Razboiul Rece

Pentru mai bine de jumatate de secol dupa incheirea celui de-al Doilea Razboi
Mondial, Razboiul Rece a dominat sfera internationala. Acesta a fost definit ca o stare de
tensiune extrema intre marile puteri, o pauza scurta de la razboiul total, insa caracterizata prin
ostilitate reciproca si implicare in conflicte sub acoperire cu scopul de a sustine interesele
uneia impotriva celeilalte. El a fost declarat o realitate in 1947.

Razboiul Rece a fost un razboi atipic: s-au confruntatmarile tentative de a explica

evolutia umanitatii si marile tentative de a modifica modul de viata superior. In timpul acestui
razboi, S.U.A si U.R.S.S au avut de partea lor, la un moment dat, toate statele lumii. Logica
conflictului nu a fost niciodata logica razboiului dintre S.U.A si U.R.S.S. Intreaga idee a
razboilui era castigarea lumii ( o situatie extrem de complexa). Se considera ca acest razboi s-
a incheiat cu destramarea U.R.S.S.

IN 1947 INCEPE OFICIAL RAZBOIUL RECE !

Acesta este un moment de rascruce in evolutia relatiilor internationale. Problematica

posbelica era reprezentata de principiile atat de diferite ale celor doi mari : SUA si URSS dar
de starea de teama comuna si de nevoia de securitate a celor doua.

Asadar, exista doua perspective : din partea sovietica, cuvintele, gesturile

occidentalilor sunt privite cu suspiciune iar din partea occidentala gesturile sovietice sunt
privite la fel. URSS-ul vrea sa profite de starea de tulburari sociale pentru a instaura regimuri
apropiate de comunismul practicat de ei. Iar pentru americani, inamicul este miscarea
comunista internationala.

In febr. 47’ Foreign Office-ul britanic trimite o telegrama la Washington prin care
anunta ca MB nu mai poate sa sustina guvernul de la Atena in razboiul Civil din Grecia si
cere preluarea responsabilitatii de americani in Mediterana Orientala. In martie 47’, Truman
se prezinta in fata Congresului pentru a sprijini votarea legii 47 prin care se acorda un
imprumut de 400 milioane Turciei si Greciei. O data cu aceasta ofera si o Declaratie prin care
motiveaza propunerea guvernului si anume dorinta de a modifica starea politicii externe
americane.=> „doctrina de containtment” – de indiguire, de blocare, de defensiva a
expansiunii sovietice si avea la baza „Telegrama cea Lunga” . Prin aceasta se enunta si faptul
ca pacea mondiala este data de stabilitatea politica, care la randul ei este data de stabilitatea
economica care trebuie sustinuta prin sprijin si contributii.

Doctrina Truman-a reprezentat schimbarea politicii externe americane de la

izolationism la interventionism ( sustinerea popoarelor libere sub presiunea unor minoritati
inarmate sau a unor forte externe). Walles pledeaza pentru o colaborare economica SUA-
URSS insa Truman il va demite pentru ca il minte.

Cum la nivelul guvernului exista ideea ca nu poate xista o colaborare politica cu

URSS, ramane in discutii doar o colaborare economica.=> iunie 47’ la Harvard University-
Discursul lui G. Marshall-facand referire la starea economica a lumii iar SUA isi exprima
dorinta de a schimba toate formele de asistenta de pana atunci cu o noua forma de asistenta.

The dollar gap-Europa fusese secatuita de razboi, asadar avea nevoie de refacere
economica : tehnologii si resurse americane ( europenii nu aveau dolari si nici nu puteau sa
vanda pe piata economica pentru a face rost de ei ) . Intreaga actiune era indreptata impotriva
haosului si a foametei si nu trebuie furnizata in transe.

Orice guvern dispus sa ajute va gasi colaborare americana, spre deosebire de

guvernele care vor sa paralizeze alte state . Iar orice guvern, partide sau grupari politicecare
vor incerca sa prelungeasca mizeria umana in scop politic se vor lovi de opozitia SUA. SUA
este pregatita sa se opuna, indentificandu-si adversarii in URSS si miscarea comunista
internationala. De asemenea, cere natiunilor vechiului continent sa se puna de acord asupra
modului in care vor fi ajutate si rolul lor.

In iulie 47’ are loc la Paris intrunirea a 13 state europene si reprezentantii zonei
Triestului. Ulterior se vor adauga alte 3 state europene, se vor retrage delegatiile cehoslovace,
poloneze, romane, bulgare si albaneze care denunta planul ca fiind unul de suprimare a
economiei nationale.

Se solicita 30 mld si se aproba 19 mld dolari si reprezinta cea mai mare suma data
vreodata spre asistenta nerambursabila, care se depuna drept gaj in bancile nationale.

Planul Marschal-marcheaza sfarsitul complet al sperantelor de redresare economica

comuna dar arata si atitudinea sovietica prin neparticipare, care reteaza orice speranta.

In martie-iunie 47 la Moscova au loc convorbiri intre ministrii de externe pentru

incheierea Tratatului. Se ordona blocarea rutelor terestre se feroviare care faceau legatura.

Intre 1948-1953 au loc mai multe crize care au ca numitor comun infruntarea dintre
Uniunea Sovietica si aliatii sai cu SUA. Tot acum se trece de la teatrul de razboi euopean in
Extremul Orient=>incep sa se stabileasca primele reguli ale confruntarii.

Se observa ca regimul comunist nu tine de Stalin caci si dupa moartea sa acesta se

manifesta la fel de efervescent.

Are loc o divizare a statelor care se afla pe aceeasi linie de demarcatie a comunismului
si capitalismului: Germania/Coreea 53’/ Vietnam 54’

Incepe cursa inarmarilor nucleare, SUA are monopolul bombelor atomice. Uniunea
Sovietica nu are forta de productie pentru a isi mari arsenalul=> SUA va avea suprematia
atomica pana in 50’. Cu toate acestea, platforma aeriana are nevoie de o baza ( deasupra OC.
Arctic) ( mobile si fixe) dar si de bombardiere.

Prima criza izbucneste in Europa si are drept miza Germania-Berlinul. Pe 22 iunie 48’
aliatii anunta hotararile Conferintei de la Londra si relanseaza marca germana si Banca
germana. Aprovizionarea soldatilor este grea dpdv logistic.
 Datorita existentei palierului nulcear, crizele internationale se doresc a fi substituiente
ale razboiului . Au loc intregi teste de vointa pentru castigarea de prestigiu, imagine si mai
putin pentru castiguri teritoriale.

Derapajul apare atunci cand gestiunea crizelor esueaza iar Stalin testeaza spre folosirea
unui astfel de derapaj ca instrument iar asta va sublinia pentru SUA si mai mult rolul
Berlinului.

US blocheaza transporturile civile si furnizarea de carbuni pentru centralele Berlinului

Occidental=> SUA initiaza operatiunea „VITLES”-adica construiea unui pod aerian pentru
ajutorarea berlinezilor ( mobilizarea fortei de transport SUA si MB) care a fost incununata cu
succes.Asadar in mai 49’, sovieticii opresc blocada pentru ca nivelul de viata al berlinezilor
din V crescuse suficient ( solidaritate intre americani germani ). Insa sovieticii au cereri mult
prea mari, ei doresc o Germanie impartita, cu partea estica strans legata de ea.

In oct. 47’ la Varsovia are loc intrunirea delegatiilor comuniste din intreaga lume =>
COMINFORMUL. Ideologul Partidului Comunist, Jdanov „trompeta” lui Stalin vorbeste de 2
politici opuse, de doua tabere: una imperialista si anti-democrata si una anti-imperialista si
democratica. El sustine ca socialistii de dreapta sunt inamicii comunismului si defineste lumea
in doua paradigme total opuse.

Anul 47’ reprezinta ruptura irevocabila intre cele doua tabere=> incepe oficial
Razboiul Rece. La sfarsitul lui 47’ are loc o ultima incercare de reconciliere la Londra prin
Conferinta Ministrilor de Externe, denumita si Conferinta Ultimei Sanse, care insa se incheie
fara nici un rezultat.

In febr. 48’ are loc o noua conferinta la Londra, datorita loviturii de Praga pentru
discutarea problemei germane, la care participa MB, SUA si Franta. Ambasadorul sovietic de
la Praga inseceneaza o criza politica. Cehoslovacia este singurul stat din S-E-ul Europei in
care Partidul Comunist castigase alegerile din 45’ pentru ca guvernul era majoritar
comunist=> Eduard Benes demisioneaza=>guvernul cade si este refacut sub conducerea lui
Godwald intr-o maniera comunista. Este bine stiut ca URSS-ul nu accepta decat regimuri care
sunt profund comuniste iar problema Germaniei se discuta tot mai des: martie, aprilie, iunie.

In martie 48’ are loc Tratatul de la Bruxelles intre Gr, Fr,MB, Benelux si Italia si
reprezinta primul tratat de securitate colectiva si aparare colectiva fata de URSS. Un al doilea
plan al tratatului il reprezenta unificarea celor trei zone ale Germaniei sub un comandament
unic american. Asadar se anunta debutul procesului electoral in Germania pentru infiintarea
Adunarii Constituante. Se reinfiinteaza banca germana si se reintroduce marca. Stalin vede in
asta un posibil atac asupra URSS-ului.

In iunie 48’ are loc criza Iugoslaviei iar Tito ameninta ca va parasi COMINFORMUL.

In urma Conferintei de la Londra, a loviturii de la Praga si a crizei iugoslave pe 28

iunie 48’ Stalin genereaza criza Berlinului cu 4 sectoare de ocupatie. In ianuarie 49’ peste
6000 ( pana in 12.000) de tone de marfa aterizau in Berlinul Occidental. Intreaga operatiune a
costat 0,1 din bugetul guvernului federal SUA ( enorm). Criza Berlinului se incheie in mai 49’
iar in iunie au loc alegerile din partea Occidentala a Berlinului=> apare RFG iar in oct. Apare
RDG (replica sovietica). Iar problema se rezolva astfel : acelasi stat, insa cu doua regimuri
politice diferite:RFG- Republica Federala a Germaniei, o evocare a unei stari temporare cu
capitala la Bon si RDG- Republica Democrata Germana- un substituit al statului Germania.

In 49’ se infiinteaza NATO ceea ce reprinta un moment important pentru ca certifica

asumarea responsabilitatilor pentru securizarea partii occidentale a Europei=>tranferul
razboiului spre Extremul Orient. China devine comunista dupa ce trupele lui Mao cuceresc
Beijing-ul „marsul cel lung” => opozitie furibunda fata de SUA. In oct. 49’ se incheie
Tratatul de asistenta militara si economica dintre China si Uniunea Sovietica.

In timpul razboiului civil chinez, trupele nationaliste de rezistenta se retrag in Taiwan

si formeaza republica Chineza : acelasi popor cu 2 regimuri si 2 state diferite. China era
reprezentata de un nationalist si conducator al trupelor Kuomintagului.Uniunea Sovietica isi
retrage reprezentantii din Consiuliului de securitate al NATO din cauza Chinei –reprezentatul
Chinei era nationalist si nu comunist.

In Coreea, dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In S-ul peinsulei erau
stationate trupe SUA iar in N erau trupele US. In mai 48’ au loc alegeri in Coreea de S,
castigate de Sigman Rhe. In august 48’ , sub controlul US, se organizeaza o Adunare Populara
a intregii Coree, care in sept. 48’ anunta crearea Republicii Populare Coreea condusa de seful
Partidului Comunist, Kim-Il-Jung. Cele doua entitati sunt despartite de paralela 38. Statul
Nord Coreean este recunoscut de Uniunea Sovietica si de China, restul statelor recunosc doar
existenta Coreei de S.

In Asia de SE, dupa retragerea japoneza, fosta administratie franceza de intoarce in

Indochina si se confrunta cu miscari de independenta conduse de Partidele Comuniste. Cea
mai puternica rezisntenta anti-franceza o au in Vietnam, unde gherilla comunista, condusa de
Ho Chi Min luptase contra japonezilor, acestia refuza intoarcerea administratie coloniale
franceze=> izbucneste Primul Razboi Colonial din Indochina dintre Franta si trupele de
gherilla vietnameze.In ianuarie 50’, US recunoaste guvernul Ho Chi Min iar Sua considera
legitim guvernul Bao Dai de la Saigon, insa in cazul Vietnamului nu se realizeaza o impartire
teritoriala, Saigonul fiind sustinut de francezi.

In ian. 50’ trupele nord-coreene antrenate de US trec paralela 38’ si invadeaza Coreea
de S, incercand o unificare comunista. Motivele sunt reprezentate de promisiunea lui Stalin de
a invada Sudul, insa se impune un plan de sprijin prin care sa nu se implice direct in actiune,
ci doar logistic, prin aprovizionare. Astfel, Stalin testeaza rezistenta SUA. Are loc o conectare
intre miscarea de independenta nationala, de prostesc social cu ideologia comunista si cu
logica RR. Societatile sunt dezechilibrate, cu populatie oraseneasca aflata in debut economic
si social cu marii latifundiari, cu interese economice abuzive. Drumul lor spre modernizare a
inceput cu mult dupa europeni iar aceasta miscare sub forma insurectiilor se intalneste cu
ideologia comunista care promite o societate dreapta si echilibrata. Ambele mari puteri
plaseaza aceste lupte in cadrul conflictului bipolar US si SUA. RR se extinde cu vigoare si
atinge zone indepartate de zona epicentrului.
 Coreea are o istorie tumultoasa , este infricosata de o cruda ocupatie japoneza,
ilegalitati, un stat ramas in urma modernitatii, asadar modelul comunist pare unul
atragator.Independenta Coreei pare sa fie realizabila doar prin razboi si cu sustinerea US. Pe
25 iunie, trupele coreene nordice, profitand de faptul ca armata sudica era slaba si lipsita de
ajutor SUA cuceresc intreaga peinsula, cu exceptia unui singur punct.

Truman va riposta, ordonand ca perimetrul care mai rezista sa fie aparat si obtine un
mandat al Natiunilor Unite pentru o reactie militara fata de atacul coreean. In sept 50’,
generalul Mc Arthur reuseste o lovitura de stat, debarcand trupe aproape de Seul=> capitala
este cucerita iar trupele nord-coreene aflate in sud sunt nevoite sa se retraga. In oct. Consiliul
de Securitate ONU, la cererea SUA da mandat pentru ca fortele aliate sa intre in Coreea de N.
In noiembrie, SUA cucereste toata zona N, in afara de o zona muntoasa. Avioanele SUA care
bombardeaza se intalnesc cu cele sovietice=> razboiul creste in intensitate. Incep sa apara pe
front trupe chineze care intervin alaturi de nord-coreeni, peste un milion, inarmati de sovietici
si care sustin ca sunt voluntari. In fata presiunii chineze, armata aliata se retrage. In 51’ Seulul
este cucerit de trupe chineze din nou.

Razboiul se poarta in Sud iar Mc Arthur concepe un plan de bombardamente la granita

dintre Coreea si China: centuri de colbat prin care chinezii sa nu mai treaca/ 24 de orase
chineze sa fie bombardate iar militarii SUA trebuiau sa debarce in China si sa o scoata din
razboi. Insa planul esueaza pentru ca SUA nu era pregatita intern iar Truman nu era de
acord.=> Truman ii cere demisia lui Mc Arthur si este inlocuit cu Rigeway.

Trupele aliate recuceresc din nou Seulul in martie-aprilie 51’- iulie 53’-> razboiul s-a
purtat pe granita dintre cele doua state si a avut aspectul Primului Razboi Mondial ( transee)si
a rezultat in moartea a 2 milioane de morti coreeni din 10 milioane. In continuare cea
maifragila problema ramane folosirea armei atomice, avand in vedere ca Mao ii cere lui Stalin
un atac nuclear.

In iulie 53’ , datorita mortii lui Stalin se semneaza armistitiul de la Pam Mun Jon,
inceteaza operatiunile militare si se formeaza o zona gri de razboi si pace.

Razboiul din Coreea reprezinta o prima agresiune deschisa dupa Al Doilea razboi
Mondial. Principiul dominoului domina gandirea SUA in doctrina de containment pana la
sfarsitul Razboiului Rece, mai ales ca regimul comunist are o forta de extindere ca un virus in
statele inconjuratoare. Nu mai este vorba doar de teritorii, bani sau putere ci de redefinirea
intereselor de securitate a celor doua mari puteri : SUA si US. Iar o data cu izbusnirea
razboiului din Coreea acesta da fiori europenilor ca s-ar putea extinde si in Germania care de
asemenea avea doua state si doua regimuri politice opuse=> un suflu nou integrarii Europei
Occidentale in dimensiunea ei militara. De asemenea legitimeaza si confirma datele existente
in memorandumul NSC68 care pune accentul pe doua principii: 1) provocarea comunismului
este globala iar SUA trebuie sa faca fata si 2) SUA are forta economica si militara de a opri
expansiunea comunismului peste tot in lume.

Sua intra intr-o campanie diplomatica dupa conflictul din Coreea de incheierea de
pacte de securitate bilaterale ce vor incercui US:
 o 1949- NATO
o 1951- Anzus-Australia+SUA+Noua Zeelanda
o 1954- SEATO- dupa modelul NATO (Asia de S-E) : Australia, Noua
Zeelanda,SUA ,MB si Indonezia
o 1955- Pactul de la Bagdad
o 1959- isi ia numele de „CENTO”- MB, SUA, Irak( se retrage in 59’), Iran,
Turcia si Pakistan
o 1967- ASEAN- organizatie economica care inlocuia SEATO; are valente de
securitate- Malaezia, Thailanda, Indonezia, Filipine, Singapore si SUA aflata in
plin razboi cu Vitnamul.
o 1955- Tratatul de securitate dintre SUA si Japonia si cu acesta cercul se inchide

In 1949 apare si CAER- org. De ajutor economic reciproc-contra NATO- tenteaza o

organizatie economica a statelor satelit;

1955-reinamarea germana si includerea sa in NATO a dus la crearea Tatratului de la

Varsovia, format din grupul de state satelit in E.

Se surpinde razboiul din Vietnam in Indochina intre francezi si trupele de gherilla ale
comunsimului vietnamez. Dupa 1953, Eisenhower implica ofiteri militari in sprijinul fortelor
franceze slabe pentru a face fata ofensivei vietnameze.Francezii au insuccese, culminand cu
1954, cand la Dien Pien Phu, are loc o batalie in care legiunea franceza este aproape anihilata-
cea mai teribila infrangerea pentru armata franceza deoarece reprezenta o victorie a unei
armate improvizate contra profesionalistilor si de atunci incep soldatii francezi sa se
alimenteze cu arme ale SUA.

Se propune folosirea armelornucleare tactice pentru a dobori inaltimile bazelor tactice,

dar Eisenhower refuza=> se trece la tratative=> Geneva-tratat la care garantii sunt SUA si US.

Vietnamul este despartit in N, care se comunizeaza rapid si S unde apar dictatori locali
contra comunsitilor si democratilor, cu urmatorul plan : in 56’ trebuiau organizate alegeri
libere in care populatia sa decida sub ce regim dorea sa traiasca.

In 1954, China continua afrmarea sa ca putere militara, desi pierduse 800.000 de

oameni si logistica in razboiul din Coreea are totusi puterea de a bombarda insulele Quenay si
Matsu din jurul Taiwanului. Reia presiunile asupra Taiwanului pentru ca nu dorea ca acesta sa
isi obtina independenta sub amenintarea anihilarii si debarcarii.

SUA reactioneazaprin introducerea noului concept strategic „bringmanship” cu scopul

de a impinge criza spre margine, astfel incat sa forteze adversarul sa dea inapoi. Strategia lui
Eisenhower este diferita de cea a lui Truman care utilizaze angajarea treptata in criza prin
doctrina de containment. Eisenhower pune mai mult accentul pe armamentul nuclear.SUA
totusi nu isi permite o confruntare cu China datorita armatei mici asa ca prefera un atac
nuclear. Doctrina Eisenhower este insotita si de doctrina „massive retai” , adica daca SUA
este atacata convetional, ea va raspunde nuclear si total.
 Eisenhower da ordin flotei a XII-a sa faca o demonstratie de forta in Marea Chinei,
debarcand in Formosa cu narme nucleare la bord si astfel obliga China sa se retraga pentru a
nu utiliza forta nucleara.

Un nou teatru de razboi – Orientul Mijlociu

Africa de Nord- este prinsa in razboiul de independenta al Algeriei contra trupelor

franceze. In Egipt , Nasser cauta stabilitate si dezvoltare economica rapida. El concepe
proiectul marelui baraj de la Aswan, o lucrare care ar fi furnizat energie electrica, acceptand
asistenta sovietica si alunecand spre tabara lor. Astfel in 56’ nationalizeaza Suezul si
genereaza „Criza Suez-ului „ . Au loc negocieri secrete intre Fr, MB si Israel care intra in
negocieri datorita retargerii trupelor ONU din peninsulele Sinai si blocarea corpului israelit.

In 1957, ataca Egiptul iar trupele franco-britanice desanteaza de-a lungul Suezului iar
conflictul se va finaliza o data ce SUA va cere MB si Fr sa se retraga.

Hrusciov provocase o surpriza dupa ce a citit raportul secret in care erau enuntate
crimele lui Stalin si se angaja in procesul de destalinizare, adica eliminarea birocratiei Uniunii
Sovietice loiale lui Stalin si de a o inlocui cu oamenii sai.

In octombrie 56’ Hrusciov ameninta nuclear Fr si MB si sporeste angajamentul militar

fata de Egipt . Infrastructura egipteana de israelieni trimite Egiptul in tabara US .

Incepe revolutia maghiara cu miscari de prostest in Polonia unde comunistii sunt ucisi
iar capitalistii restaurati, insa US nu putea permite asa ceva deoarece le era frica sa maghiarii
sa nu ajunga la frontierele sale.Atunci Hrusciov da ordin ca trupele sovietice sa ocupe
Budapesta, unde desi maghiarii se opun, sunt infranti iar capitala este cucerita de US.

Anul 1956 marcheaza eliminarea cultului stalinist si eliminarea liderilor est-europeni

numiti de Stalin, desi asa s-ar putea crede initial, nu este vorba de o relaxare a politcii externe
US, ci de dorinta lui Hrusciov de a elimina lioalitatile staliniste si de a impune fidelitatile sale.

57’-62’ – este o perioada de escaladare a evenimentelor din mediul international si de

deseminare a conflictului.

58’ In Irak are loc o lovitura de stat iar puterea este preluata de generalul Kassem,
simpatizant sovietic. In Liban incepe drama Perlei Orientului.

Siria aluneca treptat spre Liban, pe care ulterior il invadeaza: conflicte intre crestini si
musulmani. SUA intervine=> US furnizeaza arme Siriei=> prin doctrina Eisenhower, SUA
bombardeaza Siria.

In 56’, In Vietnam in loc de alegeri libere apare un conflict de proportii : incepe

razboiul intre fortele comuniste din S( Vietkong) si trupele fidele regimului de la Saigon
condus de Ngo Diem. Sua percepe acest conflict ca o agresiune comunista si mareste numarul
consilierilor militari americani. Vietnamul de Nord va sprijini miscarea comunista din S.
 In 59’ in Cuba, generalul Batista este debarcat de o revolutie a fortelor demicratice
conduse de un grup de militanti comunisti marxisti condusi de Fidel Castro. În ianuarie 1959,
dictatorul cubanez Fulgencio Batista, care se bucura de sprijinul americanilor, a fost răsturnat
de la putere de armata de gherilă a lui Fideo Castro. Inițial, administrația Eisenhower a privit
cu ochi buni revoluția cubaneză, căci Batista ajunsese să fie un aliat care strica imaginea
Americii, iar un guvern democratic la Havana, care urmărea inițierae reformelor sociale
necesare, avea să fie, în viziunea Washingtonului, un aliat mult mai stabil și de încredere. S-a
dovedit însă că liderii de la Casa Albă au fost prea naivi în ceea ce-l privea pe Castro.

Problema era că Fidel Castro nu avea cum să abordeze problemele fundamentale ale
cubanezilor – sărăcie, rată mică de alfabetizare și un sistem de sănătate la pământ – fără a
afecta interesele Statelor Unite. În plus, în viziunea lui Castro și a multor cubanezi, dominația
americană era una din cauzele principale ale problemelor Cubei, și ea trebuia înlăturată.

Pe măsură ce proprietățile americane erau expropiate de noul guvern, inamicii învinși

ai lui Castro au fost tratați fără milă, iar alegerile au fost amânate până când grupul fidel al lui
Castro pusese mâna pe toate pârghiile puterii. Și pe măsură ce atitudinea lui față de Statele
Unite ale Americii se înăsprea, Castro devenea din ce în ce mai popular, fapt care la
Washington devenea inacceptabil.

In logica Războiului Rece, el devenea astfel un potențial aliat al sovieticilor.

Dezvoltarea relațiilor dintre regimul lui Castro și Uniunea Sovietică au făcut ca americanii să
perceapă Cuba ca o amenințare crescândă la adresa hegemoniei americane în emisfera vestică,
o amenințare ce nu mai putea fi tolerată.

Guvernul sovietic salutase revoluția cubaneză, iar ostilitatea americană vizavi de

regimul lui Castro creștea direct proporțional cu sprijinul pe care URSS l-a arătat față de
Cuba. Țara nu a fost niciodată un adevărat servitor al Moscovei, dar dependeța sa față de
centrul de la Kremlin a crescut datorită nevoilor pentru ajutor militar și economic. Atât la
Moscova, cât și la Havana se credea că americanii plănuiesc invadarea Cubei, iar Hrușciov nu
putea permite la acel moment dispariția singurul stat comunist din emisfera vestică.

Deși inițial Kennedy și Hrușciov au fost, la început, agresivi și mult prea încrezători în
forțele proprii, odată ce și-au dat seama de situația extrem de dificilă în care au ajuns, cei doi
lideri s-au arătat gata să caute, în mod responsabil, o soluție pașnică. Ignorând sfaturile celor
mai radicali dintre consilierii lor, care ar fi dorit izbucnirea conflictului, Kennedy și Hrușciov
au avut grijă să nu înrăutățească și mai rău situația. În plus, criza rachetelor a dovedit că lipsa
de comunicare directă dintre Casa Albă și Kremlin poate avea consecințe fatale, astfel că a
fost întemeiată așa-zisa „hotline”, linia telefonică directă dintre cele două centre de putere.

Criza cubaneza a fost un moment de rascruce in istoria internationala postbelica.

Asadar apare tentatia introducerii unor reglementari mai precise in relatiile directe, dar mai
ales pe planul inarmarii nucleare. In 73’ si 74’ experimentele nucleare devin interzise si apar
primele tenative de a discuta. Sunt relatii directe caracterizate de un grad de acceptare
reciproca.
 Destinderea a fost transmisa si blocurilor => initiative particulare de apropiere : RFG
si RDG se recunosc si intra in ONU . Statele din est primesc asistenta economica.

Razboiul Rece se exitinde geografic in perioada de destindere si capata accente si mai

violente.Este alimentat de logici regionale specifice: tenta sociala din S-E ul Vietnamului
( 74’) = Guvernul de la Saigon vs Vietkong..

Războiul de Iom Kipur - a fost un conflict armat dintre Israel și o coaliție de națiuni
arabe condusă de Egipt și Siria, care a durat între 6 octombrie și 26 octombrie 1973. Războiul
a izbucnit de ziua de Iom Kipur (Ziua Ispășirii, cea mai importantă zi de post evreiască),
printr-un atac surpriză conjugat egipteano-sirian, forțele atacatoare traversând liniile de
încetare a focului din Peninsula Sinai și respectiv, de pe platoul Golan, teritorii cucerite de
Israel în Războiul de Șase Zile (1967).

Egiptenii și sirienii au avansat în primele 24 – 48 de ore, după care situația militară a

început să se schimbe în favoarea israelienilor. După a doua săptămână de lupte, sirienii
fuseseră scoși definitiv din zona platoului Golan. În sud, în peninsula Sinai, israelienii au lovit
la punctul de joncțiune a două corpuri de armată egiptene, (Armata a II-a și Armata a III-a)
traversând canalul Suez, (vechea linie de încetare a focului), încercuind o întreagă armată
egipteană, chiar în momentul în care intra în acțiune rezoluția de încetarea a focului a ONU.

Războiul a avut numeroase implicații pentru multe națiuni. Lumea arabă, care fusese
umilită de înfrângerea categorică a coaliției egipteano-siriano-iordaniene din timpul
Războiului de șase zile, s-a simțit răzbunată de seria de victorii de la începutul războiului.
Același sentiment a deschis calea către procesul de pace care avea să urmeze, ca și spre
liberalizările care au urmat, precum așa-numita infitah, "politica egipteană a porților
deschise". Acordurile de la Camp David, care au fost semnate la scurtă vreme după aceea, au
dus la normalizarea relațiilor dintre Egipt și Israel și la recunoașterea, pentru prima oară de
către un stat arab, a Israelului. Egiptul, care se distanțase deja de Uniunea Sovietică, a părăsit
după acest moment definitiv sfera de influența sovietică.

Logica Orientului Mijlociu are propria sa ratiune, nu una ideologica, sursele fiind
locale.

Apar probleme si in America de S : bazinul Caraibe spre S – lovituri de stat, razboi

civil,crime asumate de Guvern.

O alta problema este cea a decolonizarii continentului african. Anul 67’ este anul
decolonizarii, 42 de state sunt declarate independente. Este o zona generatoare de conflict si
instabilitate : genocide si conflicte interstatale, care insa nu sunt provocate de marile puteri, ci
mai degraba invers=> teatru al Razboiului Rece.=> situatia internationala este una complicata.

In mai 68’ au loc mutatii politice la nivel mondial. Cresterea numarului partidelor
comuniste, radicalizarea discursului de stanga. Este o perioada in care ecologismul ca act
politic se dezvolta pe glob. Perioada urmatoare destinderii genereaza o mutatie globala la
nivel generational. Pe plan global acesti tineri sunt combatanti ai comunistilor.

In 79’ are loc reinghetul Razboiului Rece, unii specialisti vorbesc chiar de al Doilea
Razboi Rece. Apare principiul non-interventiei in treburile interene al celuilalt, cei doi se
abtin se intervina.

Insa, o data cu impunerea aliatilor decurg alte doua evolutii : 1) fracturi in interiorul
blocului ( Franta iese din NATO in 66’ ) / sciziunea treptata intre China si URSS, ceea ce va
complica si mai mult logica Razboiului Rece; 2) fracturi in interiorul Blocului Comunist- 68’
Primavara de la Praga/ razboiul din Vietanam pe fundal-in 64’ amplasarea de trupe americane
in Vietnamul de Sud=> razboiul din Vietnam devine simbolul tuturor nemultumirilor si
devine locul cel mai pomenit in ceea ce priveste discriminarea rasiala.In 75’ ofensiva generala
plecata din N va ocupa Saigonul.In ceea ce priveste componenta politica SUA, la Casa Alba
vine Nixon. Pierderea din Vietnam va reprezenta un esec cvasiregional al SUA si aliatilor sai
pe scena politica.

America Latina

In America Latina:

-1964-Brazilia-lovitura de stat militara il debarca pe presedintele Goulard care

incearca sa reduca handicapul tarii prin mijloace de tip castrist

-1965- Santo Domingo-dictatorul local, Truhillo, este debarcat de o revolutie locala

( apar trupele cubaneze si puscasi marini americani vins a sprijine)

-1967- este ucis de fortele armate boliviene cu asistenta CIA: Che. GhevaraIn 67’ este
ucis cu asistenta CIA Che Guevarra.

Sciziunea Chino-Sovietica

In 66’ China trece printr-o majora rasturnare culturala „ Return of the Mao” care face acelasi
asalt ca si Stalin in timpul Marii Terori. Mao va face apel la generatia tanara, pe care va pune
un accent obsedant : delatiunea sau crima impotriva propriilor parinti. Astfel Mao pozeaza in
campionul lumii comuniste impotriva imperialismului.

Lui Mao insa ii lipsesc datele relatiei dintre US si Sua=> Mao ataca puterea de la
Kremlin=> tensiuni intre US si China care detine si ea o arma nucleara.In 69’ starea de
tensiune chinezo-sovietica ajunge la maxim. De-a lungul fluviului Osui sunt sute de morti.
Aceasta ruptura a produs oprtunitatea unui mutatii externe: apropierea americano-chineza
( ex. evenimente culturale in China si vizita lui Kissinger la Pekin. In 71’ China ia locul
Taiwanului in Consiliul de Securitate.
 In 68’ se semneaza la Geneva actul de neproliferare a armelor atomice, semnat de 62
de tari fara Franta si China. In mai 72’ –SALT 1 care facea o delimitare cantitativa si nu
calitativa. In 68’ US cumpara pentru prima data grau din SUA.

In 70’ situatia se complica – are loc o deschidere spre EST. In 69’ noul cancelar al
Germaniei da un credit major US. Brandt recunostea rezistenta RDG.

Anii 70’ reprezinta anii cei mai tulburi ai Razboiului Rece . In oct 73’ statele arabe
producatoare de petrol decid sa se limiteze si apoi sa inceteze productia de petrol tarilor care
sustin existenta Israelului.

-ANII ’70 marcheaza victoria comunismului la nivel mondial

-1973 incepe conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa de la Helsinki=> 1975 actul
final de la Helsinki: inviolabilitatea frontierelor reiese dupa WW2 ( se recunosteau toate
cuceririle US inainte si dupa WW2)

Statele semnatare sa nu intervina in afacerile interne ale altor state( interzicerea oricaror forma
de propaganda, recunoastere a legalitatii regimuriloe policitice comuniste). Colaborare
economica stransa intre E si V=> US si SUA semneaza Declaratia Universala a Drepturilor
Omului

Criza economica in V –generata de marile probleme ale centralizarii economice.

-intre statele2 comuniste din E Europei si US au inceput sa apara nuclee de organizatii in

afara partidului: Carta 75; Carta 77; Comitetul Helsinki( adunau oameni dispusi sa discute)

-esenta partidului unic si al regimului comunist: adevarul singular=> aceste grupuri au deschis
oaze de existenta non-statala si non-comunista ( nu erau numai politice, ci vizau si socialul)

-In Cehoslovacia apar astfel de grupuri precum si reforma la sf. Anilor’70

-1989-nu poate fi inteles fara experientele formatoare ale generatiei de la mijlocul anilor 70.

-aprilie 1975 ofensiva N Vietnameza cucereste Saigonul

-la televizor, intreaga lume priveste impotenta americana, infrangerea americana de catre un
popor mic si sarac

-1975 in Cambodgia, temerele americane de extindere a comunismului prind contur

-POL POT si Khnery cuceresc puterea=> genocid ( al treilea al sec XX)

-are 7 mil de locuitori la inceputul lui 1975, pierde 1,5 mil de oameni si 3,5 mil sunt deportati
( la sate, fara hrana si unelte)

-1975 incep tensiunile intre Vietnam si China datorita problemelor din Cambodgia

-V invadeaza Cambodgia=> 1979 si China intervine in Vietnam

-pana in 1975, Vietnamul si Cambodgia erau in conflict civil pe propriul teritoriu

-1975 US reuseste sa se implanteze cu baze militare in Etiopia, Angola , Mozambic

-in Portugalia regimul Salazar cazand, alegerile din 1975 dau nastere unui regim in care
comunistii si socialistii sunt adanc implantati

-alegerile in Italia-> PC face un salt mare

-campanie electorala in FR=> socialistii isi apropie discursul de cel al comunistilor radicali

-1978 INCEPE Revolutia iraniana-tentativa de modernizare a Iranului

-sahul este vazut ca un aliat al SUA impotriva US( in Iran, SUA avea o retea de interceptare a
semnalelor radio din US)

-profitand de plecarea sahului, un fanatic religios, Khomeini instaureaza un regim prin

asasinarea a multor conducatori politici („fundamentalismul religios”)

-Khomeini foloseste arma petrolului=> 1979- reducerea cu 70% a exportului de petrol in

Occident

-Iranul isi anunta pretentiile cu privire la o zona petroliera intre Iran si Irak=> 1980 razboi
sangeros ( cu arme chimice intre cele 2)

-socul petrolier atinge SUA=> membrii ambasadei americane din Iran sunt arestati ( „criza
ostaticilor”)=> la nivelul imaginii, SUA este din nou Infranta

-Revolutia radicalizeaza grupuri islamice din Asia Centrala, in teritorii sovietice: in

Afganistan ( care in 1979 sufera o lupta pt putere interna)=> aceste evenimente creeaza
frisoane la Berlin

-razboiul va dura un deceniu=> 1,7 mil afgani morti, 7 mil refugiati ( in Pakistan)

-in SUA, se produce un declik spre a duce o politica de cooperare internationala

=> in 1979-Congresul SUA denunta pactul SALT II

-in 1980 SUA reintroduce sanctiunile economice la adresa US, boicoteaza Jocurile Olimpice
de la Moscova

-deciziile americane sunt fenerate si de exploziile din America Centraka si de Sud

-pt americani, actiunile sovietice ( in special Afganistanul) nu respecta Acordul de la Helsinki

ex. Nicaragua-dictatorul Somoza este indepartat

-regim amrxist si semneaza un tratat de colaborare ec si militara cu US

-Salvador si Guatemala –guvernele locale sunt contestate de gherile non-marxiste care

primesc sprijin sovietic
-Panamapgherilele comuniste sunt gata sa preia puterea=> generalul Noriega opreste avansul
comunist

=> 1982-Atlanticul de Sud- hunta militara a Argentinei ocupa Insulele Malvine care aparineau
Coroanei britanice=> interventiei MB=> razboi castigat de britanici

Dupa incheierea razboiului, Roosevelet nu a formulat un program de pace post-razboi, in

schimb a emis un set de principii idealiste cu privire la unirea opiniei americane cu cea a
aliatilor impotriva fascismului.

Cu toate acestea, in 41’, Churchill si Stalin au cazut de acord in priviinta lumii de dupa
razboi, bazata pe dreptul auto-determinarii. Cu toate acestea Stalin nu avea nicio intentie sa
lase asemenea idealuri sa ii afecteze politica din Estul Europei, in timp ce Churchill nu
intentiona nici el sa le aplice in Imperiul colonial.

O noua viziune in politica americana este cea legata de economia de dupa razboi, care
in mare parte ii apartine Secretarului American de Stat, Cordell Hull, care considera ca noua
ordine economica ar trebui sa fie bazata pe principiul „portilor deschise” a comertului si
investitiilor.Astfel, o noua criza ar fi putut fi evitata daca toate natiunile ar fi avut acces egal
la pietele globale, la aprovizionarea cu materii prime si aceleasi oportunitati de investitii.
Drept rezultat al deschiderii pietelor, toate natiile, sarace sau bogate vor prospera, se vor
reduce discrepatntele economice si inegalitatile care au dus la aparitia fascismului in prima
instanta.

Asadar, o serie de istorici revizionisti americani si-au explicat comportamentul agresiv

american impotriva Uniunii Sovietice pe baza politicii economice dusa de Statele Unite. Ei au
argumentat ca dorinta Statelor Unite pentru dominatia economica a dus la o coliziune cu
Uniunea Sovietica care nu dorea ca economia sa, si asa slabita de razboi, sa fie dominata de
americani. Din acest punct de vedere, deteriorarea legaturilor americano-sovietice a aparut ca
urmare a eforturilor sovietice de a se apara si de a isi apara interesele in fata expansiunii
economice americane. Cu toate acestea, aceasta teorie nu a reusit sa explice conflictul sovieto-
american de dupa 45’ , avand in vedere ca si inainte de 39’ zona est-europeana nu a
reprezentat un interes economic pentru S.U.A.