SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

CAPITOLUL 1
PROBLEME DE SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ

O alimentație adecvată calitativ și cantitativ este indispensabilă pentru asigurarea creșterii

și dezvoltării armonioase, furnizând organismului energia și substanțele proteice necesare unei
bune funcționari. Cercetarea legăturii dintre alimentație și sănătate a făcut multe progrese,
numeroase lucrări științifice permițând punerea în evidența a rolului factorilor nutriționali (exces
sau insuficiență) în evoluția unor boli, mai cu seamă cele cu caracter cronic. Anumiți factori
nutriționali pot fi corelați cu o creștere a incidenței multor stări patologice cum ar fi bolile
cardiovasculare, obezitatea, osteoporoza, unele forme de cancer și în egală măsură cu evoluția
unor stări alergice.
În ultimele decenii, obiceiurile alimentare s-au schimbat radical, numeroși factori
reprezentând cauza acestor schimbări: creșterea ofertei de alimente, ameliorarea condițiilor
socio-economice, schimbarea modului, dar și a condițiilor de viață. Anumite alimente au
înregistrat o scădere importantă în ceea ce privește consumul cum ar fi pâine și legumele uscate,
iar pentru altele se constată un fenomen invers: dublarea consumului de carne și creșterea
consumului de ouă, brânză, grăsimi ca untul și uleiul, glucide adăugate alimentelor obținute
industrial sau băuturilor.

Cheltuielile pentru cumpararea principalelor produse alimentare, in trimestrul III 2012

(lei lunar pe persoana)

Sursa : Institutul National de Statistica

3
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

Evoluția alimentației nu a suprimat totuși obiceiurile unor zone, numite “regionale” sau
“traditionale” care au rămas stabile. Alimentația, de altfel, în acele zone reprezintă un veritabil
patrimoniu cultural.
Aspectul pozitiv și esential cu privire la evoluția alimentației este legat cu deosebire de
marea diversitate a alimentelor de astăzi, populația având acces la un număr important de grupe
de alimente, cum fi: carnea și produsele din carne, laptele și produsele din lapte, ouăle etc.
rezervate până nu demult păturilor sociale favorizate.
Sunt și multe aspect negative legate de alimentația modernă, printre care: aportul de
glucide per total care este scăzut, schimbare legată de reducerea aportului în glucide complexe
(pâine, cereale, cartofi și legume uscate) necompensată de creșterea consumului de glucide
simple din fructe și lapte. Zaharoza, că un glucid din băuturile gazoase și dulciuri, care nu este
indispensabilă organismului trebuie limitată la cca. 10% din aportul total de glucide.

CAZURI DE NERESPECTARE
INITIUM – substanță extrem de toxică testată în premieră mondială, pe români!
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti, ne
informează că un gram de INITIUM care este introdus în organism are nevoie de un an pentru a
fi eliminat. Dacă îngurgitarea acestui produs se face zilnic, atunci el nu va mai putea fi eliminat
niciodată din organism. Gheorghe Mencinicopschi merge până acolo încât spune că pentru a
putea să-ţi faci seara un ceai de tei va trebui să iei reţetă de la medicul de familie, deoarece din
toate produsele naturiste existente acum pe piaţă nu vor mai rămâne decât foarte puţine.
Începând cu 31 decembrie 2009, România este membră a Comisiei Codex Alimentarius.
Acest lucru a stârnit multe discuţii contradictorii, mai ales din cauză că în acest an, conform
Codexului, ţara noastră este obligată să folosească experimental un produs nou al companiei
germane BASF, un fungicid care conţine o substanţă chimică extrem de toxică, numit INITIUM,
care va fi utilizat în culturile de viţă de vie, cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă.
Începând cu iulie 2005, directivele Codex-ului Alimentarius enunţate de către Directiva
Europeană în ceea ce priveşte suplimentele alimentare trebuie aplicate sub ameninţarea
sancţiunilor financiare.
Iată în ce constau acestea:
 Se intenţionează eliminarea oricărui supliment alimentar natural. Toate aceste suplimente
vor fi înlocuite cu 28 de produşi de sinteză farmaceutică (prin urmare toxici), care vor fi
dozaţi şi vor fi disponibili numai în farmacii, pe bază de prescripţie medicală. Magazinele
noastre de produse naturiste şi suplimente alimentare vor mai avea pe raft numai cu 18
produse, cele care există pe lista Codex-ului. Tot ceea ce nu este pe listă (de exemplu
coenzima Q10, glucosamine etc.), vor deveni ilegale. Adică, dacă le foloseşti, te duci la
închisoare. Medicina naturistă (acupunctura, medicina energetică, ayurvedică, tibetană etc.)
va fi progresiv şi insidios interzisă.
 Agricultura şi alimentaţia animalelor vor fi reglementate conform normelor fixate de
trusturile chimiei farmaceutice, care interzic din principiu aşa numita agricultură bio. În anul
2001, 12 substanţe chimice, despre care se ştie că sunt cauzatoare de cancer, au fost interzise
în mod unanim de 176 de ţări, inclusiv de SUA. Codex Alimentarius aduce înapoi 7 dintre
aceste substanţe interzise. Conform regulilor Codexului, aproape toate alimentele trebuie să
fie iradiate. Acum nu avem decât să mâncăm roşii cu INITIUM, să aşteptăm să vedem dacă
murim ca să ştie UE dacă fungicidul nemţilor este sau nu toxic.

4
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

Faptul că nu s-au făcut publice date concrete cu privire la efectele acestei substanţe
asupra organismului uman, aşa cum ar fi fost normal să existe în orice raport de cercetare şi
evaluare, este foarte îngrijorător. Aceste date există, cu siguranţă, dar interesul Francmasoneriei
Mondiale, care se află în spatele implementării criminalului Codex Alimentarius, este, în fond,
acela de a decima populaţia globului. Având acest obiectiv, publicarea informaţiilor complete
despre consecinţele pe INITIUM le-ar putea avea asupra sănătăţii oamenilor ar contraveni
scopului pe care şi l-au propus. Pe de altă parte, în felul acesta nimeni nu poate fi făcut
responsabil de efectele grave care ar putea să apară mai târziu la oameni în urma consumării
alimentelor care au fost injectate cu INITIUM.
Este foarte dubios faptul că raportul de evaluare pe care se bazează concluziile Autorităţii
Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), NU fusese analizat în mod independent şi de alţi
cercetători - aşa cum o cer normele - la momentul la care aceştia au tras concluziile şi au dat
recomandarea. Acest lucru este menţionat chiar în raportul respectiv:
Deoarece raportul de evaluare nu a fost încă analizat şi de alţi cercetători, concluziile la
care s-a ajuns în urma rezultatelor obţinute trebuie să fie considerate provizorii şi vor putea fi
reconsiderate o dată cu finalizarea rapoartelor suplimentare, conform Directivei 91/414/EEC.
Deci, din datele oficiale existente la ora actuală nu reiese decât că există această substanţă
şi că ea va fi testată în România. În rest, trebuie să-i credem pe cuvânt pe cei de la EFSA că
substanţa este inofensivă pentru corpul uman. Dar nu există dovezi clare pentru aceasta.
România este prima ţară din lume ce autorizează utilizarea fungicidelor pe bază de
INITIUM, care, potrivit companiei germane BASF, vor facilita cultivatorilor de viţă de vie
obţinerea mai rapidă a unei producţii de calitate înaltă. Compania germană a indicat că în afară
de produsul conţinând INITIUM pentru struguri, care va fi disponibil în România din 2010 sub
numele de Enervin, a fost autorizată şi folosirea produsului Zampro, un fungicid pe baza de
INITIUM pentru culturi speciale de cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă.
Produsele extrem de toxice pe bază de INITIUM (despre care compania susţine însă că
ar avea un grad redus de toxicitate) se vor adăuga altora, cum ar fi recent lansatul produs Cabrio
Top, un fungicid complex pentru struguri. Alături de Enervin, Cabrio Top urmează să devină un
produs important în domeniul protecţiei strugurilor din România. Totodată, produsele pe bază de
INITIUM urmează să fie omologate în Olanda şi Marea Britanie în prima jumătate a anului
2010, după care vor urma şi alte ţări europene. Aşadar, planul criminal de ucidere în masă a
populaţiei planetare cu INITIUM se intenţionează a fi demarat chiar în România.
5
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

PROBLEME ACTUALE IN DOMENIUL ALIMENTAR

De când a început scandalul produselor alimentare contaminate, productorii şi

procesatorii din România înregistrează pierderi zilnice.
Medicii nutriţionişti atrag atenţia că reziduurile de antibiotice din carnea pe care o
consumăm pot avea efecte grave, ducând chiar la şoc anafilactic.

Producătorii şi procesatorii se plâng de pierderi foarte mari. De când francezii ne-au

acuzat că le-am trimis carne de cal în loc de carne de vită, exporturile de carne de vacă au
stagnat.
Producătorii spun că străinii nu mai au încredere să cumpere vită românească, cât despre
exportul de carne de cal nici nu poate fi vorba.
Scandalul laptelui a început de o luna, iar producătorii şi procesatorii spun că au
înregistrat pierderi de până la 50%. În numai şapte zile, pierderile se ridică la zeci de mii de euro.
Spre exemplu, un singurator procesator a fost nevoit să distrugă într-o săptămână 60.000
de litri de lapte, ceea ce înseamnă în bani aproximativ 30.000 de euro pentru fiecare jucător în
parte.
Cauzele sunt multiple - consumul de lapte a scăzut drastic, pentru că oamenii nu mai au
încredere să consume lactate, iar pe de altă parte, hipermarketurile au decis să retragă de la raft
unele sortimente de lactate.
În acelaşi timp, inspectorii sanitar-veterinari au pus sechestru pe marfă, acolo unde aveau
suspiciuni. Până când au ieşit buletinele de analize însă, care au demonstrat contrariul - că marfa
este conformă, marfa a expirat între timp, pentru că este perisabilă.
Având vânzări foarte mici, şi pierderile la bugetul de stat sunt foarte mari.
În acelaşi timp, producătorii şi procesatorii avertizează să ne aşteptăm la falimente, cât şi
la scumpiri în industria lactatelor.
După ce peste 85 de tone de lapte au fost contaminate cu aflatoxină, s-a descoperit carne
de curcan ce conţinea antibiotic şi peste 200 de kilograme de carne de mici ce conţinea carne de
cal.

PERSPECTIVE SUMBRE:
 în 30 de ani vor muri trei miliarde de oameni: unul din lipsa hranei, alte două din cauza
bolilor cauzate de substanţele toxice introduse în alimentaţie
6
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

 directive: eliminarea suplimentelor naturale, a mineralelor şi a vitaminelor

 animalele vor fi tratate cu hormoni şi iradiate, iar plantele vor fi modificate genetic
 cine va folosi produse naturale va face închisoare
 usturoiul, menta şi alte astfel de plante comune vor fi considerate droguri
 medicina naturistă şi medicinile alternative vor fi eliminate treptat
 produsele alimentare BIO vor fi interzise.

CAPITOLUL 2
CODEX ALIMENTARIUS

CE ESTE CODEX ALIMENTARIUS?

Având în vedere unele preocupări ale mass-media privind Codex Alimentarius, pentru
informarea opiniei publice şi pentru o corectă înţelegere a acestui sistem complex de standarde
alimentare acceptate la nivel mondial, ANSVSA face următoarele precizări:

7
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

România a devenit membru FAO la 9 noiembrie 1961, iar în anul 1962 în cadrul unui
program comun al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi al
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO) a fost înfiinţat Codex Alimentarius, sau „codul
hranei”.
Codex Alimentarius este o colecţie de norme (standarde) alimentare internaţional
adoptate, prezentate intr-o manieră unificată, furnizând astfel un punct de referinţă unic la nivel
internaţional. Aceste norme alimentare sunt adoptate la nivelul Comisiei Codex Alimentarius şi
au scop să protejeze sănătatea consumatorilor şi să asigure practici oneste în comerţul alimentar.
Aceste norme sunt utilizate în mod facultativ în relaţiile comerciale
Normele Codex Alimentarius sunt destinate să conducă şi să promoveze elaborarea şi
aprobarea definiţiilor şi a cerinţelor pentru produsele alimentare, să ajute în armonizarea lor şi,
prin efectuarea acestora, să faciliteze comerţul internaţional.
Codex Alimentarius include:
 standarde pentru toate grupurile de produse alimentare, fie prelucrate, semiprelucrate sau
materii prime pentru distribuirea către consumator;
 prevederi referitoare la igiena alimentelor, aditivii alimentari, reziduurile de pesticide,
contaminanţi, etichetare şi prezentare, metode de analiză, recoltare a probelor etc.;
 prevederi cu caracter consultativ sub forma de coduri de practică, îndrumări sau alte
măsuri recomandabile.

Standardele pentru produse alimentare, liniile directoare şi alte recomandări elaborate de

Codex Alimenatrius, se bazează numai pe principiile unor analize şi dovezi ştiinţifice bine
fundamentate, care implică un studiu aprofundat al tuturor informaţiilor relevante, pentru ca
standardele respective să asigure calitatea şi securitatea produselor alimentare şi au o importanţă
incontestabilă pentru state, ca bază pentru elaborarea normelor naţionale.
Standardele Codex şi alte prevederi nu au o valoare echivalentă cu legile şi normele
naţionale. Ele prezintă norme recomandate de FAO/WHO pentru guvernele statelor şi sunt
valoroase din acest punct de vedere. Standardele (normele) alimentare, incluse în Codex
Alimentarius, sunt elaborate în conformitate cu principiile ştiinţifice strict argumentate.
Sistemul organizaţional Codex Alimentarius adoptat în România este, prin natura
programului internaţional Codex Alimentarius, de tip guvernamental, iar activitatea specifică se
realizează în cadrul unei reţele de lucru deschise, alcătuită din organisme guvernamentale
8
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

(Autorităţi de reglementare şi control în domeniul alimentelor) şi nonguvernamentale (patronate,

asociaţii) prin care se transmit informaţii cu privire la diverse proiecte de standarde Codex.
Elaborarea normelor Codex sunt iniţiate de Comisia Codex şi pe parcursul procedurii de
adoptare a acestor norme sunt consultate şi organismele internaţionale interesate în domeniul
respectiv.
Pentru a putea interveni în cadrul şedinţelor de lucru ale Comitetelor, România trebuie să
formuleze poziţiile naţionale privind subiectele în discuţie. Instrumentele de lucru sunt Punctul
Naţional de Contact Codex Alimentarius şi Comitetul Naţional Codex Alimentarius, cu
Secretariatul aferent.
Prin Ordonanţa de Guvern nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare, aprobată
prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, responsabilitatea revine
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Prin Ordinele numărul
79 şi 80 din 23.09.2004 ale Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor, s-au înfiinţat Punctul Naţional de Contact Codex Alimentarius, respectiv
Secretariatul Operaţional Codex Alimentarius. În baza legislaţiei în vigoare s-a făcut notificarea
către Secretariatul Comisiei Codex şi documentele au început să fie transmise.
Punctul Naţional de Contact Codex în România, Secretariatul Operaţional şi Comitetul
Naţional Codex Alimentarius sunt asigurate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor.
ANSVSA este autoritatea de reglementare în domeniul veterinar şi pentru siguranţa
alimentelor, structura de contact cu Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA)
şi reprezintă Punctul Naţional de Contact pentru Codex Alimentarius.
Având în vedere cele mai de sus, nu este posibilă ”impunerea” sau ”implementarea la
scară globală” a prevederilor Codex Alimentarius, fiecare stat membru al Comisiei hotărând în
funcţie de necesităţile şi sistemele legislative proprii privind oportunitatea integrării anumitor
aspecte ale Codex Alimentarius în norme obligatorii.
Actualmente Comunitatea Europeană este membru cu drepturi depline Codex
Alimentarius.
Acest lucru înseamnă că în cazul votului, puterea sa de vot este egală cu numărul
membrilor Uniunii Europene aflaţi la o anumită întâlnire de lucru a unui Comitet Codex.
Procedura de lucru adoptată constă în întruniri ale membrilor EU, stabilirea unei poziţii comune
şi susţinerea ei numai de către delegaţia Uniunii Europene.
Deşi până în momentul integrării România a avut dreptul să îşi susţină independent
poziţiile, în prezent ca membru al EU, România participă la întâlnirile Comitetelor Codex, atât
mediat prin reprezentarea EU pentru acele subiecte care aparţin de competenţa EU, cât şi direct.
Prevederile Codex Alimentarius devin referinţă obligatorie într-un singur caz, acela al
litigiilor între state, cu privire la comerţul sau sănătatea consumatorilor.
Menţionăm că, România, în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, aplică direct
legislaţia comunitară la nivelul ţării noastre, începând cu anul 2007.
Ca atare, operatorii din domeniu au obligativitatea de a respecta legislaţia naţională,
regulamentele, directivele şi deciziile stabilite la nivelul Uniunii Europene şi pot utiliza, opţional,
standardele Codex în relaţiile comerciale.

MODUL DE FUNCŢIONARE
Structura şi finanţarea
Codex Alimentarius este guvernat la cel mai înalt nivel de către Comisia Codex
9
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

Alimentarius. Ea înfiinţează comitetele de lucru, revizuieşte şi adoptă standardele Codex,

stabileşte agenda şi priorităţile Codex.
La Codex există două tipuri de apartenenţă:
 Membri - corpuri guvernamentale naţionale, responsabile de luarea deciziilor
 Observatori - alte organizaţii internaţionale acceptate, interesate de problemele ce privesc
alimentele.
Toţi membrii Codex şi observatorii pot participa la întâlnirile Comisiei şi Comitetelor.
Toate întâlnirile Codex sunt deschise publicului. Singura excepţie este reprezentată de Comitetul
Executiv, la care participă doar membrii.
Toate deciziile Codex trebuie aprobate de Comisia Codex Alimentarius, care se întâlneşte
la fiecare doi ani la Roma sau Geneva, sediul FAO respectiv WHO.
Comisia are corpuri subsidiare sau comitete care fac munca de detaliu şi pregătesc
proiectele de standarde, recomandări sau alte texte care trebuie aprobate de Comisie. Majoritatea
acestor comitete se întâlnesc în fiecare an, unele o dată la doi ani, iar altele
sunt suspendate, sarcinile lor principale fiind îndeplinite.
Secretariatul este asigurat de către FAO şi WHO, în cadrul Programului comun
FAO/WHO privind Standardele Alimentare, acestea asigurând şi fondurile în proporţie de 75%
respectiv 25%. Guvernele finanţează activitatea Comitetelor, fiind gazde pentru acestea.

APLICAŢIILE CODEXULUI

Directivele Codex-ului Alimentarius enunțate de către Directiva Europeană în ceea ce

privește suplimentele alimentare trebuie aplicate sub amenințarea sancțiunilor financiare.
 Eliminarea oricărui supliment alimentar natural. Toate aceste suplimente vor fi înlocuite
de 28 de produși de sinteză farmaceutică, care vor fi dozați și vor fi disponibili numai în
farmacii, pe bază de prescripție medicală. Clasificate că "toxine" (!!), vitaminele, mineralele
și plantele medicinale vor fi pe piață numai în doze care NU au impact asupra nimănui. De
exemplu coenzima Q10, glucosamine etc., vor fi ilegale, folosirea lor sancționându-se cu
închisoarea.
 Medicina naturista cum ar fi acupunctura, medicina energetică, ayurvedica, tibetană etc,
vor fi interzise.
 Agricultura și alimentația animalelor vor fi reglementate conform normelor fixate de
trusturile chimiei farmaceutice, interzicând din principiu așa numita agricultură bio. Aceasta
implică, de exemplu, ca fiecare vacă de lapte de pe planetă să fie tratată cu hormonul de
creștere bovin recombinat genetic produs de Monsanto. Mai mult, potrivit Codexului, orice
animal de pe planetă folosit în scopuri de hrană trebuie tratat cu antibiotice și cu hormoni de
creștere. Regulile Codexului permit ca produsele ce conțin organisme modificate genetic
(OMG) să nu mai fie etichetate corespunzător. În 2001, 12 substanțe chimice despre care se
știe că sunt cauzatoare de cancer, au fost interzise în mod unanim de 176 de țări, inclusiv de
SUA. Ei bine, Codex Alimentarius aduce înapoi 7 dintre aceste substanțe interzise, precum
hexachlorobenzene, dieldrin, aldrin etc, care vor putea fi folosite la liber din nou.
 Alimentația umană certificată legal va trebui să fie iradiată cu Cobalt. Sub regulile
Codexului, aproape toate alimentele trebuie iradiate. Și nivelurile de radiație vor fi mult mai
mari decât cele permise anterior. Codex Alimentarius va controla accesul asupra acizilor
amînați esențiali, asupra vitaminelor și mineralelor.

10
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

LEGĂTURILE DINTRE CODEX SI LEGILE UE

De mai mult de 15 ani, Comitetul Codex-ului pentru Nutriție și Alimente pentru Cerințe
Dietetice Speciale (CCNACDS) se concentrează pe reducerea dozajelor permise de suplimente
alimentare (vitamine și minerale) la nivele extrem de joase.
Acest fapt va determina guvernele să considere tot ceea ce e peste limită stabilită (de
Codex) ca avînd efect de medicament (și ar necesita eliberarea lor numai pe bază de rețetă).
În acest fel medicina funcțională, nutrițională și integrativă care folosesc doze ridicate
de vitamine și minerale în locul medicamentelor convenționale ar putea fi puse în pericol.
În teorie e posibil ca suplimentele respective să fie autorizate ca medicamente dar la un
cost prohibitiv pentru multe companii mici care vînd produse terapeutice naturale.
Companiile farmaceutice ar putea, în principiu, înregistra suplimentele ca medicamente
dar nu vor beneficia prea mult prin vînzarea de produse naturale ne-patentate în locul produselor
lor de bază, patentate.
În 2002, o directivă a UE a trecut la limită prin Parlamentul European, o măsură de
“armonizare” a legilor în privința vitaminelor și mineralelor pentru cele atunci 15, acum 27 state
membre. Această lege care a fost contestată parțial cu succes de către campania grupului Alianță
pentru Sănătate Naturală (ASN) are ca scop să controleze care vitamine și minerale pot fi
considerate suplimente alimentare și care sunt dozele maxime care pot fi comercializate.
ASN a reușit să conteste acea parte a legii care era în vigoare, și anume ingredientele
care vor putea fi folosite. O victorie clară, cîștigată la Înaltă Curte a Londrei în 2004 și apoi la
Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg în 2005, a fost că forma naturală a vitaminelor și
mineralelor să fie socotită că nefiind scop al directivei (această formă naturală riscă să fie abolită
ca urmare a costului prea ridicat necesar dovedirii utilizării lor fără riscuri).
Din fericire, aceste componente sunt considerate la ora actuală alimente (și nu
medicamente) și dacă de exemplu vrei să consumi carotenoizi concentrați extrași din morcovi
sau folat extras din spanac, o să fii afectat de aceleași legi care îl afectează pe aprozaristul care
vinde legumele întregi. Aici, noi consumatorii am cîștigat.

IMPACTUL PE SCARĂ LARGĂ

Mexicul, unde legile au fost destul de laxe permițînd dezvoltarea unei industrii de tratare
a cancerului pe căi naturale, este acum forțat să-și înăsprească legislația. Carta de Cooperare
Trilaterală semnată de Mexic, Canada și USA este mecanismul prin care șurubul se strânge în
toate cele trei țări.
Dacă NAFTA intră în vigoare, legile afectînd alimentele modificate genetic (GM),
aditivii alimentari, pesticidele s.a. vor fi aliniate la standardele europene prevăzute deja în
Codex. Aproape cu siguranță că trecerea de la o poziție anti-GM la una pro-GM în Europa s-a
făcut datorită USA și Canadei.
După ce marile blocuri comerciale vor fi aliniate, națiunile mai mici vor trebui să
danseze cum le cântă Codexul.

11
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

CAPITOLUL 3
ORGANISME MODIFICATE GENETIC (OMG)

Un organism modificat genetic (OMG) poate fi reprezentat de un animal sau o plantă

(uni/pluricelulară), al căror genon a fost transformat de un voluntar, prin tehnici genetice, pentru
a-l conferi o caracteristică nouă.Această transformare se face prin modificarea unei gene propri,
fie prin transferul unei gene provenite de la alt organism.Transformarea este transmisă
descendenților, deoarece toate celulele OMG-ului, inclusiv celulele reproducătoare sunt dotate
cu genă nouă (transgenă).
Scopul urmărit interesează domeniul medical (prin obținerea formulelor de interes
terapeutic - insulin, hormoni de creștere sau prin eliminarea substanțelor toxice - alergeni,
fitotoxine naturale), domeniul alimentar (prin producerea de plante rezistente la anumite insecte,
erbicide, la condiții dificile de ordin pedogeoclimatic), domeniul ecologic (în scopul reducerii
contaminărilor cu pesticide și fertilizanți).
Genele, proteinele a căror sinteză este modificată și produșii lor reprezintă potențiale
pericole pentru sănătatea umană și animală ( toxicitate, alergenicitate, rezistentă la antibiotic)
sau pentru mediul înconjurător. În contextual în care transgeneza nu reprezintă o utilitata socială
majoră, există contradicții conceptual legate de legitimitatea acestei tehnologii.

12
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

Instanțele competente în cazul autorizării OMG-urilor sunt Comisia de Inginerie

Genetică (responsabilă cu evaluarea riscurilor prezentate de OMG-uri , a procedeelor de folosite
pentru obținerea lor și cu acordarea avizului cu privire la clasarea acestora pentru determinarea
amplasamentelor potrivite utilizării lor), Comosia de Inginerie Biomoleculara (responsabilă cu
evaluarea riscurilor legate de răspândirea voluntară și cu punerea pe piață a OMG) și Comitetul
de Biovigilenta (responsabilă cu acordarea avizului asupra protocoalelor și a rezultatelor
controlului apariției de eventuale evenimente nedorite ca urmare a răspândirii și a punerii pe
piață a OMG), această ultimă instant fiind larg deschisă pentru reprezentanții societății civile.
Această evaluare cuprinde o fază națională și una comunitară. Doar produsele care aduc
garanții suficiente în materie de siguranță pentru sănătatea publică și mediul înconjurător pot
beneficia de o autorizație de comercializare. Produsele aflate la ora actuală pe piață nu reprezintă
mai multe riscuri decât produsele convenționale.
Transformarea genetic este aplicabilă în cazul a peste șaizeci de specii vegetale, specii de
mare cultură, cum ar fi porumbul, grâul sau rapița, legume și fructe. Totuși, doar patru varietăți
de porumb și una de soia au fost autorizate la nivel comunitar, precum și o varietate de rapiță în
Franța.
Aceste materii prime vegetale sunt folosite la obținerea unor substanțe destinate
produselor alimentare care sunt cele pe bază de porumb (mălai și gris de porumb, ulei de
porumb, chips de porumb sărat, fulgi de porumb pentru micul dejun), de soia (ulei de soia,
creme- desert pe bază de soia) sau rapiță (ulei de rapiță). Aceste exemple sunt reprezentate de
ingrediente cum ar fi: făină de porumb (în pâine, cereale pentru micul dejun, biscuiții aperitiv),
fulgii de porumb (în batoanele de cereal), grișul de porumb (în biscuiții aperitiv, pesmet, bere,
cerealele pentru micul dejun), amidonul de porumb (în mâncăruri gătite, sosuri, mezeluri, creme
pentru deserturi, preparatele pentru deserturi deshidratate, ciorbe, mâncare pentru nou- născuți,
produse de patiserie) și derivații săi, cum ar fi: siropul de glucoză, dextroză sau maltodextrinele
(din sosuri, biscuiți, batoane de cereal, bere, ciorbe, biscuiți pentru aperitiv, fructe cu zahăr
încorporate în iaurt și diferite deserturi, înghețate), făinuri de soia (din pâine, produse de
patiserie), proteine din soia (în mâncăruri gătite, mezeluiri, lapte pentru sugari) și lipide vegetale
din porumb, din soia sau din rapiță (din batoanele de cereal, biscuiții pentru aperitiv, produse de
patiserie, ciorbe).Există și numeroși aditivi cum sunt cei proveniți din porumb sau proveniți din
soia, dar și arome de bază derivate din porumb.

13
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

ETICHETAREA PRODUSELOR OBȚINUTE DIN OMG-URI

Uniunea Europeană recunoaște dreptul consumatorilor la informarea prin etichetare în

vederea alegerii de produse în cunoștință de cauză. În România, legea 214/2002 emisă de
Parlamentul României, reglementează:
 Utilizarea în condiții de izolare a oragnismelor modificate genetic;
 Introducerea deliberate în mediu și plasarea pe piață a OMG-urilor și a produselor
rezultate din acestea (nu și produsele procesate);
 Condiții de import/export a OMG-urilor și a produselor rezultate din acestea (Fundația
Biotech, 2003).
În practică, menționarea “produs provenit din porumb (soia sau rapiță) modificat
genetic” sau “genetic modificat” trebuie să urmeze imediat numelui ingredientului sau să aibă
trimitere prin asterix la o notă vizibilă sub lista ingredientelor. Aceste menționări trebuie să apară
în egală măsură în etichetarea produselor pentru care nu există lista de ingrediente (ulei, bere)
sau când un ingredient este el însuși compus din ingredienți obținuți plecând de la OMG-uri.
Totuși, în contextul legilor biologice care cuprind acțiunea vântului și a insectelor în
fecundarea diferitelor specii și pentru că există restricții tehnologice agricole (utilizarea aceluiași
echipament pentru recoltă, uscare, stocare sau transport poate fi sursa urmelor de porumb din
varietăți diferite), pare dificilă obținerea unei purități absolute. În consecință, a fost admis la
nivel comunitar un prag de tolerantă de până la 1% (introdus prin regulamentul nr. 49/2000 din
10 ianuarie 2000), pentru urmele de OMG-uri necorelate cu accidente, dar corelate cu restricțiile
de producție și caracteristicile biologice. Această dispoziție aduce o siguranță juridical
agricultorilor și operatorilor care ar putea fi confruntați cu o detectare a urmelor de OMG-uri în
produsele lor, în ciudă tuturor precauțiilor luate pentru o producție care să nu conțină astfel de
organism. În concluzie, sub valoarea de 1%, nu este obligatorie etichetarea ingredientelor ca
fiind rezultate din OMG-uri.

TRANSABILITATEA PRODUSELOR OBȚINUTE DIN OMG-URI

Transabilitatea filierelor de producție a plantelor transgenice, dincolo de problematica

biotehnologiilor, este în același timp un atu în valorificarea produselor de calitate și un răspuns
social la mondializarea schimburilor. Mijloace și experiențe există deja în cadrul normelor
internațional ISO și în sectorul produselor rezultate din agricultura biologică. De asemenea, în
sectorul impunerii la operatori, la nevoie, a dispozițiilor transabilitatii, codul alimentației oferă
posibilitatea fixării prin decret a unei liste de produse pentru care transabilitatea trebuie
asigurată. La nivel comunitar, directiva (2001/18/CE), prevede obligativitatea asigurării
transabilitatii de către statele member, în toate etapele comercializării OMG-urilor. Un proiect de
lege adoptat de Comisia Europeană în iulie 2001 prevede dispoziții similar pentru toate
produsele derivate din OMG-uri.
Metodele de analiză permit detectarea cu o mare precizie a OMG-urilor care beneficiază
de autorizație de comercializare. Se depun eforturi pentru a face aceste metode mai accesibile
din punct de vedere finaciar. Testele efectuate sunt în general calitative: ele dau un răspuns de tip
“prezenta” sau “absenta” OMG-ului și nu permit definirea unei proporții exacte a OMG-urilor în
alimental analizat.

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE OMG-URILOR

14
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

În rândul oamenilor de ştiinţă nu există un consens privind siguranţa sau riscul

consumului de organisme modificate genetic asupra sănătăţii oamenilor sau a mediului
înconjurător.

AVANTAJE:
 Este necesară utilizarea a mai puţine substanţe pesticide graţie culturilor rezistente la
insectele dăunătoare.
 Reducerea costurilor în agricultură, prin utilizarea redusă de pesticide.
 Scăderea preţurilor la produsele alimentare.
 Excluderea anumitor gene din produsele alimentare (de exemplu a cofeinei din boabele
de cafea).
 Reducerea încălzirii globale.
 Reducerea timpului de maturare a plantelor, astfel încât pot fi recoltate mai devreme şi
mai des în timpul anului.
 Se măreşte rezistenţa plantelor la diverse boli.
 Prelucrarea alimentelor şi adăugarea de aditivi nu va mai fi necesară.

DEZAVANTAJE:
 Sunt toxice pentru alte organisme (de exemplu pentru insecte).
 Gustul alimentelor modificate genetic nu mai este acelaşi.
 Posibile prejudicii aduse mediului înconjurător.
 Pot apărea diverse alegii sau cele deja existente se pot agrava.
 Pot apărea dezechilibre ecologice.
 Diverse prejudicii aduse organismului uman.
Nu se cunosc în realitate toate riscurile şi pericolele care ar putea apărea o dată cu
introducerea produselor modificate genetic.

IMPACTUL CONSUMULUI OMG-URILOR ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Un studiu realizat de Institutul Ştiinţific Francez privind porumbul modificat genetic a

arătat că şoarecii de laborator hrăniţi cu acest porumb au suferit modificări în ceea ce privește
greutatea, însă şi modificări ale unor organe majore precum: creier, inimă, rinichi sau ficat.

15
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

Un alt studiu a fost realizat de către cercetătorii ruşi privind soia modificată genetic. În
cadrul unei conferinţe de presă, coordonatoarea studiului, Maria Konovalova, a afirmat că la
cobaii hrăniţi cu proteine de soia modificată genetic, s-au observat schimbări majore privind
ficatul, rinichii şi testiculele. Aceasta a adăugat că la femele s-a observat o creştere a agresivităţii
faţă de pui, identificându-se în acelaşi timp anomalii la puii de cobai ai căror mame au fost
hrănite cu soia modificată genetic
Influenţa acestor alimente modificate genetic asupra organismului uman includ
posibilitatea de expunere la noi alergeni, cât şi la transferul de gene rezistente la antibiotice.
Organismele modificate genetic au fost interzise în ţări precum Franţa, Austria, Ungaria
pentru efectele pe care le au asupra organismului uman. În România, cultivarea de soia
modificată genetic a fost interzisă în 2007, iar în prezent este legală cultivarea unui soi de
porumb modificat genetic.

CAPITOLUL 4
PRODUSE BIO

Ce inseamnă bio?
Produsele bio sunt alimente care nu au fost modificate genetic, pentru a căror cultivare nu
s-au folosit îngrășăminte artificiale, pesticide sau ierbicide.
Nutriționiștii atrag atenția asupra faptului că includerea hranei bio în alimentația de bază
are beneficii majore asupra sănătății organismului, aceasta conținând cu peste 50% mai mulți
nutrienți, vitamine și minerale decât alimentele obișnuite, cultivate intensiv.
A apărut o adevărată modă legată de folosirea principiilor active ce se regăsesc în plante
și de evitare a tehnicilor intrusive sau a folosirii substanțelor chimice „străine” de corpul nostru.
Ca urmare, dacă acum câțiva ani (nu mulți) produsele bio erau legate mai degrabă de mici
magazine specializate și destinate unui segment restrâns de populație, în prezent piața de
desfacere a acestor produse s-a lărgit foarte mult datorită creșterii numărului de consumatori care
aleg cu mult mai multă atenție produsele destinate îngrijirii corpului și a sănătății.
În România magazinele alimentare bio sunt în dezvoltare, fiind căutate tot mai des.
Industria agricolă bio se supune unei legislații speciale pentru certificare. Motivul este
conștientizarea efectelor nocive pe care îl au îngrășămintele chimice și insecticidele asupra
organismului uman dealungul anilor.

16
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

În Germania, industria bio-organică este foarte dezvoltată, existând lanțuri de magazine-

supermarket în care se pot procura astfel de produse eficiente pentru sănătate
Romania detine statutul de tara a anului la editia din acest an a Biofach, fiind reprezentata
de 55 de expozanti din sectorul agriculturii ecologice. Evenimentul este sustinut de Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si de Asociatia Operatorilor din Agricultura Ecologica – “Bio
Romania”.
Pavilionul României se întinde pe o suprafață de 600 de metri pătrați, inclusiv un
restaurant unde vor fi gătite meniuri tradiționale românești. Firmele expozante vor expune
produse certificate ecologic, precum cereale și semințe oleaginoase, uleiuri, fructe de pădure,
ciuperci uscate, plante medicinale, semințe de plante aromatice și mirodenii, furaje, brânzeturi,
ouă, produse lactate, vinuri, fructe și sucuri din fructe, produse de panificație, dulcețuri,
cosmetice, miere și produse apicole, produse provenite din acvacultură.
Din datele furnizate de ministrul Agriculturii, în toamna anului trecut, efortul financiar al
MADR pentru organizarea acestui eveniment este estimat la aproximativ 800.000 de euro.
Comisia Europeană dorește să amelioreze normele UE privind producția de alimente
ecologice și să stimuleze și mai mult cererea. În acest sens, vrea opinia cetățenilor europeni cu
privire la cele mai bune modalități de încurajare a producției ecologice în UE.
Potrivit CE, “UE aplică norme stricte în domeniul producției de alimentele ecologice,
urmărind prin aceasta să consolideze încrederea consumatorilor și să îi promoveze pe
producători, pe de o parte și să mențină calitatea terenurilor agricole, biodiversitatea și standarde
înalte de protecție a animalelor, pe de altă parte.
În prezent, circa 2% din alimentele pe care le cumpără consumatorii europeni sunt
certificate că fiind bio”, se arată într-un comunicat.
În încercarea de a ameliora normele UE privind producția de alimente ecologice și a
stimula și mai mult cererea, se așteaptă părerea cetățenilor privind simplificarea normelor, cu
menținerea standardelor la același nivel, garantarea faptului că organismele modificate genetic
nu intră în mod accidental în lanțul de producție ecologică, promovarea produselor ecologice cu
ajutorul normelor referitoare la etichetare (în special, utilizarea obligatorie a siglei europene
pentru toate produsele organice din UE). Alte aspecte de interes pentru CE sunt actualizarea
planului de acțiune din 2004 al Comisiei privind dezvoltarea agriculturii ecologice, înăsprirea
controalelor, pentru a preveni frauda, acoperierea eventualelor lacune ale actualelor reglementări
referitoare la importuri.
17
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

“In prezent, cel puțin 95% din ingredientele care intră în compoziția alimentelor bio
trebuie să fie organice. Agricultura ecologică pune accent pe protecția mediului și bunăstarea
animalelor. Agricultorii sunt obligați să evite sau să reducă drastic utilizarea de substanțe
chimice sintetice (pesticide, aditivi sau medicamente). Pentru că alimentele bio produse în afara
UE să poată fi importate în Europa, normele în materie ale țării repective și autoritățile de
certificare trebuie să fie recunoscute ca fiind echivalente cu cele de pe teritoriul Uniunii. Atunci
când utilizează sigla ecologică a UE, producătorii trebuie să mentioneze și numărul de referință
al autorității de certificare, precum și numele producătorului, al procesatorului sau al
distribuitorului care a manipulat produsul ultima data. De asemenea, pe lângă sigla UE, pe
produse pot apărea și însemnele organismelor naționale de certificare a produselor ecologice”,
anunță Comisia Europeană.
Odată cu educarea populației asupra stilului de viață și conștientizarea importanței unei
alimentații corecte pentru sănătatea organismului, noile produse ecologice au început să
înlocuiască o parte dintre cele convenționale în dieta multor persoane. La noi în țara, produsele
ecologice nu sunt chiar atât de populare precum în țările occidentale, unde agricultorii și
comercianții au prevederi legale stricte iar consumatorii sunt siguri de ceea ce cumpără.
Se știe că alimentația nesănătoasă, ce conține aditivi, coloranți, amelioratori și alte tipuri de E-
uri este frecvent implicată în apariția unor afecțiuni grave. Produsele ecologice sunt naturale și
nu conțin E-uri, de aceea consumul alimentelor organice poate preveni boli grave precum
cancerul sau boli cardiovasculare.
AVANTAJE PRODUSE BIO:
 la producerea lor nu s-au folosit ierbicide, pesticide, hormoni;
 nu contin aditivi sau alte substanțe chimice;
 nu sunt modificate genetic;
 produsele de origine animală nu contin urme de antibiotice;
 sunt produse sănătoase, lipsite de reziduuri toxice;
 au un conținut echilibrat de substanțe bioactive și minerale;
 impactul asupra mediului inconjurator este minim.
Fructele ecologice sunt mult mai sănătoase decât fructele pentru cultivarea cărora s-au
folosit pesticide. În plus, cantitatea de substanțe minerale și vitamine este mult mai mare în
cadrul fructelor și legumelor organice. Fructele și legumele ecologice conțin cu 40% mai mulți
antioxidanți decât cele convenționale. Folosirea de îngrășăminte naturale și nu chimice, pe bază
de azot, face ca fructele și legumele ecologice să conțină cantități mult mai mici de nitrați,
substanțe cunoscute cu potențial cancerigen. Lactatele și ouăle ecologice provin de la animale
care au fost hrănite natural, cu plante obținute fără utiliazarea de produse chimice. În plus, în
lactatele normale se regăsesc urme de antibiotice care se administrează animalelor. Acestea
ajunse în corpul uman pot produce o serie de perturbări ale metabolismului, pot declanșa alergii
sau alte sensibilizări. Acestea nu se găsesc în produsele lactate ecologice. Chiar dacă au un
conținut mai scăzut de proteine, acestea produse sunt de calitate superioară și sunt mai sănătoase.
Produsele organice conțin cu minim 50% mai multe vitamine, minerale, enzime și
fitoelemente comparativ cu acelea convenționale. Cromul este un micronutrient deficitar în dietă
modernă și se găsește cu 78% mai mult în alimentele ecologice. Seleniul este un antioxidant
puternic care ne protejează de radicalii liberi și are un nivel de concentrare în alimentele organice
mai mare de patru ori față de cele convenționale. Calciul are biodisponibilitate cu 70% mai mare
în alimentele ecologice, iar litiu și magneziu se găsesc de asemenea în cantități mult mai mari în
18
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

aceste produse. Dezavantajele produselor biologice sunt reprezentate în primul rând de prețul
ridicat și gamă destul de restrânsă de alimente ecologice. Prețurile crescute sunt consecințe unei
productivități mai mici decât în cazul produselor ne-ecologice, tocmai din cauza că nu se
folosesc stimulatori ai creșterii, inginerie genetică, protejarea de dăunători cu pesticide și
ierbicide, care au rolul de a crește producția.
Alimentele ecologice capătă acest statut numai după ce unitatea în care sunt produse este
verificată și autorizata. Aceste produse au un certificat de calitate și poartă pe ambalaj sigla
organismului de certificare și nu orice produs despre care se spune că este natural este și
ecologic. Pe etichetă unui produs ecologic sunt obligatorii următoarele mențiuni: numele și
adresă producătorului sau prelucrătorului, denumirea produsului, inclusiv metodă de producție
ecologică utilizată, numele și marca organismului de inspecție și certificare. Chiar dacă
deocamdată produsele ecologice își găsesc cu greu loc pe masa romanului, în viitor ponderea lor
va crește printre alimentele consumate, odată cu educarea populației, cu creșterea nivelului de
trai și cu susținerea producătorilor care produc ecologic. Până când vom putea avea o dietă cu
totul ecologică, este bine să ne asumăm lucrurile simple și care ne stau în putință în ceea ce
privește alimentația, și să încercăm să ne hrănim cât mai sănătos cu produsele la care avem
acces.

DEZAVANTAJE PRODUSE BIO

 Prețul este mai ridicat decât cel al produselor normale;
 Termenul de garantie este mai redus;
 Produsele ecologice au un alt gust comparativ cu alte alimente şi băuturi;
 Sistemele agricole ecologice sunt mai puţin productive decât alte sisteme şi implică
folosirea unor suprafeţe mai mari de teren.
În 2009, după 5 ani de cercetări QLIF (Quality Low Input Food - organizație înființată de
UE) a făcut publice concluziile unui studiu privind calitatea produselor bio/organice în
comparație cu cele provenite din agricultura convențională.
Rezultatele analizelor au arătat cele mai importante efecte nutritonale ale produselor
organice constau în:
 Un nivel mai ridicat al elementelor nutritive necesare organismului (vitamine,
antioxidanti si acizi grasi polisaturati - Omega 3, CLA acid linoleic conjugat ;
 Un nivel mai scazut al componentelor nutritionale nedorite precum metale grele,
mycotoxine , reziduri de pesticide si glycoalkaloide ( toxina naturala produsa de plante
pentru a se apara de animale si insecte ) in vegetale si in lapte.
PRODUSELE BIO CONTIN :
+25/26% SUBSTANTA USCATA
+18% PROTEINE
+19% GLUCIDE
+35% AMINOACIZI ESENTIALI
+28% ACID ASCORBIC
+13/18% POTASIU
+10/56% CALCIU
+06/13% FOSFOR
+29/77% FIER
+49% MAGNEZIU

19
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

SI CU 69/97% MAI PUTINI NITRATI

În concluzie alimentația BIO te ajută să mănânci mai sănătos, reducând cantitatea de
toxine ingerată odată cu hrana, să regăsești gustul și aroma bucatelor. Mâncarea organică are
gust și savoare, mai puțini nitriți și mai mulți antioxidanți.
Fie că alegem alimentele obișnuite sau pe cele BIO recomandat este să respectăm
principiile de nutriție care rămân aceleași .
Cel mai important este ce alegi să mănânci și, mai ales, cât și cum mănânci.

BIBLIOGRAFIE

 Savu C., Georgescu N. - “Siguranţa Alimentelor -riscuri şi beneficii-“, Editura SemnE,

Bucuresti- 2004
 Iosof N. Gh., Manole V., Stoian M., Ion R. A., Boboc D. – “Analiza Calitatii
Produselor”, Editura Tribuna Economica, Bucuresti 2002
 Manole V., Voicu R., Gheorghita M., Nastase M., Istudor N. – “Economia
agroalimentara si a mediului. Reforma si integrare europeana. Sesiunea de comunicari
stiintifice”, Editura ASE, Bucuresti 2006
 http://www.exploremedicinetv.ro/boli/sanatatea-mediului/impactul-organismelor-
modificate-genetic-asupra-organismului-uman.html , accesat la data de 01.04.2013
 http://www.ansvsa.ro/?pag=47&id_t=96&id_d=26823 , accesat la data de 01.04.2013
 http://www.ziuaconstanta.ro/rubrici/agentia-de-investigatii/romania-a-aderat-la-codex-
alimentarius-95132.html , accesat la data de 02.04.2013
 http://www.razbointrucuvant.ro/2009/05/13/o-noua-amenintare-serioasa-codex-
alimentarius/ , accesat la data de 02.04.2013
 http://www.farmacianaturii.ro/index.php?
option=com_content&task=view&id=113&Itemid=1 , accesat la data de 02.04.2013
 http://www.biomania.ro/de_ce_bio/ , accesat la data de 03.04.2013
 http://www.ecomagazin.ro/agricultura-ecologica-avantaj-pentru-consumatorul-european/,
accesat la data de 03.04.2013
 http://www.ecomagazin.ro/comisia-europeana-vrea-sa-amelioreze-normele-ue-privind-
productia-de-alimente-ecologice/, accesat la data de 03.04.2013
 http://www.ecomagazin.ro/avantajele-produselor-bio/, accesat la data de 05.04.2013
 http://ec.europa.eu/agriculture/organic/organic-farming/true-false_ro, accesat la data de
05.04.2013
20
 SIGURANTA ALIMENTARA IN MILENIUL AL III-LEA

 http://www.greendays-bio.ro/de-ce-bio.htm , accesat la data de 05.04.2013

 http://www.antena3.ro/economic/biz-news/scandalul-alimentar-zdruncina-economia-
romaniei-urmeaza-scumpiri-exporturile-au-stagnat-iar-pierderile-sunt-de-circa-50-
206968.html , accesat la data de 05.04.2013

21