Ziua Mondială a Pneumoniei

    Ziua Mondială a Pneumoniei este marcată în fiecare an la 12

noiembrie și continuă  sensibilizarea cu privire la pneumonie –
criminalul principal al copiilor din întreaga lume  și pledează pentru
intervenții la nivel mondial pentru:
– Prevenirea și tratarea eficientă a acestei boli mortale; 
 – Creșterea  gradului de conștientizare cu privire la pneumonie; 
– Evidențierea abordărilor și soluțiilor dovedite, care necesită resurse
suplimentare și atenție sporită;
– Generarea  de acțiuni, inclusiv investițiile continue ale donatorilor,
pentru a combate pneumonia.

Pneumonia este una dintre principalele cauze

ale deceselor la copiii sub cinci ani, în ciuda faptului că este ușor de
prevenit și de tratat. Deși vaccinurile și alte eforturi preventive
diminuează din povara bolii, este încă nevoie de mult mai mult efort.
Cei care trăiesc în comunități sărace, prezintă cel mai mare risc de
pneumonie. Fiecare copil, indiferent de locul în care este născut,
merită acces la vaccinuri și medicamente salvatoare de viață.
Pneumonia este o boală respiratorie frecventă contractată de copiii de
pretutindeni, din Statele Unite până în Asia de Sud-Est și reprezintă
principala cauză infecțioasă de deces mai ales în rândul copiilor sub
cinci ani, ucigând aproximativ 2.400 de copii pe zi. Pneumonia e
responsabilă de aproximativ 16% din cele 5,6 milioane de decese sub
cinci ani, ucigând aproximativ 880.000 de copii în 2016, adică
aproape două victime în fiecare minut din fiecare zi.   
Cei mai vulnerabili copii se află în comunități sărace și rurale,
subliniind necesitatea îmbunătățirii accesului echitabil la îngrijiri de
înaltă calitate, diagnostic și tratament pentru toți copiii.
Și în Republica Moldova pneumonia constituie o problemă de
sănătate publică importantă. Prevalența generală a populației prin
bolile aparatului respirator a constituit în anul 2018, 1664,9 cazuri la
10 mii populație, față de 1655,5 în anul 2017, dintre care printre
copiii de 0 -17 ani 11 luni și 29 de zile 5484,9  în anul 2018 și 5420,8
cazuri în 2017. Incidența generală a populației prin bolile aparatului
respirator a constituit 1477,7 cazuri la 10 mii populație în 2018, față
de 1459,4 în 2017, inclusiv 81,5 cazuri de pneumonie la 10 mii
populație în anul 2018, față de 89,8 în anul 2017. Printre copiii de
vârsta 0-17 ani 11 luni și 29 zile, incidența prin pneumonii în anul
2018 a constituit 220,4 cazuri la 10 mii populație, față de 249,3
cazuri în 2017 (în cifre absolute  respectiv 14.828 în a.2018, față de
16.915 în a. 2017). Din cauza pneumoniei au decedat 45 copii în anul
2018, față de 43 în 2017, cu vârsta cuprinsă între 0-5 ani. Însă mai
grav este că au decedat la domiciliu în urma pneumoniei în anul 2018
– 25 copii de vârsta 0-17 ani 11 luni, față de 22 în 2018.
Fiecare copil, indiferent de locul în care se naște, merită să aibă acces
la vaccinuri și medicamente de salvare a vieții. Activitatea pentru
prevenirea și tratarea pneumoniei, e susținută de Obiectivul de
Dezvoltare Durabilă 3: Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea
bunăstării pentru toți la toate vârstele. În special, Obiectivul de
Dezvoltare Durabilă 3.2 – a pune capăt deceselor, care pot fi
prevenite la nou-născuți și copii sub 5 ani până în 2030 – nu se poate
realiza fără efort continuu și resurse pentru a combate pneumonia.
Pentru a face față acestor provocări, OMS și UNICEF au elaborat
Planul Global de Acțiune Integrat pentru Prevenirea și Controlul
Pneumoniei și Diareii (GAPPD) care prevede reducerea deceselor din
cauza pneumoniei la mai puțin de 3 copii la 1000 de născuți vii până
în 2025. Însă, pentru asigurarea unui control eficient al pneumoniei la
copii este oportun un pachet integrat de intervenții pentru protejarea,
prevenirea și tratarea acestei boli.
 Se estimează că pneumonia este cauzată de agenți infecțioși, inclusiv
viruși, bacterii și ciuperci, cel mai frecvent sunt provocate de:
 Streptococcus pneumoniae – cea mai frecventă cauză de
pneumonie bacteriană la copii;
 Haemophilus influenzae tip b (Hib) – pe locul doi după
frecvență;
 Virusul sincițial respirator – cea mai frecventă cauză virală a
pneumoniei;
 La sugarii infectați cu HIV, Pneumocystis jiroveci este una
dintre cele mai frecvente cauze ale pneumoniei, responsabilă pentru
cel puțin un sfert din decesele cauzate de pneumonie la sugarii
infectați cu HIV.
Factori de risc
         In timp ce majoritatea copiilor sănătoși pot lupta împotriva
infecției cu imunitatea lor naturală, copiii ale căror sisteme imunitare
sunt compromise sunt la un risc mai mare de a dezvolta pneumonie.
Sistemul imunitar al unui copil poate fi slăbit de malnutriție sau
subnutriție, în special la sugari care nu sunt alăptați exclusiv la sân.
Bolile preexistente, cum ar fi infecțiile simptomatice ale virusului
HIV și rujeolei, cresc, de asemenea, riscul unui copil de a contracta
pneumonie.
          De asemenea, factorii de mediu, precum: poluarea aerului din
interior cauzată de gătit și încălzire cu combustibili din biomasă (cum
ar fi lemn sau bălegar); traiul în case aglomerate, fumatul părinților,
sporesc sensibilitatea copilului la pneumonie
Pneumonia este principalul ucigaș infecțios al copiilor
 Povara: Pneumonia continuă să fie cel mai mare ucigaș
infecțios al copiilor sub vârsta de cinci ani în lume – mai mult decât
HIV, TBC, Zika, Ebola și malaria împreună.
 Echitate: Persoanele de orice vârstă, în orice țară, sunt
expuse riscului de apariție a pneumoniei, dar marea majoritate a
deceselor cauzate de pneumonie la copii sunt înregistrate în țările
sărace.
 Acces: Îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate și
creșterea gradului de conștientizare – deoarece cererea acestora în
cadrul comunităților este crucială pentru a stopa pneumonia.
 Progres: Există intervenții dovedite, de salvare a vieții
pentru a preveni și trata pneumonia. În ultimele trei decenii, milioane
de vieți ale copiilor au fost salvate datorită accesului la oxigen și
antibiotice și, mai recent, prin vaccinuri noi.
 Inovație: Companiile și cercetătorii din întreaga lume
lucrează pentru dezvoltarea și îmbunătățirea capacităților de a
preveni și trata pneumonia. Metodele inovatoare de diagnosticare,
prevenire și tratare a pneumoniei vor întări capacitatea de a proteja
viețile tinere.
Ce se poate face pentru a preveni pneumonia?
Tratarea pneumoniei nu numai că are o influență emoțională
puternică asupra familiei, dar poate provoca, de asemenea, dificultăți
financiare grave pentru familii și comunități, contribuind la ciclul
sărăciei. Costurile pot include facturile medicale, costurile
nemedicale directe (de exemplu, transportul la o unitate de sănătate)
și pierderea zilelor de muncă și a veniturilor pentru îngrijitorii
medicali.
De aceea este esențial să promovăm un set de practici de sănătate –
nu este suficientă o intervenție pentru a evita pneumonia, în special
pentru copiii fără acces sigur la îngrijirea și tratamentul medical.
Protecția prin alăptare exclusivă în primele 6 luni de viață, o
alimentație adecvată și suplimentarea cu vitamina A, sunt de mare
amploare, cu impact larg răspândit. Schimbările de comportament și
educația, totuși, s-au dovedit dificile în comunitățile cu poveri mari și
sărăcie.
Alăptarea
Alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață este o componentă
cheie a consolidării sistemului imunitar al copilului. Cercetările au
arătat, că alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață poate duce la
o reducere cu 23% a incidenței pneumoniei.
Nutriție
 Nutriția adecvată ajută la asigurarea unui sistem imunitar funcțional
pentru a proteja copiii de pneumonie, precum și alte boli. Copiii
subnutriți se confruntă cu un risc mai mare de îmbolnăvire și o durată
mai mare a bolii.
Strategii bazate pe dovezi existente. Vaccinurile sunt cunoscute ca
fiind una dintre cele mai bune investiții în domeniul sănătății publice,
datorită eficienței acestora în prevenirea bolilor și reducerea
severității bolii și, în consecință, prevenirea mortalității. Prevenirea
include, de asemenea, implementarea intervențiilor în domeniul apei,
salubrității și igienei și reducerea poluării aerului din interior.
Vaccinuri
Prevenirea pneumoniei ajută familiile să evite costurile de tratament
și alte sarcini financiare din cauza bolii. Pneumonia are multe cauze.
Din fericire, cele mai multe dintre cele mai periculoase pot fi
prevenite cu vaccinuri. Copiii pot fi protejați împotriva pneumoniei
cu vaccinuri în curs de dezvoltare împotriva următorilor agenți
patogeni:
 Streptococcus pneumoniae (pneumococ).
 Haemophilus influenzae tip b (Hib).
 Pertussis (tuse convulsivă).
Rujeola Apa, sanitația și igiena

 Pneumococcus.
Apa, sanitația și igiena
Apa, sanitația și intervențiile de igienă sunt esențiale pentru
prevenirea răspândirii pneumoniei, a diareii și a altor boli. În
comunitățile cu risc sporit, în care au fost implementate programe de
spălare a mâinilor cu săpun, numărul de cazuri de pneumonie la
copiii sub 5 ani a fost redus la jumătate. Investiția în această simplă
intervenție pentru copiii cei mai vulnerabili are potențialul de a avea
un impact mare.
Aer curat
Reducerea poluării aerului reduce riscul de apariție a pneumoniei
severe la copii. Poluarea aerului în interior, care ucide aproximativ o
 jumătate de milion de copii sub 5 ani în fiecare an, poate proveni din
surse diferite, inclusiv fumatul și arderea biocarburanților pentru gătit
și pentru încălzirea locuinței. Este posibil să se reducă pneumonia
severă prin utilizarea unor aparate de gătit îmbunătățite, care reduc
poluarea aerului din gospodărie. Beneficiile reducerii poluării
depășesc cu mult nivelul de sănătate și pot contribui la egalitatea de
gen, la creșterea economică și la combaterea schimbărilor climatice.
Diagnosticarea corectă și în timp util este esențială
Furnizarea către familii a instrumentelor de care au nevoie pentru a
trata copiii atunci când se îmbolnăvesc, va duce la gospodării,
comunități și țări mai sănătoase.
Accesul la îngrijire și tratament
Strategiile eficiente, integrate de management al cazurilor, asigură
copiilor un diagnostic corect, adecvat și în timp util. Respectiv,
tratamentul optim pentru pneumonie. Îmbunătățirea accesului la
servicii și creșterea gradului de conștientizare și a cererii de îngrijire
în cadrul comunităților, este crucială pentru controlul bolii. La un
copil mic, pneumonia poate progresa destul de repede. Există mai
multe motive pentru care copiii nu pot beneficia de un tratament
adecvat:
 Părinții și persoanele care îngrijesc copilul pot să nu
recunoască simptomele bolii sau să nu se adreseze după asistență
medicală.
 Costurile tratamentului și distanța până la un centru de
sănătate pot împiedica familiile să aibă acces la îngrijirea adecvată
pentru un copil cu boală suspectată.
 Familiile pot avea încredere în sistemul de sănătate, dar pot
prefera să solicite sfatul altor persoane necalificate.
 Furnizorii de servicii medicale pot diagnostica greșit un
copil cu pneumonie și, prin urmare, nu inițiază sau nu reușesc să
administreze un tratament adecvat.
Apel la acțiuni de Ziua Mondială a pneumoniei
 Ziua Mondială a Pneumoniei este o oportunitate de a acționa
în numele tuturor copiilor lumii și de a oferi familiilor de pretutindeni
 instrumentele de care au nevoie pentru a preveni și trata pneumonia
și alte boli.
 Autoritățile pot acorda prioritate sănătății copiilor prin
majorarea resurselor de prevenire și combatere a pneumoniei,
inclusiv pentru:
1) extinderea programelor existente pentru a preveni și a trata
pneumonia;
2) dezvoltarea a noi instrumente și metode de combatere a
pneumoniei,
3)  evaluarea programelor și monitorizarea progresului.
 Cetățenii pot să solicite suportul de care au nevoie pentru a
ajuta copiii să lupte împotriva pneumoniei.
 Lucrătorii în domeniul sănătății pot continua să practice
metode bazate pe dovezi pentru a reduce la minimum suferințele și
consecințele grave din cauza pneumoniei și să promoveze mesaje
corecte despre prevenirea și tratamentul pneumoniei.
 Cercetătorii pot continua sa exploreze inovații, în special
cele care abordează inechitățile de acces la vaccinuri pentru
pneumonie, și de asemenea să dezvolte metode eficiente de
diagnostic si tratament.
Până în anul 2030, pneumonia va ucide cu 11 milioane de copii
mai mulți, dacă lumea nu va lua măsuri decisive acum.
Dispoziția cu privire la oganizarea și desfașurarea Ziua Mondială
a pneumoniei

Ce este pneumonia?
Pneumonia este o inflamatie a plamanului generata de inhalarea de
particule infectante sau de diseminarea unor germeni din sange .
Particulele infectante pot fi transmise de la o persoana la alta prin
tuse, stranut, vorbit, de aceea este atat de importanta utilizarea mastii
ca masura de protectie in aceasta perioada. Pneumonia generata de
virusulul SARS-COV-2 poate determina tuse, disconfort respirator
 sau durere toracica ca un junghi. De remarcat ca simptomele nu sunt
caracteristice infectiei COVID-19, ele putandu-se suprapune peste
alte infectii respiratorii. Pentru a evita contaminarea persoanelor din
jur, dar si complicatiile este importanta depistarea precoce
a infectiilor resiratori

Cuprins

 Ce este pneumonia?
 Care sunt cauzele aparitiei pneumoniei?
 Ce simptome are pneumonia?
 Pneumonia la adulti
 Pneumonia la copii
 Ce investigatii sunt necesare?
 Ce tratamente exista pentru pneumonie?
 Ce remedii naturiste exista pentru pneumonie?
 Cat de frecventa este pneumonia?
 Pneumonia si COVID19
 Cand sa ma duc la o consultatie de specialitate?
 Ce recomanda specialistii inainte de a veni la consult?

Ce este pneumonia?
Pneumonia apare ca urmare a unei infectii bacteriene, virale sau
fungice si este caracterizata prin inflamanarea saculetilor de aer de la
nivelul unuia sau ambilor plamani (forma alveolara) sau inflamatia
interstitiului pulmonar (forma interstitiala).
Sunt mai multe tipuri de pneumonie, clasificate in functie de factorul
etiologic. Exista pneumonia bacteriana, declansata de bacterii (cel
mai frecvent germen este  Streptococcus pneumoniae dar si alti
germeni posibili Haemophilus influenzae, la tineri: Mycoplasma
pneumonaie, Chlamydia pneumoniae, la persoanele cu imunitatea
scazuta: Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa).
Pe langa aceasta, exista pneumonia virala, generata de virusurile care
provoaca gripa si raceala.
Foarte rar, pneumonia poate fi fungica, declansata de anumite tipuri
de ciuperci sau declansata de expunerea la factori iritanti, toxici.
Pneumonia este contagioasa, trebuie mentionat si faptul ca
principalele 2 locuri din care aceasta poate fi contactata sunt:
comunitatea si spitalul. In contextul COVID-19, pneumonia poate fi
un semn al infectarii cu noul SARS-CoV-2, care are ca simptome:
tuse seaca, febra si frisoane. Cat despre pneumonia nozocomiala sau
contactata din spital, aceasta este foarte periculoasa, mai ales pentru
pacientii aflati la terapie intensiva.
In functie de partea afectata a plamanilor, pneumonia poate fi
interstitiala si alveolara. In cazul primului tip, este afectat tesutul din
jurul alveolelor pulmonare. In cazul pneumoniei alveolare, sunt
afectate alveolele pulmonare.
Pneumonia este contagioasa, putand fi luata de la o persoana la alta.
Modalitatea prin care aceasta poate fi transmisa este pe calea aerului,
prin stropii proveniti de la stranut, tuse sau contact direct cu suprafete
infectate. Odata inhalate, acestea pot ajunge  din cavitatea bucala in
plamani, unde se inmultesc, atunci cand imunitatea locala este
scazuta.
Tocmai de aceea, in contextul COVID-19  este foarte importanta
respectarea masurilor de siguranta si protective pentru a eita
raspandirea comunitara a virusului si a formelor de pneumonie
asociate acestuia.
Exista si complicatii ale acestei afectiuni. Cea mai frecventa
complicatie a pneumoniei cu SARS-COV-2 a fost detresa respiratorie
(adica umplerea alveolelor cu un lichid exudativ ceea ce nu mai
permite realizarea schimburilor gazoase), care necesita intubare. Mai
rar au fost cazuri de pleurezie sau de fibroza pulmonara. Nu se stiu
inca efectele pe termern lung (daca aceste leziuni fibrotice aparute la
pacientii care au avut pneumonie sunt reversibile sau ireversibile).

Care sunt cauzele aparitiei pneumoniei?

 Cauza aparitiei pneumoniei o reprezinta contactarea virusilor sau
bacteriilor de la persoane infectate sau prin contact cu alte suprafete.
Bacteriile si virusii care pot infecta o persoana cu pneumonie sunt
inhalati prin cavitatea orala sau nazala unde pot fi stopati daca
mecanismele de imunitate locala sunt eficiente sau pot ajunge  in
trahee , bronhii si apoi in alveolele pulmonare. Asa apar dificultatile
in respiratie si ulterior insuficienta respiratorie, care poate fi fatala.
Un sistem imunitar scazut si boli/afectiuni asociate pot duce la
complicatii grave ale pneumoniei.
De retinut: Pneumonia este o urgenta terapeutica! Tratamentul
introdus precoce (in primele 4 ore) ajuta la prevenirea complicatiilor.
Pacientii cu risc de a dezvolta forme severe de pneumonie:

 Copiii mici;
 Fumatorii;
 Pacientii cu boli cronice respiratorii : astm, BPOC,
bronsiectazii;
 Pacientii cu boli cronice ale inimii, rinichilor sau ficatului;
 Pacientii cu un sistemul imunitar foarte scazut sau slabit.

Ce simptome are pneumonia?

Primele simptome ale pneumoniei apar fie brusc, fie la 24-48 de ore
de la contactul cu germenul incriminat. In literatura de specialitate,
exista totusi o latenta de 4-5 zile intre contactul cu un pacient infectat
cu SARS-COV-2 si aparitia/ dezvoltarea simptomelor.

Pneumonia la adulti
Simptomele pneumoniei sunt:

 Tuse seaca sau productiva; mucusul poate avea diferite

culori (galben, verde, maro);
 Febra – temperatura normala a corpului este intre 36.1 si
37.3. Orice valoare peste acest interval se numeste stare subfebrila si
poate fi un simptom atat pentru pneumonie, cat si pentru infectarea
cu noul SARS CoV 2;
 Dificultati in respiratie – manifestate prin taierea respiratiei
sau respiratie foarte rapida;
 Frisoane;
 Pierderea poftei de mancare;
 Pierderea gustului si a mirosului aparute brusc – simptom
specific pentru pneumonie si pentru infectia cu Sars-CoV-2;
(pacientilor cu sinuzita cronica le poate lipsi mirosul de mai multa
vreme)
 Durere toracica – care se agraveaza in momentul in care
incep episoadele de tuse.
Trebuie mentionat faptul ca unele persoane nu dezvolta febra (in
general varstnicii) si ca unele forme de pneumonie severa se
manifesta doar prin inapetenta (scaderea poftei de mancare ) si
fatigabilitate/ oboseala.
Simptomele mai putin frecvente pentru pneumonie sunt:
 Respiratie suieratoare
 Oboseala
 Sange in mucus
 Stari de greata sau voma
 Confuzie
Simptomele pneumoniei sunt foarte asemanatoare celor de gripa sau
raceala. Spre deosebire de gripa si raceala insa, in cazul pneumoniei,
starea pacientului este mult mai severa, iar simptomele persista
pentru mai multe zile. Febra poate ajunge pana la 40 de grade si
pacientul are dificultati in respiratie. Pneumonia poate avea forme
mai usoare sau mai severe, in functie de mai multi factori, printre
 acestia numarandu-se: varsta, starea generala de sanatate si sistemul
imunitar.
Semnele de gravitate (care necesita evaluare medicala de urgenta in
contextul unei pneumonii) sunt:

 frecventa respiratorie crescuta (peste 30/minut)

 confuzie sau somnolenta
 tensiune arteriala scazuta (TA sub 90/60 mm Hg)
La acestea se adauga hemoptizia (expectoratia cu sange), mai ales la
fumatori, in cazul carora este necesara o radiografie toracica. Cianoza
(culoarea vinetie a mainilor, a buzelor), poate fi un alt semn grav.

Pneumonia la copii
Pneumonia la copii are simptome usor diferite fata de pneumonia la
adulti. Primul semn al instalarii pneumoniei este lipsa poftei de
mancare urmat de febra. Ulterior, se instaleaza respiratia greoaie,
durerile in piept si episoadele de varsaturi. Respiratia suieratoare este
un alt simptom vizibil pentru pneumonia la copii. Foarte important de
retinut este faptul ca in cazul copiilor, tusea este mai intai seaca, iar
apoi productiva.
Atunci cand vorbim de pneumonie virala, copiii sub 5 ani pot avea
o respiratie foarte rapida, iar sugarii pot vomita sau pot avea
dificultati la inghitit alimente sau lichide. In cazul in care parintele
observa manifestarea acestor simptome, este recomandat sa nu
administreze siropuri antituse, mai ales daca tusea este productiva.
Pneumonia bacteriana se poate manifesta si prin  transpiratie
abundenta. In acelasi timp, buzele si unghiile se pot albastri.

Ce investigatii sunt necesare?

Pneumonia poate fi diagnosticata in urma unei consultatii de
specialitate. Medicul specialist va dori sa afle care sunt simptomele
 pe care le manifestati si cand au aparut. In cadrul consultatiei se va
efectua si un examen clinic, pentru o diagnosticare exacta.
Pneumonia se diagnosticheaza pe baza asculatiei pulmonare (focar de
crepitante ascultat cu ajutorul stetoscopului) si a radiografiei
pulmonare (care depisteaza un focar de condensare alveolara sau un
interstitiu accentuat).
Exista cazuri in care radiografia poate fi normala si totusi sa existe un
focar de pneumonie depistat doar cu ajutorul unui CT toracic.
Alte tipuri de investigatii care se pot recomanda sunt:

 Teste de sange;
 Bronhoscopie pentru diagnosticarea pneumoniei, daca
simptomele sunt severe sau daca pneumonia nu raspunde la
anitbiotice; (in cazul pneumoniei cu SARS COV 2 se limiteaza la
maxim efectuarea bronhoscopiei avand in vedere riscul mare de
contaminare, aceasta inverstigatie fiind rezervata doar cazurilor grave
cand se suspecteaza si alti germeni asociati);
 Teste de urina;
 Pulsoximetrie – masurarea nivelului de oxigen din sange.

Ce tratamente exista pentru pneumonie?

Metodele de tratament pentru pneumonie difera de la caz la caz, in
functie de severitatea simptomelor si de forma de pneumonie
dezvoltata.
In cazul pneumoniei bacteriene, tratamentul poate consta in
administrarea de antibiotice orale, pentru o perioada cuprinsa intre 7
si 14 zile. In functie de severitatea cazului si a simptomelor,
antibioticele pot avea si administrare intravenoasa.
Pe de alta parte, pneumonia virala nu poate fi tratata cu antibiotice,
pentru ca acestea nu au niciun efect in cazul virusilor.
Medicul specialist va prescrie medicamente antivirale ca forma de
tratament pentru pneumonia virala. Complementar, tratamentul poate
include si medicamente pentru reducerea febrei, pentru combaterea
tusei seci sau productive, precum si medicamente care sa calmeze
durerile toracice.
Pneumonia poate fi tratata si acasa, daca simptomele nu sunt severe,
doar dupa un consult de specialitate si prin respectarea
recomandarilor de la medicul specialist. In acest caz ,pacientului i se
va recomanda multa odihna, antibiotic si consum de lichide.
Cazurile severe de pneumonie necesita spitalizare.
Indiferent de caz, tratamentul cu antibiotice pentru pneumonie
trebuie luat pe toata durata recomandata, deoarece altfel exista riscul
ca bacteriile sa ramana in organism si sa devina rezistente la
antibiotic.
Pneumonia se vindeca dupa 2-3 saptamani, iar in aproape 6 luni,
recuperarea este completa.
Terapia inhalatorie ( aerosolii )  si oxigenoraterapia pot fi alte doua
metode de tratament pentru pneumonie. Prin terapia inhalatorie ,
medicamentele sunt administrate direct in plamani, prin aerosoli.
Oxigenoterapia, ca metoda de tratament pentru pneumonie, ajuta la
mentinerea nivelului de oxigen in fluxul sanguin.
Pentru a calma durerea si febra, medicul poate recomanda
medicamente fara prescriptie medicala, precum aspirina,
paracetamolul si ibuprofenul.
Exista si tratamente naturiste pentru pneumonie, insa eficienta
acestora este foarte redusa, luand in considerare faptul ca pneumonia
este o afectiune severa. Cu toate acestea, remediile naturiste pot ajuta
in ameliorarea simptomelor pneumoniei.
Tot pentru ameliorarea simptomelor pneumoniei sunt recomandate si:
 alimentatia bogata in fructe si legume,
 consumul de lichide,
 umiditatea optima a aerului din camera,
 odihna.

Cat de frecventa este pneumonia?

Pneumonia este una dintre cele mai frecvente afectiuni intalnite in
randul adultilor, iar frecventa acesteia este mai mare in perioadele de
toamna si iarna. Pneumonia poate afecta atat adultii, cat si copiii, iar
sistemul imunitar scazut este principala cauza care duce la
declansarea acestei afectiuni.

Pneumonia si COVID19
Pneumonia poate fi o forma de manifestare a infectiei cu SARS-
CoV-2, simptomele specifice fiind tusea seaca, febra, dificultati la
respirare si lipsa gustului sau a mirosului. Atunci cand pacientul
observa aceste simptome, este important ca pacientul sa contacteze
medicul de familie, mai intai. Exista posibilitatea ca pneumonia sa fie
de sine statatoare sau sa fie asociata infectiei cu SARS-CoV-2.
Pentru a ajuta la diagnosticul diferentiat, pacientul poate efectua
testul RT-PCR, unul din testele de diagnosticare COVID-19, care
poate confirma sau infirma prezenta virusului.
De asemenea, analizele de sange pot ajuta la diferentierea unei
pneumonii virale de una bacteriana, infectia cu SARS-CoV-2 fiind de
natura virala.

Cand sa ma duc la o consultatie de specialitate?

Consultatia de specialitate este recomandata in momentul in care
persista urmatoarele simptome:

 dureri toracice;
 tuse seaca;
 febra de peste 39 de grade;
 dificultati de respiratie.

Ce se poate face pentru a preveni pneumonia?

Tratarea pneumoniei nu numai că are o influență emoțională
puternică asupra familiei, dar poate provoca de asemenea dificultăți
financiare grave pentru familii și comunități, contribuind la ciclul
sărăciei. Costurile pot include facturile medicale, costurile
nemedicale directe (de exemplu, transportul la o unitate de sănătate)
și pierderea zilelor de muncă și a veniturilor pentru îngrijitorii
medicali.
De aceea este esențial să promovăm un set de practici de sănătate –
nu este suficientă o intervenție pentru a evita pneumonia, în special
pentru copiii fără acces sigur la îngrijirea și tratamentul medical.
Protecția prin alăptare exclusivă în primele 6 luni de viață, o
alimentație adecvată și suplimentarea cu vitamina A, sunt de mare
amploare, cu impact larg răspândit. Schimbările de comportament și
educația, totuși, s-au dovedit dificile în comunitățile cu poveri mari și
sărăcie.
Imunizarea
Vaccinurile sunt cunoscute ca fiind una dintre cele mai bune investiții
în domeniul sănătății publice, datorită eficienței acestora în
prevenirea bolilor și reducerea severității bolii și ca rezultat în
prevenirea mortalității.  
Majoritatea dintre cele mai periculoase forme de pneumonii la copii
pot fi prevenite prin vaccinare:

 Streptococcus pneumoniae (pneumococ).

 Haemophilus influenzae tip b (Hib).
 Pertussis (tuse convulsivă).
 Rujeola.
 Pneumococcus.
12 noiembrie, Ziua Mondială a Pneumoniei
Ziua Mondială a Pneumoniei este marcată în fiecare an pe 12
noiembrie pentru a crește gradul de conștientizare a populației
cu privire la pneumonie, boală infecțioasă care face multe victime
printre copii și adulți.
Pneumonia este o infecție a micilor saci de aer ai plămânilor
(alveole) și a țesuturilor din jurul lor, fiind una dintre cele mai
frecvente cauze de deces la nivel mondial. De multe
ori, pneumonia este boala finală, cea care provoacă moartea
persoanelor care suferă de alte boli grave, cronice.
Această afecțiune este cauzată de diferite microorganisme, inclusiv
bacterii, virusuri, fungi și paraziți. Pneumoniile bacteriene și virale
sunt mult mai frecvente decât pneumoniile micobacteriene, fungice
sau parazitare. Organismele specifice variază în funcție de vârsta
persoanei, starea de sănătate, locație și alți factori.
Pneumonia poate apărea mai ales după o intervenție chirurgicală
abdominală sau după o leziune toracică, deoarece durerea acestor
afecțiuni îi împiedică pe oameni să respire profund și să tușească,
ceea ce face mai probabil ca microorganismele să rămână în plămâni
și să provoace infecții.
O persoană care are un sistem imunitar afectat are un risc mai mare
de a contracta pneumonie, inclusiv pneumonie cauzată de bacterii și
virusuri neobișnuite și chiar de fungi sau paraziți. De asemenea, o
persoană al cărei sistem imunitar este afectat poate să nu răspundă la
tratament la fel de bine ca una al cărei sistem imunitar este sănătos. 
Ziua Mondială a Pneumoniei din 2021 se concentrează pe
prevenirea și combaterea bolii
Sărbătorită începând cu anul 2009, Ziua Mondială a Pneumoniei este
marcată în fiecare an pe 12 noiembrie pentru a crește gradul de
conștientizare cu privire la această boală, principalul „ucigaș” de
cauză infecțioasă al copiilor cu vârste sub 5 ani, pentru a încuraja
acțiuni de prevenire a pneumoniei și pentru a genera acțiuni care să
combată această afecțiune.
În 2021, Ziua Mondială a Pneumoniei va avea loc în cadrul COP 26 -
Conferința ONU privind schimbările climatice. Acesta este un
moment deosebit de important pentru a reuni reprezentanți din
domeniul sănătății, calității aerului și climei pentru a căuta soluții
împotriva acestei boli.
Poluarea aerului este principalul factor de risc pentru decesul prin
pneumonie la toate grupele de vârstă. Aproape o treime dintre toate
decesele cauzate de pneumonie sunt atribuite aerului poluat (749.200
de decese în 2019). Poluarea aerului casnic a contribuit la 423.000
dintre aceste decese, în timp ce poluarea aerului exterior a contribuit
la 326.000.
Cei mai expuși riscului sunt copiii și vârstnicii. Copiii sunt mai
sensibili la poluarea aerului casnic - în casele care folosesc în mod
regulat combustibili și tehnologii poluante pentru gătit, încălzire și
iluminat. Poluarea aerului din exterior, în special din cauza
poluanților emiși de fabrici, a noxelor din trafic, afectează în mod
disproporționat sănătatea respiratorie în rândul adulților în vârstă.
Reducerea poluării aerului este necesară pentru a aduce beneficii
semnificative sănătății, mediului și economiei globale.
Vaccinurile, măsură esențială de prevenire a pneumoniei 
Vaccinurile reprezintă o măsură preventivă esențială pentru copii.
Prevenirea pneumoniei ajută, de asemenea, familiile să evite costurile
de tratament și alte sarcini financiare cauzate de boală. Pneumonia
are multe cauze, însă majoritatea pot fi prevenite cu vaccinuri. 
Copiii pot fi protejați împotriva dezvoltării pneumoniei cu vaccinuri
împotriva agenților patogeni și a bolilor cum ar fi Streptococcus
pneumoniae (pneumococ), Haemophilus influenzae tip B (Hib),
pertussis (tuse convulsivă) sau pojar.
Atunci când o țară introduce un vaccin, factorii de decizie politică ar
trebui să urmărească extinderea accesului pentru toți copiii, acordând
în același timp prioritate lansării accelerate către cele mai vulnerabile
categorii de populație. Deși s-au făcut progrese remarcabile în
introducerea acestor vaccinuri, prea mulți copii rămân neprotejați. 
Pentru multe țări cu o acoperire foarte scăzută, conflictul politic a
jucat un rol major în perturbarea serviciilor de imunizare de bază. În
aceste zone, eforturile sporite de întărire a sistemelor de imunizare
sunt critice, deoarece tot mai mulți copii nu au acces la servicii de
prevenire.
Pentru adulți, moduri eficiente de a preveni pneumonia sunt
renunțarea la fumat, efectuarea vaccinului antigripal și a celui
pneumococic și păstrarea unei igiene corespunzătoare zilnic (spălarea
corectă a mâinilor, evitarea persoanelor care tușesc și strănută).
Cum se tratează pneumonia?
Pneumonia se tratează cu antibiotice și uneori cu antivirale,
antifungice sau antiparazitare, precum și cu terapii pentru susținerea
respirației. 
Atunci când aleg un antibiotic, medicii iau în considerare cauza
probabilă a bolii. Mai mulți factori pot da indicii despre agentul care
provoacă pneumonie, cum ar fi tipul bolii (pneumonie dobândită în
comunitate, pneumonie dobândită în spital, pneumonie
obstructivă, pneumonie de aspirație), vârsta persoanei, dacă sistemul
imunitar funcționează sau nu corect, dacă există alte boli pulmonare,
precum și orice informații disponibile din testele de diagnostic, cum
ar fi identificarea unor bacterii specifice în culturile de spută.
În general, medicii aleg un antibiotic de spectru mai larg (eficient
împotriva unei game largi de microorganisme, chiar și a
microorganismelor care sunt rezistente la unele antibiotice), când
pneumonia este severă, dacă sistemul imunitar al persoanei nu
funcționează corect sau dacă pacientul are pneumonie dobândită în
spital ori alți factori de risc pentru dezvoltarea pneumoniei cauzate de
un microorganism rezistent la unele antibiotice. Medicii pot
administra un alt antibiotic mai târziu, după ce agentul patogen a fost
identificat și este cunoscută susceptibilitatea acestuia la diferite
antibiotice.
Antibioticele nu sunt utile pentru pneumoniile virale. Anumite
medicamente antivirale sunt uneori administrate dacă sunt suspectate
infecții virale, cum ar fi gripa sau varicela. Pentru gripă,
medicamentele antivirale specifice (cum ar fi oseltamivir sau
zanamivir) pot reduce durata și severitatea bolii dacă pacientul începe
să ia medicamentele în decurs de 48 de ore de la debutul
simptomelor.
Cu toate acestea, odată ce persoana a dezvoltat pneumonie gripală,
medicii nu sunt siguri dacă medicamentele antivirale vor ajuta, dar de
obicei le administrează. Adesea, după infecția virală, se poate
dezvolta o pneumonie bacteriană. În acest caz, medicii administrează
persoanelor afectate antibiotice. În cazuri rare, pneumonia este
provocată de fungi sau de paraziți și atunci se administrează un
medicament antifungic sau antiparazitar.
Pentru pacienții care nu sunt într-o stare prea gravă, medicii pot
recomanda administrarea unor medicamente orale la domiciliu.
Vârstnicii, sugarii, pacienții cu respirație scurtată și cei care au și alte
boli sunt de obicei spitalizați.
Persoanele care au nevoie de spitalizare pot avea nevoie, de
asemenea, de oxigen suplimentar și lichide intravenoase. Pacienții în
stare gravă ar putea necesita sedare și ar putea fi puși temporar pe un
aparat de respirat (ventilator mecanic), care împinge aerul în și afară
din plămâni printr-un tub introdus în gât.