Exemple subiecte lucrare

1.Atitudinile terapeutice la edentatii totali peste 60-65 ani.

TINERI (40-50 ani)
-aspect CP favorabil
-obiectiv: estetica, diminuarea resorbtiei osoase
-adaptare rapida cu proteza
- stare generala si reactivitate buna
-accepta greu proteza mobila
Proteza imediata pe implanturi (P. fixe/mobila pe
impanturi, All on four, Fast&Fix)
IN VARSTA (>60 ani)
- aspectul cp nefavorabil – modificari ale str orale,
modificari fiziologice suprapuse
-obiective:  masticatie, urmate de adaptare si estetica
-adaptare dificila cu proteza
-status general afectata/ reactivitate redusa
-interventii chirurgicale mai reduse
Proteza conventionala/ supraprotezare pe dd nat
Alternative mobile pe implanturi

2.Factorii implicati in stabilitatea protezei totale.

Stabilitatea reprezinta impiedicarea tendintelor de deplasare orizontala a protezelor prin:
1.folosirea retentivitatilor antomice ce cuprind crestele edentate in intregime impiedicand deplsarea
sagitala si transversala a protezei:
-inaltimea crestelor
-tuberozitatea si tuberculul piriform
-consistenta lor
-decalajul intre creste
-miscarile mandibulare
-raportul cu musculatura
2.dispunerea bazei protezei cu dinti artificiali in zona de echilibru intre grupele musculare -- > zona
neutrala
3.conincidenta dintre RC si IM

3.Cum si pentru ce se traseaza pentru amprenta preliminara maxilara, limitele CP la nivelul

limitei distale?
Delimitarea zonei AH este esentiala pentru mentinere si stabilitate iar trasarea ei se va face:
1.palparea santurilor retrotuberozitare stang si drept si insemnarea lor cu creion chimic cu o linie cu
convexitatea posterior
2.identificarea foveelor palatine si trasarea unei linii cu convexitatea posterior in spatele lor
3.unirea acestor linii cu 2 linii cu convexitatea anterioara  forma de acolada a limitei distale
4.verificarea trasarii se face cu manevra Valsalva de coborare a valului palatin.

1
 4.Aratati prin ce se caracterizeaza amprenta preliminara cu alginat corecta si cum se traseaza
pe ea limitele CP.
Trasarea limitelor lingurii individuale
1.se va face fie pe modelul preliminar
2.se va face pe amprenta pentru a imprima pe model
Cel mai bine se va trasa pe amprenta pt a evita o sedinta in plus.
La maxilar se vor insemna:
-pozitia foveelor palatine si se traverseaza inapoia lor o linie curba cu convexitatea posterior
-tot asa se traseaza santurile retrotuberozitare
-aceste 3 lini ise unesc cu 2 linii cu convexitate anterioara si se va contura limita posterioara
-limita V a lingurii va fi trasata la 1mm in interiorul punctului de maxima convexitate al marginii
amprentei cu ocolirea frenului labial superior, bride laterale si al procesului zigomato-alveolar
La mandibula se vor trasa:
-linia mediana in zona linguala centrala luand ca reper frenul lingual
-se marcheaza marginea linguala de-o parte si de alta a liniei mediane pe o distanta de 3cm pe
convexitatea maxima a marginii amprentei in zona linguala centrala
-din punctele de terminare ale acestei linii se duc 2 perpendiculare pe muchia crestei edentate
-din aceste puncte se traseaza directia crestei edentate pana la tuberculul piriform
-de la punctele de terminare ale zonei linguale centrale se duc linii paralele cu mijlocul crestei catre
distal. Aceste linii traverseaza tuberculul piriform dinspre lingual catre V la unirea 2/3 ant cu 1/3 post
-limita vestibulara a lingurii se situeaza la 1mm spre interiorul amprentei fata de convexitatea
maxima a marginii vestibulare a amprentei

5.Cum se stabileste si la ce serveste DVR. Greseli posibile.

DVR= distanta dintre 2 puncte, unul pe maxilar si celalalt pe mandibula, cand musculatura este intr-
o stare de tonus (echilibru muscular)
Scopul etapei= Restabilirea DVO prin contactul functional al arcadelor artificiale antagoniste
(consecinte estetice, functionale si in echilibrul protezelor)
Metode functionale de determinare a DVR
1.metoda linguritei de apa a lui Smits, in care pacientul tine in gura o cantitate mica de apa si sta cu
ochii inchisi si buzele relaxate, in contact lejer si se masoara distanta Sn-Gn
2.masurarea imediat dupa deglutitie
3.masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin diverse metode
4.masurarea la sfarsitul unei conversatii prelungite
5.prin surprindere
6.dupa aspectul estetic
7.masurarea dupa pronuntarea prelungita a bilabialelor (p,b,m) (EMMA, om, pom)

2
 Stabilirea practica a DVO
Se face in baza valorii deduse din DVR pe baza sablonului mandibular caruia i se poate adauga sau
indeparta de pe suprafata ocluzala ceara, astfel se obtine DVO pe baza unei singure metode functionale.
Este necesara reevaluarea si verificarea DVO si prin alte metode functionale datorita multitudinii de factori
care pot influenta starea de tonus muscular.
Subevaluarea
Clinic:
-aspect imabranit:
-santuri perioarale accentuate
-rosul buzei diminuat/ absent
-comisurile coborate
-buzele proemina anterior
-etajul inferior micsorat
-menton proeminent
-dintii au vizibilitate redusa
-dureri ale musculaturii coboratoare in timpul/ dupa mese
-interpunerea limbii intre arcade
-SIF este marit
Subevaluarea este mai bine tolerata de structurile ADM, nemultumitor fiind doar aspectul
imbatranit al fetei.
Revenirea la DVO corecta- treptat, in etape, la intervale de 6 luni-1an, cu inaltari minime de 1-
2mm
La diferente mai mari, de 6-8mm, in noua protezare, se realizeaza mai intai proteza ce prezinta
deficiente mai grave, si apoi, la 6 luni-1n cealalta proteza
Supraevaluarea
Este o greaseala grava in protezarea totala cu consecinte negative asupra structurilor orale, estetic si
echilibrul protezelor.
Clinic:
-aspectul estetic neplacut caracterizat de structurile moi faciale intinse cu contractia spastica a mm
barbiei, cu aspect de facies crispat
-fanta bucala ramane intredeschisa
-buzele se ating printr-un efort suplimentar
-vizibilitate crescuta a dintilor
-dintii sunt aproape permanent in contact
-absenta spatiilor functionale cu prezenta zgomotului de castagniete prin ciocnirea dintilor intre ei
-oboseala musculara mai ales la nivelul musculaturii ridicatoare prin strangerea continua a dintilor
-dureri la nivelul crestelor si articulatiei
Ca urmare apare disconfortul permanent, pacientii nu se pot adapta cu protezele cu aparitia resorbtia
crestelor accentuata, ducand la instabilitatea protezelor.

3
 6.Spatiul retrozigomatic. Limite, caracteristici anatomice si functionale, examinare.
Sau punga lui Eisenring este delimitata:
-anterior: apofiza zigoamtico-alveolara
-posterior: santul pterigo-maxilar
-vestibular: mm buccinator
Punerea in evidenta:
1.se deschide gura moderat
2.devierea mandibulei de partea examinata
3.balansarea mandibulei de partea opusa care va permite aprecierea latimii acestui spatiu
Caracteristici anatomice si functionale:
-este dat de insertia superioara a mm.buccinator
-fundul de sac mai adanc si mai lat, spatiul largindu-se cand mandibula face miscari de lateralitate
pe aceeasi parte si odata cu atrofia crestei
-la deschiderea gurii e prezenta la acest nivel apofiza coronoida
-pentru o buna mentinere a protezei tot spatiul trebuie sa fie ocupat de grosimea protezei
-in amprentare se va realiza amprentarea functionala a zonei prin balansarea mandibulei dintr-o
parte in alta

7.Evolutia elementelor anatomice din periferia CP maxilar in edentatia totala.

Fren labial- apropierea de mijlocul crestei, prin resorbtia acesteia
Bridele canine- aproierea de mijlocul crestei, prin resorbtia acesteia
Plica ligamentului pterigomandibular, prezenta in santul pterigomaxilar, se apropie de polul inferior
al tuberozitatii prin resorbtia acentuata
Aspectul mucoasei pasiv mobile se reduce trepatat ca intindere, putand ajunge din banda in linie de
trecere intre mucoasa fixa si cea mobila
Aspectul mucoasei mobile, poate fi hiperplazica, muscata, cicatriciala
Insertiile musculare se apropie de mijlocul crestei, prin resorbtia acesteia

8.Aratati care este si cum se explica gradul de dificultate al protezei totale, in raport cu
relatiile intermaxilare.
Clasa I ca relatie scheletala poate apartine- cls I, II, III,IV ca dificultate a protezarii
Clasa II scheletala cls III,IV ca dificulate
Clasa III scheletala cls III, IV ca dificultate
Relatiile intermaxilare sunt in functie de raportu scheletatl (initial) si evolutia edentatie totale
(resorbtia crestelor cu sens diferit)

4
 9.Care sunt elementele CP maxilar, care pot necesita despovarare in amprentare.
-Rafeul median
-papila incisva
-torusul palatin
-gaura incisiva
-creasta frontala balanta
-elemente fibroase (creasta, tuberozitati)

10.In ce consta pregatirea pacientului edentat total, in vederea determinarii DVO.

Pregatirea pacientul consta in:
1.suprimarea protezelor vechi cu 24-48h ianinte
2.climat de liniste, ambianta placuta
3.alegerea momentului potrivit al zilei
4.pozitia de reapus indusa prin mai multe metode
5.sablonul maxilar aplicat in cavitatea bucala
6.pacientul relaxat, cu capul in pozitie verticala

11.Muschiul orbicular. Aspecte clinice si implicatii practice.

Acesta este situat in grosimea buzelor si are caracter de sfincter. Fibrele lui sunt cu directie
orizontala, paralela cu marginea protezei si ca rol permit:
-prehensiunea alimentelor
-dirijarea deschiderii orificiului bucal
In timpul contractiei se aplica pe partea V a protezei la nivelul dd frontali realizand inchiderea
externa.

12.Aspecte ale crestei edentate frontale si implicatii in amprentare.

-creasta moderat retentiva compensare cu materiale elastice
-creasta foarte retentiva materiale elastice + corectare chirurgicala
-creasta sensibila la palpare despovarare, materiale de amprentare cu consistenta redusa si lingura
distantata/perforata
-mucoasa normala ca culoare/ grosime/ aderenta  amprentare cu orice material
-mucoasa palida/ subtire/ rezilienta mica  amprentare compresiva cu materiale termoplastice
/elastomeri de sinteza de consistenta medie
-mucoasa cu bride longitudinale  materiale termoplastice
-mucoasa balanta (indepartare chirurgicala) amprentare cu materiale bucoplastice
-fren inserat aproape de muchia crestei  indepartare chirurgicala, ocolire de lingura, proteza
-bridele canine rascroire amprente/proteze

5
 13.Zona vestibulara labiala mandibulara, aspecte clinice si implicatii practice in amprentare.
Dominata de actiunea mm triunghiular si patrat al buzei inferioare al barbiei cu insertia
perpendiculara pe periferia CP si de tonicitatea orbicularului buzelor.
Implicatie in amprentare: miscare de modelaj a amprentei este protractia limbii
Aspecte clinice:
1.cand actiunea mm este defavorabila si avem atrofia marcata a crestei inchiderea in aceasta zona
va fi doar externa
2.cand insertia frenului buzei superioare este necorespunzatoare se recomanda excizia chirurgicala

14.Criterii privind plasarea planului de orientare in zona laterala.

Pentru stabilirea nivelului si a directiei planului ocluzal se va actiona intai la nivel frontal si apoi
lateral.
Planul de ocluzie trebuie sa se orienteze dupa:
-frontal: paralel cu linia bipupilara, la un pacient simetric
-lateral: - cu planul de referinta al lui Camper, de la Spina nazala anterioara centrul CAE
- cu planul Andersen, de la Alare-Tragus
Paralelismul se obtine actionand asupra bordurii de ceara prin racalre cu spatula, razuire etc.
In final intreaga suprafata a valului de ceara trebuie sa se poata plasa uniform pe o suprafata perfect
plana.
De regula, bordura inferioara se adapteaza dupa conturul si dimensiunea bordurii superioare, dar nu
trebie sa depaseasca in inaltime linia care marcheaza mijlocul tuberculilor piriformi si marginea libera a BI.
Din norma laterala:
Raportul cu buza si comisuri
Continuarea armonioasa dinspre frontal spre lateral
Sablonul mandibular se plaseaza la 1-2mm sub buza inferioara iar distal la 1/3 cu 2/3 ale TP
Verificare in raport cu obraz si limba
Lateral:
-planul trebuie plasat in continuarea zonei frontale, dupa aprecierea functionala in raport cu limba si
buccinatorul, apropierea de creasta mai resorbita, raportul cu tuberculul piriform si tuberozitatile maxilare

15.Metode functionale in stabilirea DVR si utilizarea lor practica.

Metode functionale de determinare a DVR
1.metoda linguritei de apa a lui Smits, in care pacientul tine in gura o cantitate mica de apa si sta cu
ochii inchisi si buzele relaxate, in contact lejer si se masoara distanta Sn-Gn
2.masurarea imediat dupa deglutitie
3.masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin diverse metode
4.masurarea la sfarsitul unei conversatii prelungite

6
 5.prin surprindere
6.dupa aspectul estetic
7.masurarea dupa pronuntarea prelungita a bilabialelor (p,b,m) (EMMA, om, pom)
DVR= distanta dintre 2 puncte, unul pe maxilar si celalalt pe mandibula, cand musculatura este intr-
o stare de tonus (echilibru muscular)
Scopul etapei= Restabilirea DVO prin contactul functional al arcadelor artificiale antagoniste
(consecinte estetice, functionale si in echilibrul protezelor)

16.Care poate fi gradul resorbtiei osoase si factorii implicati.

Clasificarea lui Atwood distinge 6 categorii de creste edentate:
1.starea osului alveolar inainte de extractii
2.creasta edentata imediat dupa extractii
3.creasta inalta si regulata
4.creasta inalta, dar subtire (Knife Edge)
5.creasta mai redusa, dar rotunjita
6.creasta absenta deoarece absorbtia a atins chiar osul bazal
Factorii implicati:
-ordinea cronologica a extractiilor
-modul in care s-a efectuat interventia chirurgicala
-momentul si calitatea protezarii
-cauza pierderii dintilor: in edentati provocata de parodontopatii resorbtia osoasa devine mult mai
importanta decat ca atunci cand a avut ca agent cauzal caria dentara cu complicatiile ei.

17.Mucoasa fixa. Localizare, caracteristici si rol.

Maxilar
Localizare: creasta edentata maxilara
Rol: Reprezinta mucoasa care acopera crestele edentate zona de sprijin.
Caracteristici:
-la nivelul zonei Pm-M intre linia mediana si creste, respectiv tuberozitate stratul submucos este
bogat in tesut glandular si adipos
-glandele salivare secreta saliva bogata in mucina
-mucosa a e bine vascularizata
-inervatia senzitiva e asigurata de trigemen

7
 Mandibula
Localizare:creasta edentata mandibulara
Rol: Reprezinta mucoasa care acopera crestele edentate zona de sprijin.
Caracteristici:
-este mai putin aderenta ca cea maxilara
-mai subtire si mai sensibila decat cea maxilara
-din cauza atrofiei mai rapide si accentuate mobila pe suprafata periostala si poate forma cute sau
bride longitudinale mai ales in zona molara
-atrofia poate fi atat de revera incat in locul crestei sa ramana o mucoasa subtire, balanta

18.Tuberculul piriform. Aspecte clinice si implicatii practice.

Ocupa regiunea molarului 3 inferior si este o zona de sprijin, de inchidere marginala cu rol in
mentinerea si stabilizare  zona biostatica.
Limite:
-anterioara: linia imaginara ce trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre V LOE si spre L LOI
-posterior: insertia ligamentului pterigomandibular
Relatia proteza-tubercul piriform
-proteza trebuie sa acopere totdeauna 2/3 anterioare ale tuberculului pentru ca lig ptergiomadibular
se insera in 1/3 post determinand mobilizarea protezei
-in portiunea V la inchiderea gurii proteza poate veni in contact cu mm maseter, de aceea se
recomanda o scobitura a protezei la acest nivel
-in portiunea linguala cel mai posterior se afla nisa linguala retromolara cu mm palatoglos si
constrictor al faringelui care poate interfera cu proteza mandibulara daca este extinsa excesiv, generand
probleme in deglutitie.

19.Unde se insera muschiul buccinator si raportul cu proteza.

Se afla pe partea laterala a CB in grosimea fiecarui obraz, fibrele lui fiind dispuse paralel cu
marginea protezei, contribuind prin tonicitate la mentinere si stabilitate.
Insertii:
-superior: osoasa, de la tuberozitate la M1 sup
-inferior: LOE, trigon retromolar  M1 inf
-posterior: ligamentul pterigomandibular, vertical
-anterior: pe pielea comisurii formand nodulul comisural
Fibrele superioare se indreapta AI la nivel buzei inferioare si fibrele inferioare se indreapta AS la
nivelul buzei superioare participand astfel la formarea mm orbicular.
Cand gura este deschisa el arata ca o perdea intinsa. Cand gura este inchisa formeaza 2 spatii
ampulare: Eisenring la maxilar si Fish la mandibula.

8
 20.Mobilitatea. Definitie si factori implicati.
Mobilitatea= forte verticale ce actioneaza asupra protezelor totale
Mucoasa mobila (de captusire):
-realizeaza inchiderea marginala externa
-deplasabila in toate sensurile de mm, ligamente
-supla
-aspecutl si pozitia frenurilor
-modificari: fibroame, cicatrici sclerotice, hiperplazie papilara, stomatite
Tractiunea formatiunilor mobile de la periferia CP poate mobila proteza totala in situatiile in care
marginile protezei nu respecta jocul acestor formatiuni. Proteza trebuie sa ocoleasca lig pterigomandibular
si pterigomaxilar, frenuri bucale, frenul buzei superioare, sa nu deplaseasca zonele de insertie a
musculaturii cu fibre perpendiculare pe periferia CP.

21.Interventii preprotetice nechirurgicale. Exemple

22.Zona linguala laterala. Caracteristici anatomice, examinare si implicatii practice in

amprentare.
Limite:
-anterior: in dreptul spatiului dintre C si Pm
-posterior: linia imaginara ce trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre V LOE si spre L LOI
Marginea linguala a protezei se opreste la nivelul LOI datorita mm milohioidian.
Creasta milohioidiana are un traseu descendent de la D spre M astfel incat versantul lingual al
protezei va fi mai mult spre M  aripioare paralinguale
Uneori spatiul dintre versantul lingual si limba este foarte strampt dar in dreptul Pm avem o
adancitura rotunjita care realizeaza o foseta linguala unde se poate intinde marginea protezei aripioare
sublinguale.
Pentru o amprentare cat mai corecta se va folosi lingura numita Clan Tray, care are marginea
linguala mai scurta spre D si mai lunga spre M, corespunzatoare directiei LOI cu traiect descendent
distomezial.
Examinare
In zona linguala laterala de obicei lingura se poate intinde pana la LOI care se deceleaza la palpare.
Implicatii in amprentare:
-LOI poate fi depasita daca este rotunjita si nedureroasa la palpare si mm milohoidian nu este
hipertonic, atat cat sa nu mobilizeze lingura la miscarea limbii de la un buton la altul.

9
 23.In ce consta testul 1 de succiune la mandibula.
Inchiderea la tuberculul piriform
-suplimentarea inchiderii pe fata interna a protezei pe tuberculul piriform si de a obtine cea mai
buna conformare a marginilor in zona vestibulara si linguala a tuberculului
-pe fata mucozala a lingurii in zona tuberculului piriform bilateral se va aplica un strat de material
termoplastic de grosime 1-2mm si se aplica lingura in cavitatea bucala. Pacientul va face miscari de
inchidere si deschidere a gurii, modelandu-se si zona care vine in contact cu lig pterigomandibular.
-se scoate lingura si se aplica acum material termoplastic in regiunea vestibulara, se reaplica lingura
in CB si se invita pacientul sa inchida gura in timp ce medicul se opune acestei miscari prin presiune pe
butonii de presiune. Materialul trebuie sa fie complet modelat si in continuitate cu lingura.
-urmeaza zona linguala a tuberculului. Medicul incalzeste materialul si il aplica in ambele parti si
aplica lingura in CB rugand pacientul sa faca miscari de protractie a limbii si deglutitie. Se scoate lingura si
se observa:
-material bine modelat
-continuu
-neted
Dupa realizarea inchiderii la tuberculul piriform aceasta se va verifica cu testul 1 de succiune: se
trage in sens oro-vestibular si lingura trebuie sa se desprinda cu greu, cu zgomot ,,clac”
Variante:
-cel mai bine tubercul cu rezilienta medie
-tubercul dur: -fie succiune mai buna
-fie succiune mai slaba si se renunta la inchidere
-tuberculul gelatinos  nu se face inchidere pentru ca amprentele compresive sunt
contraindicate pe campuri moi

24.Cum se stabileste curbura vestibulara pe baza criteriilor fonetice.

Stabilirea dpdv functional
-controlul testelor fonetice, dar nu este de certitudine avand in vedere ca avem o inaltime excesiva a
sabloanelor
-o prima verificare este realizata chiar de pacient prin aprecierea si sugestiile aduse asupra aspectului
estetic al BS, medicul intelegand ceea ce asteapta pacientul prin protezare

Dupa stabilirea planului de orientare protetica prin stabilirea inaltimii valului de ocluzie maxilar,
se urmareste curbura vestibulara a sablonului maxilar in dinamica buzei. In acest sens pacientul va
pronunta cuvinte ce contin labio -dentalele V si F, urmarind ca fata vestibulara a sablonului maxilar sa intre
in contact lejer cu fata interna a buzei inferioare
-Cand BI intra sub valul de ocluzie maxilar atunci curbura vestibulara a sablonului maxilar este
exagerata
-In absenta contactului sablonului cu BI curbura prea redusa

10
 Dupa stabilirea DVO se realizeaza verificarea curburii vestibulare a sablonului maxilar in relatia
lui cucel mandibular in cursul propulsiei maxime fonetice, prin pronuntia unor cuvinte ce contin grupurile
ce, ci. Acest test se face cu ambele sabloane de ocluzie in cavitatea bucala, examinarea din norma laterala
se va observa daca:
-sablonul mandibular depaseste pe cel maxilar aprecierea latimii si pozitie brodurii mandibulare
in raport cu creasta
-daca bordura mandibulara este corecta curbura vestibulara a sablonului maxilar prea
redus
-sablonul mandibular mult inapoia celui maxilarreducerea convexitatii vestibulare a bordurii
maxilare din zona frontala
-raportul normal este de cap la cap in propulsie maxima fonetica

Pronuntarea cuvintelor cu consoana S, dintii inferiori trebuie sa ramana in spatele celor superiori
la 1-1,5mm

25.Caracteristicile aspectului mucoasei orale si implicatiile ei in protezare.

La inceputul procesului de atrofie crestele sunt acoperite cu o mucoasa de grosime si consistenta
uniforma.
Evolutia poate fii:
A.
mucoasa nu urmeaza atrofia osoasa  deasupra crestei mult atrofiate va ramane un strat de
mucoasa ce poate fi mobilizat ,,ca o creasta de cocos”. Cel mai indicat este indepartarea chirurgicala
in cazuri de atorfie si resorbtie serios accentuata tuberculul poate fi acoperit cu o mucoasa ce se
poate mobiliza in toate sensurile
B.
mucosa fixa se ingroasa, crescand stratul submucos intre periost si mucosa. Are o rezilienta mare
si poate fi flisata orizontal
C.
mucoasa devine foarte subtire si sensibila (mai ales pe torusi) suportand cu greu presiunile
D.
rugile palatine devin sterse sau se desfac in evantai, iar papila se apropie de creasta frontala
frenul BS se situeaza foarte aproape de papila
E. La mandibula foarte atrofiata mucoasa se reduce la o simpla linie sau dispare complet
fundurile de sac V se apropie de muchia crestelor
frenurile se pot situa foarte aproape sau chiar pe muchia crestelor  interventii
chirurgicale

11
 26.Cum se examineaza zona linguala laterala in vederea adaptarii lingurii individuale.
In zona linguala laterala de obicei lingura se poate intinde pana la LOI care se deceleaza la palpare.
LOI poate fi depasita daca este rotunjita si nedureroasa la palpare si mm milohoidian nu este
hipertonic, atat cat sa nu mobilizeze lingura la miscarea limbii de la un buton la altul.
Foarte multi autori recomanda pt adaptarea in aceasta zona miscarea lingurii dintr-un obraz in
celalalt. Aceasta miscare, foarte ampla, este putin probabil ca pacientul protezat sa o faca. Scurtarea lingurii
pentru a fi stabila la aceasta miscare poate fi inutila deoarece la miscari mult mai putin ample, dar
functionale, lingura va pierde contactul cu planseul bucal, deci se va pierde succiunea.
Cand glanda sublinguala herniaza peste creasta se urmareste ca aceasta sa nu intre sub lingura.

27.Ce este stabilitatea si de ce depinde?

Stabilitatea reprezinta impiedicarea tendintelor de deplasare orizontala a protezelor prin:
1.folosirea retentivitatilor antomice ce cuprind crestele edentate in intregime impiedicand deplsarea
sagitala si transversala a protezei:
-inaltimea crestelor
-tuberozitatea si tuberculul piriform
-consistenta lor
-decalajul intre creste
-miscarile mandibulare
-raportul cu musculatura
2.dispunerea bazei protezei cu dinti artificiali in zona de echilibru intre grupele musculare -- > zona
neutrala
3.conincidenta dintre RC si IM

28.Cum se procedeaza in protezarea edentatului maxilar total cu bolta adanca?

Aspecte clinice nefavorabile in asigurarea echilibrului protezei:
-bolta adanca, cu torus
-creste inguste fibroase, exostoze
-mucoasa subtire, sensibila, deplasabila, hiperplazie
Bolta adanca reprezinta un elemente de retentivitate, acest lucru va duce la impiedicarea aplicarii
usoare pe CP si a dezinsertiei acesteia.

29.Descrieti aspectul estetic al unui edentat total protezat cu subevaluarea DVO si atitudinea
in noua protezare.
Subevaluarea
Clinic:
-aspect imabranit:

12
 -santuri perioarale accentuate
-rosul buzei diminuat/ absent
-comisurile coborate
-buzele proemina anterior
-etajul inferior micsorat
-menton proeminent
-dintii au vizibilitate redusa
-dureri ale musculaturii coboratoare in timpul/ dupa mese
-interpunerea limbii intre arcade
-SIF este marit
Subevaluarea este mai bine tolerata de structurile ADM, nemultumitor fiind doar aspectul
imbatranit al fetei.
Revenirea la DVO corecta- treptat, in etape, la intervale de 6 luni-1an, cu inaltari minime de 1-
2mm
La diferente mai mari, de 6-8mm, in noua protezare, se realizeaza mai intai proteza ce prezinta
deficiente mai grave, si apoi, la 6 luni-1n cealalta proteza

13