FACULTATEA DE PROTECTIA MEDIULUI,ORADEA

PROFIL: INGINERIE SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI

AGROTURISM,ANUL IV

DREPTURILE
CONSUMATORULUI

STUDENTI:TOTOREAN ALINA
CODILA ADRIANA
BUNGAU ALEXANDRU
PROFESOARA:
 CUPRINS:
1. Evoluţia în dreptul consumatiei
1.1.Observatii generale,
1.2. Era consumismului .

2.DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE CONSUMATORULUI

2.1 DREPTURILE CONSUMATORULUI
2.2 ASOCIATIA PENTRU PROTECTIEI CONSUMATORULUI
2.3 OFICIUL PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR
2.4 RECOMANDARI SI SFATURI PRACTICE PENTRU CONSUMATORI
2.5 UNDE VA PUTETI ADRESA
2.6 MODALITATI IN CARE VA PUTETI ADRESA

ANEXE :

1. PREZENTAREA UNUI CAZ

2. BIBLIOGRAFIE

Evoluţia în dreptul consumatiei
1.1.Observatii generale,
1.2. Era consumismului .
Dreptul consumaţiei ca drept de reacţie şi ordine publica de protecţie. Noţiunea de dreptul
consumaţiei şi mai tîrziu de dreptul consumatorului este primadată abordată de Statele
Unite ale Americii.Pericolele generate de societatea de consum au fost denunţate de filosofi
precumMarcuse în „Omul unidimensional” sau economişti precum Galbaraith în „Era
opulenţei „,iar în 1962 Kennedy constată oficial că masa consumatorilor reprezintă în plan
economic ,grupul cel mai important din societate. Acesta a fost prilejul prin intermediul
căruia a fostabordată sintagma „dreptul consumatorului” noţiune ce avea să facă o
remarcabilă carieră.În anii 1970 apare mişcarea consumeristă care avea să cunoască în SUA
o vigoareneobişnuită sub impulsul dat activităţii avocatului Ralph Nader primul care cîştigă
un proces important împotriva Uzinelor General Morors ( prin faptul că denunţă caracte
rul periculos al maşinelor fabricate de această firmă).Un deceniu mai tîrziu , mişcarea
consumeristă se extinde şi în Europa
occidentală,iar în 1980 apar primele organisme
de ocrotire a consumatorului, dar şi cele dintîi reglementări legale
protectoare.În franţa prima variantă a codului consumaţiei intră în vigoare în 1993. La
nivelulUniunii Europene a fost adoptat treptat un program complex de protecţie a
consumatorului prin intermediul Directivei 85/374CEE privind răspunderea pentru
produsele defectuoase,în care domină ideea îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor uniuni
europene şi evitarea peviitor a catastrofelor alimentare.Autonomizarea celor trei factori
ai spaţiului consumaţiei, respectiv producător distribuitor şi consumator se identifică de-
a lungul timpului sub forma celor cinci etapecunoscute de societatea umană în evoluţia
schimburilor economice.Prima fază a economiei este cea autarhică sau primitivă, în care
producătorul şiconsumatorul se suprapun, fiind una şi aceeaşi persoană, fiecare produce
pentru sine şiconsumă ceea ce a creat. Etapa discutată se caracterizează printr-o confuziune
a activităţiide producţie şi a celei de consumaţie,precum
şi prin absenţa oricărei activităţi dedistribuţie.( se consideră că activitatea de
distribuţie nu e necesară).C e a d e a d o u a f a z ă e s t e artizanală , pentru prima
dată,consumatorul este a
doua persoană, căreia i se adresează activitatea de elaborare a producătorului. Disociere
a producţiei de activitatea de consum este posibilă, dar încă nu poate fi vorba despre oa
ctivitate de distribuţie. Relaţia consumatorului cu producătorul se stabileşte cel mai adeseala
iniţiativa primului a producătorului avînd loc „ la comandă” şi respectînd
preferinţeleconsumatorului care deţine rolul dominant.Cea de a treia fază este una
comercială producătorul şi consumatorul nu se mai află caregulă într-o relaţie directă ci sunt
puşi în legătură de un al treilea actor distribuitorul. Apar în faza iniţială vînzătorii ambulanţi
apoi cei sedentari. Distribuitorul în acest cadru se limitează iniţial la a fi transportatorul
mărfurilor către consumatori , dar devine treptat
unc u m p ă r ă t o r   î n   s c o p   d e   r e v â n z a r e   a   b u n u r i l o r   s o l i c i t a t e   s a u   a   b
u n ur i l o r   c ă u t a t e   d e consumator În cea de a patra fază cea industrială, asistăm la
dezvoltarea producţiei apare aşanumita „ producţie standardizată”- o producţie de masă în
privinţa căreia este de remarcatinversarea originii ofertei, atât iniţiativa stabilirii legăturii
comerciale cât şi conţinutulofertei aparţin producătorului, care deţine în această fază rolul
dominant.Producătoruldepăşeşte starea de expectativă dictată de
cererea distribuitorilor şi consumatorilor şi recurge la o producţie de standard,
care se află la sursa „societăţii de abundenţă” şi aconsumismului de mai
târziu.Oferta depăşeşte adesea cererea iar dificultatea majoră încetează să mai fie ceea dea
produce, devenind o problemă de „ a vinde ceea ce s-a produs”. Sistemul abordat este
oargumentare pentru rolul distribuitorului ca şi pentru tragerea semnalului de
alarmă privind poziţia consumatorului care este speculată de producător prin oferte
ireale.Cea de a cincea fază, faza economică este cea consumeristă caracterizată printr-
unexces de produse. Consumatorul în acest sens joacă un rol determinant , exigenţele
saleîncep să fie luate în calcul. Nevoia de securitate a produselor şi
serviciilor calitate şi
fiabilitate a acestora,dar şi reducerile de preţ, ofertele promoţionale, pr
eocuparea producătorilor şi distribuitorilor pentru „confortul actului de
cumpărare” reprezintă prim planul
pentru producător. Pe de altă parte producătorii şi distribuitorii rivalizează pentruseducer
ea şi fidelizarea clientelei şi intră într-o concurenţă acerbă ale cărei reguli
sfârşesc prin a fi fixate anumite condiţii de cumpărare. Activitatea de intermediere surcla
seazăadesea în importanţa actului de producţie iar distribuitorul deţine în numeroase
cazuri„ controlul activităţii producătorului”. În acest caz poziţia cumpărătorului este una
deinferioritate psihologică, informaţională sau economică, în raport cu 
profesioniştiicomerţului.Este momentul în care apare dreptul consumatorului un context
de norme de dreptcivil, comercial, penal, administrativ, şi procesual, dar şi norme autonome,
reguli sui generis
.
I.2. Linii de evoluţie în dreptul consumaţiei .
Tehnicile juridice folosite în dreptul consumaţiei , fenomen care apare doar însocietatea de
consum, ţin în primul rând de noţiuni concrete de civil şi comercial. Acestfenomen în faza
incipientă îşi începe dezvoltarea abia în sec XIX după cel de al doilearăzboi mondial cînd
societatea de consum este ea însăşi produsul aşa numitei revoluţiiindustriale, care a făcut
posibilă, producerea şi respectiv livrarea mărfii în exces cătreconsumator, se trece de la
unicat la produsul standard .Acest mod de producţie este realizatcu costuri mai mici şi
favoriza augmentarea nivelului de trai de confort. Obiectele defolosinţă curentă se
transformă în marfă şi produse de serie, valoarea lor de
întrebuinţaredispare treptat lăsând locul aşa numitei valori de schimb orig
inalitatea obiectelor seschimbă se estompează este înlocuită cu caracterul comun de „
fabricat în serie”
 
Unicitatea unui produs casnic, sau fabricarea acestuia după opţiunile cumpărătoruluieste
taxată drept „ excentritate” şi tinde să izoleze individul de grup, ori apartenenţa la grup prin
gusturi şi la valorile comune ale acestuia este noua religie a secolului.XX.Revoluţia
industrială a fost aşadar urmată în sec XX de fenomenul revoluţieicomerciale. Aceasta este
centrată pe distribuitori care reuşesc să creeze rezultat din alianţametodelor un comerţ
modern, rezultat din alianţa metodelor de vânzare noi (vânzarea pesuprafeţe mari,
vânzarea prin corespondenţă, vînzarea telematică, vînzarea electronică, prin
corespondenţă, promoţia vînzărilor şi tehnici eficiente de marketing), prin
intermediul publicităţii, şi atracţiei generată de creditul pentru consum.Tehnica vînzării
speculează timpul limitat al consumatorului, lipsa informaţiei şi publicitatea excesivă.
Atragerea consumatorului este scopul primordial al societăţii. În faţaunor alegeri atît de
variate consumatorul nu dispune întotdeauna de timp şi de repere pertinente pentru a opta.
De unde şi rolul covîrşitor al mesajului publicitar, un produs de ocalitate excelentă. – oferit
la un preţ scăzut - se poate dovedi un eşec .În acest sens dreptul consumaţiei ca drept de
reacţie şi ordine publică de protecţie îşigăseşte necesitatea în societatea contemporană.În
interiorul acestei revoluţii comerciale transformate rapid în consumism pur ,consumatorul a
fost cel mai adesea neglijat, tratat ca un simplu spectator sau mai gravexploatat ca depozitar
al credulităţii naturale.S- a constatat însă că producţia şi distribuţia în masă prezentau pe lîngă
avantajeşi dezavantaje şi aspecte nefaste:- produse de proastă calitate sau chiar periculoase,-
exces de publicitate înşelătoare,- infantilizarea consumatorului prin jocuri şi concursuri cu
miză economică,-servicii post-contractante costisitoare ori ineficace,-tehnici agresive de
vînzare.Este contextul în care în anii 60 debutează „ mişcarea consumeristă” în SUA şi
apoiin Europa, mişcare care are
ca scop protecţia consumatorului. (Sub o altă denumireinformarea şi
educarea consumatorulor).Mişcarea consumeristă a contribuit la luarea în calcul a intereselor
consumatorului de cătreautorităţile statale dar şi de către profesionaliştii comerţului. În
majoritatea ţărilor Europeioccidentale , guvernele au luat în calcul revendicările
consumeriste încă din anii 70,80 pede o parte pentru a oficializa acţiunile
acestei mişcări dar şi pentru a institui măsuri legislative de protecţie a
consumatorilor , născîndu-se astfel dreptul consumatorului . Chiar dacă în multe
sisteme de drept a sfîrşit prin a dobîndi autonomie şi caractere
proprii,dreptul protecţiei consumatorului este greu de introdus în categoriile clasice fiind
maidegrabă o prelungire a dreptului comercial.

2.DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE CONSUMATORILOR

2.1 DREPTURILE CONSUMATORULUI
In conformitate cu Ordonanta Guvernului nr.21/1992,adoptata ulterior de Parlament prin
Legea nr 11/1994,cetatenii au,in calitatea lor de consumatori,urmatoarele drepturi:
   -Dreptul de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau serviciu care ar
putea sa le prejudicieze sanatatea,securitatea sau viata,sa le afecteze drepturile si interesele
legitime.
   -Dreptul de a fi informati complet,correct si précis asupra caracteristicilor esentiale ale
produselor si serviciilor,astfel incat decizia pe care o vor lua in legatura cu achizitionarea
unui produs sau serviciu sa corespunda cat mai bine nevoilor lor.
   -Libertatea consumatorilor de a alege produsele si serviciile pe care le apreciaza ca fiind
cele mai potrivite pentru satisfacerea nevoilor lor de consum.
   -Dreptul de a avea acces liber la pietele,magazinele,furnizorii care le asigura o gama
variata de produse si servicii de calitate.
   -Dreptul de a fi despagubiti pentru prejudiciile cauzate de calitatea necorespunzatoare a
produselor si/sau a serviciilor.
   -Dreptul de a se organiza in diverse forme associative ca:asociatii,fundatii,grupuri socio-
economice,uniuni si federatii.
2.2 ASOCIATIILE PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR 
au ,in principal, urmatoarele drepturi:
   -Dreptul de a solicita autoritatilor competente luarea de masuri in vederea opririi productiei
sau retragerii de pe piata a produselor sau serviciilor care nu asigura nivelul de calitate
prescris in documentele stabilite de lege sau care pun in pericol viata,sanatatea sau
securitatea consumatorilor.
   -Dreptul de a solicita ,pe cheltuiala lor ,laboratoarelor acreditate efectuarea de analize si
incercari ale produselor destinate consumatorilor si de a publica rezultatele.
   -Dreptul de a introduce actiuni in justitie pentru apararea drepturilor si intereselor legitime
ale membrilor lor.
   -Dreptul de a informa opinia publica,prin mass-media,asupra deficientelor de calitate a
produselor si serviciilor ,precum si asupra consecintelor vatamatoare ale acestora pentru
consumatori.
   -Dreptul de a initia actiuni proprii ,in vederea identificarii cazurilor in care agentii
economici nu respecta drepturile consumatorilor prevazute de lege si de a sesiza organelle
abilitate sa actioneze in domeniul protectiei consumatorului.
-Dreptul de a primi subventii de la bugetul de stat prin intermediul Oficiului pentru Protectia
Consumatorului.
2.3 OFICIUL PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR(O.P.C.)este un organ de
specialitate al administratiei publice centrale,subordonat Guvernului si reprezentat in fiecare
judet,avand ca principala atributie realizarea strategiei,a politicii si a obiectivelor
guvernamentale in domeniul protectiei vietii,a sanatatii si a securitatii consumatorilor,precum
si a drepturilor si intereselor legitime ale acestora.

2.4 RECOMANDARI SI SFATURI PRACTICE PENTRU CONSUMATORI

  Atunci cand se achizitioneaza un produs,trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
     Inainte de cumparare:
   -Cititi informatiile cu privire la produsele ce vi se ofera de catre agentii
economici(denumirea produsului,cantitatea,pretul,termenul de garantie sau de valabilitate,
riscuri previzibile,contraindicatii si mod de utilizare,conditii de conservare si pastrare etc.).
    -Nu va lasati influentati de reclama si ambalaj,deoarece reclama poate fi adevarata dar si
inselatorie ,iar ambalajul mai atragator nu contine totdeauna  un produs mai bun.
    -Pretul si calitatea pot varia mult; alegeti fara graba si cereti toate informatiile de care aveti
nevoie vanzatorului (agentii economici suntobligati sa demonstreze consumatorilor,la
cererea acestora,cu ocazia cumpararii,modul de instalare,utilizare,functionare si intretinere al
produselor).
    -Preturile si tarifele trebuie afisate in mod vizibil si intr-o forma neechivoca,usor de citit.
    -Cititi informatiile scrise cu litere mici;uneori sunt cele mai importante.
    -Nu va lasati impresionati de anuntul"marfa vanduta nu se schimba!" intrucat aveti
dreptul legal la inlocuirea produsului necorespunzator sau la restituirea contravalorii acestuia
si ,dupa caz,la despagubire.
    -Cereti document de vanzare(bon,chitanta)cu data cumpararii,denumirea agentului
economic,denumirea produsului si valoarea.
    -Cititi (fara jena!) indicatiile mijloacelor de masurare la cantariri si verificati si pretul
stabilit de comerciant.
    -Pentru bunurile de folosinta indelungata cereti instructiuni de folosire si certificatul de
garantie (in limba romana,chiar daca sunt din import).
    -Solicitati vanzatorului sa faca demonstratii de functionare si utilizare a acestora.
    -Verificati daca instructiunile de folosire sunt clare si daca certificatul de garantie are
inscrise toate datele legale.
     Dupa cumparare ,daca s-a constatat ca produsul sau serviciul prestat este
necorespunzator din punct de vedere al calitatii:
    -Nu mai folositi produsul si actionati imediat pentru rezolvarea nemultumirii.
    -Prezentati documentele de vanzare si, dupa caz,certificatul de garantie si solicitati
agentului economic(magazinului) de la care ati achizitionat produsul respective,s ail
inlocuiasca sau sa va restituie contravaloarea acestuia.
    -Pentru bunurile de folosinta indelungata,defectate in perioada de garantie,va veti adresa
unitatii "service" mentionata in certificatul de garantie,in vederea remedierii.
    -Incercati sa rezolvati problema aparuta cat mai repede; fiti clari in modul in care vreti sa
fie rezolvata plangerea si adoptati o atitudine politicoasa,corecta si responsabila,dar
perseverenta(chiar daca sunteti refuzati intr-un mod neprietenos).Legea va apara daca aveti
dreptate.
      -Notati cand si cu cine ati vorbit din partea agentului economic respective,ca si raspunsul
primit
     -Daca sunteti nemultumiti de modul de rezolvare a reclamatiei va puteti adresa direct sau
prin asociatiile pentru protectia consumatorilor, O.P.C.-lui,sau,dupa caz,instantelor
judecatoresti competente.
2.5 UNDE VA PUTETI ADRESA
      Plangerile le puteti adresa Oficiilor Judetene pentru Protectia Consumatorilor sau
Asociatiilor pentru protectia Consumatorilor,cele mai apropiate din domeniul vostru.O.P.C.-
urile ,existente in fiecare judet,au obligatia sa primeasca sis a resolve in termen de 30 de zile
sau,dupa caz,sa transmita spre solutionare celor in drept,potrivit competentelor,sesizarile si
reclamatiile primate din partea persoanelor fizice si a asociatiilor de consumatori.
       Reclamatiile si sesizarile sunt examinate conform unor proceduri speciale,urmand sa fiti
informati cu operativitate asupra modului de rezolvare.
2.6 MODALITATI IN CARE VA PUTETI ADRESA:
      -Sesizarea poate fi verbala (telephonic,directa) sau scrisa.Este caracterizata prin absenta
oricarei revendicari materiale,constituind doar semnalarea comercializarii de produse
necorespunzatoare.
      -Reclamatia poate fi formulate numai in scris ,in cazul in care pretindeti inlocuirea
produsului necorespunzator sau restituirea contravalorii acestuia.
      Pentru a putea fi rezolvate si pentru a se comunica raspunsul petentului,sesizarea sau
reclamatia trebuie sa contina urmatoarele informatii:
      -numele si prenumele ,adresa si numarul de telefon al persoanei care sesizeaza sau
reclama;
      -denumirea si adresa agentului economic care a comercializat produsul;
      -produsul reclamat (elemente de identificare si caracterizare);
      -detalii cu privire la deficientele sesizate sau reclamate;
      -pretentiile consumatorului (inlocuirea sau restituirea contravalorii);
      -documente probatorii anexate (bonul);
      -mentionarea faptului ca produsul incriminat a fost sau nu predate organelor de cercetare
ale Oficiului pentru Protectia Consumatorilor.

PREZENTAREA UNUI CAZ:

Au calcat în picioare drepturile pasagerilor, au amânat 76 de zboruri, iar acum mizeaza pe
faptul ca vor scapa cu niste amenzi.
Desi au fost chemati pentru verificari la sediul Autoritatii Nationale pentru Protectia
Consumatorului, niciunul dintre reprezentantii companiilor aeriene cu probleme nu par
nerabdatori sa dea explicatii.
Printre cele 14 companii verificate zilele acestea de ANPC, se numara si Tarom, Lufthansa,
AirFrance si Austrian Airlines.
Reprezentantii ANPC verifica în ce masura angajatii acestor companii au respectat drepturile
pasagerilor, prevazute printr-un regulament european pe care îl au si îl cunosc toti managerii.
Potrivit legislatiei, pasagerii ar fi trebuit sa primeasca:
-mâncare si bautura suficienta pentru timpul pe care l-au petrecut în aeroport
-cazare la hotel si transport gratuit
-apeluri telefonice gratuite si acces la Internet
Astfel, o companie care a întârziat sau a anulat o cursa cu 150 de persoane la bord, poate
plati o amenda de peste 20.000 de euro pentru fiecare drept încalcat.
 BIBLIOGRAFIE:

http://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/Referat-merceologie-
DREPTURILE1822112421.php#

http://ro.scribd.com/doc/95144528/Www-referat-ro-Dreptul-Consumatorului