Managementul proiectelor europene

1. Definirea noțiunii de proiect

1.1 Definiții ale proiectului

Definitia data de Dictionarul Englez Oxford explica termenul de ‘proiect’ ca fiind ‘un
plan, o schema’.
Principalele definitii ale acestui termen in literatura de specialitate sunt :
 activitate (sau numar de activitati conexe ) care se desfasoara conform unui plan
prestabilit in vederea relizarii obiectivelor fixate in termenul determinat.
 Un ansamblu de activitati ce trebuie realizate intr-o succesiune logica pentru a
indeplinii obiectivele prestabilite indicate de client/beneficiar.
 Un proiet implica o serie de activitati intecorelate cu durata limitata, prestabilita si are
ca scop elaborarea unei lucrari, obtinerea unui produs sau realizarea unui serviciu cu
caracter de unicat, viabil din punct de vedere functional si financiar, in conditiile
respectarii termenelor de implementare, bugetului alocat si specificitatiilor de calitate
prevazute.
Pentru a putea clarifica notiunea de ‘proiect’ in continuare sunt enumerate principalele
elemente pe care le implica:
 termen de inceput si termen pentru finalizare;
 buget;
 specificatii privind calitatea;
 activitati;
 realitatile obiective ce trebuie identificate, delimitate/stabilite, definite, dezvoltate;
 echipa de proiect;
 scopul care reprezinta o schimbare durabila;
 ciclu de viata al proiectului1.
1.2 Definirea managementului proiectelor
Managementul proiectelor
 reuneste un ansamblu de procese dinamice care se desfasoara intr-un cadru bine
definit in care se organizeaza si utilizeaza resursele necesare intr-o maniera controlata
si structurata, cu scopul realizarii unor obiective precis definite.
 Consta in planificarea, coordonarea, conducerea si controlul proiectului pe durata
ciclului de viata al acestuia astfel incat sa se realizeze obiectivele proiectului in
termenele, cu costurile si de calitatea stabilite.
Pentru a clarifica sensul notiunii de ‘managementul proiectelor’ vom defini in
continuare principalele cerinte:
 obiectivele trebuie sa fie clare, concise si compatibile;
1
CIOBANU, Ion. Managementul proiectelor europene. Suport bibliografic
(reader). Ch., 2011. 82 p.
  orientare spre schimbare;
 multi-disciplinaritate in ceea ce privest continutul;
 caracter inovativ;
 orientare spre control;
 orientare spre performanta;
 flexibilitate in implementare (care sa se adapteze usor si repede la schimbari si la
influetele din mediul extern).
Principalele domenii ce trebuie luate in considerare atunci cand abordam managementul
proiectelor sunt:
 managementul scopului proiectului;
 managementul timpului desfasurarii proiectului;
 managementul resurselor umane;
 managementul altor resurse;
 managementul riscurilor semnificative asociate proiectului;
 managementul informatiilor;
 managementul calitatii privind procesele si produsele implicate in proiect.

Principalele avantaje ale utilizarii proiectelor sunt:

 un control foarte bun asupra utilizarii resurselor, fiind necesar, in special, in situatiile
cand resursele disponibile in activitatea unei organizatii sunt restranse;
 relatii mai bune cu clientii;
 interval mai mic de timp pentru dezvoltarea organizatiei, costuri mai mici, calitate mai
inalta si marje de profit mai mari;
 cresterea eficientei activitatii in ansamblu, prin orientarea spre rezultate;
 imbunatatirea coordonarii interdepartamentale;
 cresterea gradului de motivare a angajatilor.

Cateva dintre limitele utilizarii managementului prin proiecte sunt:

 cresterea complexitatii organizatiei;
 aparitia unei tendinte mai accentuate de incalcare a unor componente ale politicii
interne a organizatiei, dat fiind gradul ridicat de autonomie al personalului implicat in
activitatile organizate pe baza de proiecte;
  cresterea costurilor anumitor activitati;
 aparitia unor dificultati in organizarea, utilizarea incompleta a personalului in
intervalul de timp dintre finalizaea unui proiect si initierea urmatorului proiect
Managementul proiectelor utilizeaza o serie de instrumente si tehnici specifice
precum:metoda cadrului logic, diagramele de tip Grantt, grafice calendaristice, CPM- metoda
drumului critic, analiza cost-beneficiu sau analizele SWOT. Un instrument la fel de util, chiar
daca de o natura diferita, il reprezinta asociatiile profesionale pentru managementul
proiectului, care faciliteaza accesul la informatiile de ultima ora din domeniu2.
2. Fazele și procesele unui proiect
2.1 Fazele unui proiect sunt aşadar:
- conceperea proiectului
- planificarea proiectului
- implementarea proiectului
- evaluarea/controlul şi revizuirea proiectului
2.2 . Procesele unui proiect
Conform Institutului de Managementul Proiectelor, procesele componente ale MP
sunt:
- de iniţiere
- de planificare
- de execuţie
- de control
- de închidere,
Acestea fiind la rândul lor formate din alte procese.
Procesele sunt legate între ele, prin faptul că rezultatele unora devin intrări pentru altele.
Astfel, fiecare proces poate fi descris prin 3 elemente de bază:
- intrări – elemente după care are loc execuţia
- instrumente şi tehnici – mecanisme aplicate intrărilor pentru obţinerea ieşirilor
- ieşiri – rezultatele procesului3

1.3.Analiza nevoilor si stabilirea obiectivelor:

Obiectivele pe termen lung definesc dezvoltarile globale la care ar trebui sa

contribuie programul.

Obiectivele pe termen scurt definesc impactul pozitiv al programului pentru

beneficiarii dintr-un anumit sector si/sau regiune.

Rezultatele sunt beneficiile directe ale proiectului sub forma unei schimbari a unor
parametrii fizici, potential institutional, comportamente sau grupuri tinta.
2
CURAJ, A., ş.a. Practica managementului proiectelor. Bucureşti : Ed. Economică, 2003. 208 p.
3
Curs Proiecte cu finantare europeana in administratie-Conf. univ. dr. Liana-Teodora PASCARIU
 Iesirile sunt produsele si/sau serviciile produse de proiect pentru grupurile
tinta.Cantitatea este definita ca fiind valoarea-tinta care trebuie obtinuta intr-un anumit
termen.

Calitatea este definita ca fiind descrierea caracteristicilor.

Identificarea proiectelor potentiale

Idei de proiecte pot veni din diverse surse cum sunt:

 finantatorii proiectului;
 organelle administratiei centrale sau locale;
 expertii straini;
 analiza nevoilor unui anumit sector.

Analiza proiectelor necesita urmatoarele activitati:

 Prioritizarea propunerilor de proiect;

 Cercetarea proiectelor similare;
 Consultarea detinatorilor de interese;

Pentru a completa baza informationala necesara pentru redactarea unei propuneri de

finantare mai sunt necesare doua actiuni :realizarea unui studiu de fezabilitate si analiza
riscurilor.

Scopul studiului de fezabilitate este de a verifica ipotezele de baza, de a evalua

riscurile si ipotezele majore, de a explora abordarile posibile si de preciza care dintre acestea
este cea mai adecvata pentru proiectul respectiv.

1.4 Programarea activitatilor proiectelor

Programarea activitatilor unui proiect consta in reprezentarea grafica a acestora in

succesiunea lor. Dupa stabilirea succesiunii activitatilor se procedeaza la alocarea resurselor
pentru fiecare activitate si stabilirea de costuri pe aceasta baza pentru fiecare activitate.

1.5 Monitorizarea proiectelor

Monitorizarea este urmarirea (continua sau periodica, dupa un ritm prestabilit) a

modului de implementare a proiectului. Se monitorizeaza nu numai modul de realizare a
activitatilor si de obtinere a rezultatelor – respectiv de atingere a obiectivelor, conform
indicatorilor, ci si interactiunea dintre proiect si mediu, adica:

 evolutia factorilor externi care influenteaza proiectul;

 impactul proiectului asupra mediului.

1.6 Evaluarea rezultatelor proiectelor

1.Evaluarea rezultatelor / impactului proiectelor

 Evaluarea consta in aprecierea (de regula independenta de orgnaizatia care face
implementarea) impactului pe care proiectul il are asupra mediului. Documentul asociat este
raportul de evaluare. Acesta contine fapte, concluzii, recomandari, lectii invatate. Din punct
de vedere al metodelor de evaluare, se aplica, in mod curent, metode calitative si cantitative.

2. Auditul

In timp ce evaluarea urmareste impactul, auditul este preocupat exclusiv de

respectarea, in cadrul proiectului, a unui set de proceduri prestabilite.

1.7 Surse de finantare nerambursabila

Finantarile nerambursabile sunt destinate sprijinirii desfasurarii unor activitati din

domenii pentru care, din cauza situatiei conjuncturale, nu exista resurse financiare suficiente,
accesibile in mod curent, sau din domenii in care exista in mod traditional o nevoie de resurse
financiare mai mare decat disponibilitatile.

Institutii care gestioneaza programe de finantare pentru Romania sunt:

 Delegatia Comisiei Europene in Romania

 Comisia Europeana (unele programe)
 Ministerele
 Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala
 Agentia SAPARD
 Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, etc.

Modul de functionare a sistemului finantarilor nerambursabile cuprinde urmatoarele etape:

a)     Finantatorul stabileste domeniul sau domeniile vizate si obiectivele pe care intentioneaza
sa le realizeze, activitatile si beneficiarii potentiali pe care este dispus sa-i finanteze din
resursele sale.

b)     Licitatia de proiecte. Solicitantii depun proiectele de activitati pentru care solicita
finantari nerambursabile realizate in conformitate cu conditiile prezentate in ghidul
programului.

c)     Evaluarea proiectului de catre comisia de evaluare, fiecarui proiect fiindu-i acordat un
anumit punctaj.

d)     Perioada de implementare a proiectelor.

e)     Evaluarea.

În cazul finantarilor nerambursabile acordate prin programe ale Uniunii Europene, un

proiect de finantare are, de regula, urmatoarele componente:

 Cererea de finantare
 Bugetul proiectului
  Matricea logica a proiectului
 CV-urile persoanelor care vor lucra in activitatile din proiect
 Documentele doveditoare ale statutului juridic al solicitantului si partenerilor
 Anexele facultative (date statistice, grafice, studii)

Resursele materiale şi umane alocate implementării proiectului sunt utilizate pentru

îndeplinirea scopului propus prin proiect (rezultatele propuse prin proiect se adresează
grupurilor ţinta şi beneficiarilor), contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor generale ale
proiectului. Activităţile implementate în cadrul proiectului implica, de regula, încheierea unor
contracte pentru realizarea de studii, pentru asistenta tehnica, achiziţii de bunuri şi
lucrări.Evoluţia activităţilor din proiect este urmărita (se monitorizează progresul proiectului)
si, după caz, se propun ajustări impuse de schimbarea condiţiilor iniţiale. La sfârşitul
perioadei de implementare, se poate propune un nou proiect pentru continuarea sau extinderea
activităţilor proiectului.

1.8 Evaluarea proiectelor europene

Prin evaluare se înţelege sintetizarea şi reprezentarea unor date cantitative ce au unităţide

măsură diftrite, precum şi a datelor calitative prin valori ce se inscriu intr-o scală definită
inprealabil. Problema constă a evalua date ce nu sunt comparabile după criterii unitare. inacest
caz se va defini un sistem de indicatori ce vor fi exprimaţi în mod unitar, de cele mai
multeorifolosindu-se o notare pe o scară unică.

Indicatorii arată cum se poate recunoaşte dacă un obiectiv, un rezultat sau opresupunere
au fost atinse. Ei sunt rezultatul unei comunicări asupra nivelului vizat criteriilor de care se
ţine cont la evaluare. Indicatorii:

- Ajută la o comunicare prin prisma unui punct de vedere comun,

- Fac posibilă măsurarea şi verificarea obiectivelor vizate, a presupunerilor şi a
rezultetelor (scală unică de măsurare a succesului) şi
- Alcatuesc fundamentul pentru monitorizarea internă a proiectului şi pentru alte
- evaluări.
- Indicatorii trebuie să fie:
- Plauzibili (modificările stau în legătura directă, deternzină cu variaţiik fenomenului
- elevat)
- Independenţi (indicatorii nu sunt o repetare a măsurilor ce trebuie întreprinse.)
- Valizi (informaţiaface referire la sivaţia concretă ce trebuie evaluată)4

4
Mocanu Mariana, Managementul proiectelor.Calea spre creșterea competivității.2001
Bibliografie

 CIOBANU, Ion. Managementul proiectelor europene. Suport bibliografic Ch., 2011.

82 p.
 Mocanu Mariana, Managementul proiectelor.Calea spre creșterea competivității.2001
 CURAJ, A., ş.a. Practica managementului proiectelor. Bucureşti : Ed. Economică,
2003. 208 p.
 Curs Proiecte cu finantare europeana in administratie-Conf. univ. dr. Liana-Teodora
PASCARIU
 Florian Buse, Aurelian Simionescu, Nicolae Bud, Managementul proiectelor,
Bucuresti, Editura Econimica 2008