare și dacă
gestiunea financiară a fost corespunzătoare
Comitetul Economic și Social
European (CESE)
 este un organism consultativ al UE format din reprezentanți
ai organizațiilor lucrătorilor și angajatorilor și ai altor grupuri de
interese. CESE transmite avize pe probleme europene către Comisia
Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European, acționând, astfel,
ca o punte între instituțiile europene cu rol de decizie și cetățenii UE.
Comitetul Regiunilor (CoR)

 este un organism consultativ al UE, format din reprezentanți ai celor

27 de state membre, aleși la nivel local și regional. Prin intermediul
CoR, aceștia își pot exprima în mod direct opiniile cu privire la
legislația UE care are impact asupra regiunilor și orașelor.
Competente
 ■competență exclusivă a UE domenii în care se poate presupune că o măsură
la nivelul UE va fi mai eficientă decât o măsură necoordonată, luată în oricare
dintre statele membre. Domeniile sunt clar stabilite și includ uniunea vamală,
stabilirea normelor privind concurența necesare funcționării pieței interne,
politica monetară pentru statele membre În aceste domenii ale politicii, doar
Uniunea Europeană poate legifera și adopta acte cu forță juridică obligatorie,
 ■competență partajată între UE și statele membre în domenii în care o acțiune
la nivel european este mai eficientă decât una întreprinsă de un stat membru.
Competența partajată vizează: normele privind piața internă, coeziunea
economică, socială și teritorială, agricultura și pescuitul, mediul, transporturile,
rețelele transeuropene, alimentarea cu energie și spațiul de libertate, securitate
și justiție, precum și obiectivele comune de securitate în materie de sănătate
publică, cercetare și dezvoltare tehnologică, spațiul, cooperarea pentru
dezvoltare și ajutorul umanitar.
 ■■competența de a desfășura acțiuni de sprijin (articolul 6 din TFUE).
Competența UE de a desfășura acțiuni de sprijin se limitează la coordonarea
sau completarea acțiunii statelor membre; Prin urmare, responsabilitatea de
elaborare a legislației revine în continuare statelor membre, care se bucură de
o libertate de acțiune semnificativă
Competente