Manastirea Sfantul Dimitrie Basarabov - scurt istoric

Basarabov
Manastirea Sfantul Dimitrie Basarabov este o manastire ortodoxa infiintata in pestera in
care s-a nevoit Sfantul Dimitrie cel Nou.
Satul Basarabov se afla la 3-4 kilometri de Dunare, in linie dreapta, insa vatra vechiului sat
Basarabov era initial mai aproape de Dunare. Noua asezare s-a mutat putin mai spre Ivanovo,
mai aproape de pestera unde s-a nevoit Sfantul Dimitrie.
Asezat in pitoreasca vale a Raului Lom, satul Basarabov si raul Lom isi intampina
pelerinii cu pestera in care s-a nevoit Sfantul Dimitrie cel Nou. Pestera este cunoscuta si sub
denumirea de Manastirea Basarabov. Aceasta manastire a luat fiinta in pestera iubitorului de
nevointe Dimitrie cel Nou si este singura manastire sapata in stanca inca locuita din intreaga
Bulgarie.
De la varsarea Lomului in Dunare, urcand spre Ivanovo, se intalnesc peste 300 de chilii
sapate in malul stancos al raului. Dintre acestea, 40 au ajuns biserici, in care s-a slujit Sfanta
Liturghie mai multe sute de ani. Urme de fresca se vad pe peretii pesterilor pana in zilele noastre.
Chiliile si bisericile de la Ivanovo fac parte astazi din patrimoniul UNESCO.

Manastirea Basarabov a fost ctitorita de familia Basarabilor chiar inainte de intemeierea

Tarii Romanesti. Satul, mosia si manastirea au apartinut lui Ioan Basarab I, primul domn al Tarii
Romanesti. Cat de mult unea Dunarea cele doua maluri ale sale, se poate vedea chiar si din
hartile mai tarzii ale nordului Peninsulei Balcanice; judetul Teleorman exista odinioara atat la
nord cat si la sud de Dunare.
Biserica actuala din Pestera Sfantului Dimitrie a fost construita in anul 1865, cu mai
multe ajutoare primite din Romania. Manastirea actuala consta intr-o bisericuta, zidita in Pestera
Sfantului Cuvios Dimitrie, si cateva chilii sapate in stanca din apropiere.
Manastirea arde in anii 1877-1878, in timpul razboiului ruso-romano-turc. Tot acum sunt furate
peste 60 de icoane valoroase din biserica.
In anul 1911, un Comitet al Vestigiilor Istorice a fost infiintat la Muzeul National de
Arheologie din Sofia. Principala sarcina a acestui comitet era de a elabora o mapa arheologica
pentru intreaga Bulgarie.
Stim doar ca viitorul episcop de Smolyan, parintele Tihon, a ingrijit Manastirea
Basarabov in jurul anului 1919, iar in anul 1937, calugarul Hadji Hrisant din Manastirea
Preobrazhene s-a asezat intr-o chilia a manastirii, incepand si restaurarea complexului monastic.
In acelasi an va fi infiintat si un nou comitet. Numit cu numele de "Comitetul de Ridicare
a Capelei Sfantului Dimitrie Basarabov", acesta avea principala sarcina de a ridica o cladire de
chilii, in chiar curtea din fata pesterii sfantului. Chiliile manastirii au fost terminate si
binecuvantate in data de 14 mai 1937, insa nu au supravietuit decat pana in anul 1940, cand o
inundatie a distrus intreaga cladire.
Reinnoitorul Manastirii Basarabov a fost ieromonahul Hrisant, care s-a asezat in aceste
locuri in 1937 si a trait pana in anul 1961. Dupa retragerea apelor, parintele Hrisant a inceput sa
stranga donatii pentru refacerea celor stricate. Astfel, in mai putin de o luna, el a strans suficienta
fonduri pentru a ridica doua chilii in apropierea bisericii din pestera. Acestea au fost terminate in
data de 30 august 1940.
Calugarul Hrisant a fost vizitat de Patriarhul Iustinian in anul 1953, impreuna cu actualul
Patriarh Teoctist, pe atunci vicar patriarhal. Monahul Hrisant si-a sapat timp de 100 de zile
mormantul intr-o pestera de aici.
In prezent, Manastirea din pestera Basarabov functioneaza si se afla in buna stare de
pastrare. In manastire, slujbele se tin in special sambata si duminica. Pelerinii ce vin sa se
inchine si sa calce pe sfintele locuri de nevointa ale lui Dimitrie, intra intr-o curte cu cativa
copaci plantati si cu o cladire cu chilii. In curte se afla si o fantana, sapata chiar de catre parintele
Dimitrie, care are grija de manastire.
Doua camere si o sala de mese sapata in stanca, construite in anul 1956, se afla asezate la
poalele muntelui de piatra. Din curte si pana la biserica amenajata in Pestera Sfantului Dimitrie
Basarabov, pelerinul trebuie sa urce o serie de 48 de trepte de piatra.
In capatul scarii de piatra ne asteapta o bisericuta si un pangar. Bisericuta, sapata in partea
dreapta a stancii, inca pastreaza iconostasul sculptat in lemn in anul 1941. O icoana de mari
dimensiuni il infatiseaza pe Sfantul Dimitrie cel Nou din Basarabi, stand in picioare, iar de jur-
imprejur 10 scene din viata acestuia ne descriu minunile si faptele sale deosebite. Icoana
pastreaza o inscriptie in limba romana, scrisa cu litere chirilice, si una in limba greaca.
In partea stanga a pesterii se afla un pangar sapat in piatra si pictat in exterior. De la
bisericuta din pestera porneste o alta serie de trepte sapate in piatra, acestea ducand la o a doua
pestera naturala, chilie si loc de inmormantare al parintelui calugar Hrisant. Mai tarziu, aceasta
pestera va pastra si ramasitele altor calugari ai manastirii. Acum cativa ani, osemintele
calugarilor au fost luate si puse in cimitirul manastirii.

Sfantul Dimitrie cel Nou din Manastirea Basarabov

Unii cercetatori sunt de parere ca Sfantul Dimitrie cel Nou din Basarabov a trait in
perioada de maxima inflorire a isihasmului, in timp ce altii cred ca a trait in secolul al XII-lea.
Paisie de la Hilandar consemneaza in istoria sa ca Sfantul Dimitrie inca mai traia in anul 1685,
fiind un sfant recent al vremii. Intr-o copie a Istoriei slavo-bulgare facuta la Russe, de catre
ieromonahul Pantelimon, se spune ca Sfantul Dimitrie a trait in secolul al XVII-lea si a fost
ingropat la Manastirea din Basarabov.
Nici in ceea ce priveste nationalitatea sfantului lucrurile nu sunt foarte clare, deoarece
multe sate aveau populatie mixta; or, in perioadele de restriste, locuitorii lor se mutau pe celalalt
mal al Dunarii, in Tara Romaneasca. Acest lucru s-a intamplat si cu satul Basarabov, in secolul
al XVIII-lea, cand, in urma distrugerii lui, localnicii se muta in satul Slobozia de langa Giurgiu,
insa se reintorc, in parte, spre sfarsitul secolului, formand actualul sat Basarabov.

Sfantul Dimitrie cel Nou din Basarabov a dus o viata simpla de mirean. Născut în satul bulgar
Basarabov,într-o familie de oameni săraci,dar cu mare credinţă în Dumnezeu,Sfântul Dimitrie cel
Nou şi-a câştigat de mic existenţa îngrijind vitele sătenilor,pentru că n-a putut urma o şcoală.
 Din tinereţe a avut chemare pentru viaţa monahală, de aceea a lăsat lumea şi s-a retras
într-o peşteră din apropierea satului,pe malul râului Lom,unde s-a nevoit întreaga viaţă,rugându-
se şi postind. Mai este numit si Sfantul Descult pentru ca, intr-una din zile, din greseala, a calcat
pe un mic cuib pitit sub iarba, spargand ouale ce se aflau in el. Plin de amaraciune pentru fapta
facuta, fara stiinta, si-a luat asupra un canon greu, acela de a merge descult cu piciorul cu pricina
pentru 3 ani, indifferent de vreme si de distantele pe care trebuia sa le parcurga. Iar prin voia
Domnului, acest canon a putut fi dus la indeplinire, iar piciorul nu i-a fost niciodata afectat de
vreo boala sau vreo rana.
Când a simţit că se apropie momentul trecerii lui la Domnul,s-a aşezat între două lespezi
de piatră şi,curând,şi-a dat sufletul lui Dumnezeu.
Se spune ca o tanara fecioara din satul Cerven Voda si-a pierdut vederea. Intr-o noapte, viseaza
ca a mers la Manastirea Basarabov, unde s-a spalat pe fata cu apa din fantana Sfantului Dimitrie,
dupa care si-a recapatat-o.
Tanara povesteste visul parintilor sai si hotaraste sa mearga la Basarabov, cale de 17
kilometri. Ajungand aici pe inserat, ramane peste noapte, impreuna cu parintii sai, dorind sa se
spele cu apa din fantana a doua zi dis-de-dimineata. Noaptea, avand dureri ingrozitoare de ochi,
merge la fantana, se spala si isi recapata astfel vederea. Privind spre apa Lomului, ce trece prin
fata manastirii, vede, deasupra raului, mai multe candele si faclii aprinse. Se aproprie si zareste
in apa moastele Sfantului Dimitrie stralucind.
Tatal fetei este chemat, insa nu zareste nimic. A doua zi, trupul este scos din rau de catre
preotii din Russe. Moastele Sfantului Dimitrie sunt luate mai intai pentru a fi duse in orasul
Russe, insa boii care trageau carul se opresc in fata casei parintesti a sfantului. Aici se va
construi biserica ce ii va purta mai apoi hramul.
Intr-o minune consemnata mai inainte ca moastele sa fie stramutate la Mitropolia din
Bucuresti se vorbeste despre un turc care a vrut sa fure intr-o noapte candelele de argint din
biserica Sfantului Dimitrie. Acestuia ii paralizeaza picioarele si este gasit dimineata de catre
preot cazut in fata raclei cu sfintele moaste.
In timpul razboiului ruso-turc din anii 1768-1774, sfintele sale moaste au fost transportate
in orasul Bucuresti de catre generalul Petru Saltikov, de frica sa nu fie profanate de turci. Acestea
au fost asezate cu mare evlavie si bucurie in Catedrala din Bucuresti "Sfintii Imparati Constantin
si Elena", unde se afla pana in ziua de astazi. Generalul a dus cu el doar o parte (mâna dreaptă a
sfântului) despre care se crede că se află în prezent în galeriile subterane ale Lavrei Pecerska
(Schitul Peşterilor) din Kiev,unde sunt păstrate peste 150 de sfinte moaşte.
Odata ajuns in Bucuresti Sfantul Dimitrie isi arata dragostea pentru locuitori si opreste
epidemia de ciuma din oras. Multe alte minuni vor avea loc de atunci, aparand Bucurestiul pet
imp de razboi sau seceta.