CULEGERI DE PROBLEME DE MATEMATICA Slee FIZICA SERIE »-MIRCEA GANGA ECUATII SI INECUATII EXPONENTIALE $l LOGARITMICE { yy x+y-6 , y>0 { log, ,(2—y)>0 log, ,(2x—2)>0Mircea Ganga ECUATII $I INECUATII EXPONENTIALE $I LOGARITMICEExponential and logarithmical Equations and Inequations The -work “Exponential and Logarithmical Equations and Inequations" is meant for high-school pupils, being, at the same time, very useful to teachers of mathematics. This selection of exercises is extremely varied and interesting, enabling pupils to improve and widen the knowledge they acquire during class; for the maths teachers it means a methodical way of dealing with the chapter on exponential and logarithmical equations and inequations, both in class and in additional actitivities outside classes. The work is divided in two parts. The first part comprises about one hundred exercises (their key included). It is centered on the main types of exponential and logarithmical equations and inequations and debates on them. The second part of the work contains sets of exercises which are given to be solved. To every set of exercises in this part there is a correspondent in the first part, namely one or several solved problems, of the same type and form. Contents Preface Part one. Solved exercises ‘A Exponential equations arid inequations B, Logarithmical equation and inequations Part two. Exercises to be solved C. Exponential equations and inequations D. Logarithmical equations and inequationsMIRCEA GANGA ECUATII SI INECUATII EXPONENTIALE SI LOGARITMICE Seria Culegeri de probleme de matematica si fizica w Editura Tehnicd Bucuresti, 1994Copyright ©, 1994, Editura Tehnica Toate drepturile asupra acestei edifii sint rezervate editurii Adresa: EDITURA TEHNICA Piata Presei Libere 1 33 Bucuresti, Romania | cod 79738.» Lucrarea ,Ecuajii si inecuajii exponeniale si:logaritmice” este adresat’ elevilor de liceu fiind, in acelasi timp, foarte utila gi profesorilor de matematica. Prin aceast culegere de exercitii si probleme este pus 1a dispozitia clevilor un material extrem de variat gi interesant prin care acestia isi pot adinci si nuanja cunostinjele primite'la clas, iar profesorilor de matematicd li se oferi o modalitate ordonata de a prezenta capitolul de ecuajii si inecuajii exponentiale si logaritmice, atit la orele de clasi cit si la orele de cerc. Dou pirti mari compun lucrarea. Prima parte cuprinde aproximativ 0 suti de exercitii si probleme rezolvate. Aici sint incluse principalele tipuri de ecuafii si inecuafii exponenjiale si logaritmice si discujii de ecuatii gi inecuatii exponenfiale si logaritmice. Partea a doua a lucririi este format din scturi de exercitii si probleme propuse spre rezolvare. Fiecare set de exercitii si probleme propuse are corespondent, ca tip si forma, in prima parte, una sau mai multe probleme rezolvate. Redactor: ing. VASILE BUZATU Tehnoredactor: V.E.UNGUREANU Editare computerizati: A. STANESCU Coperta: SIMONA DUMITRESCU Bun de tipar: 15.11.1993; Coli de tipar: 7,25 C.Z.: 517.91 ISBN 973-31-0509-0Prefata Materialul conginut in aceasté carte (aproximativ 1500 probleme) a fost selectat si ordonat in urma muncii din mai muli ani. Am gdsit cd este util atit pentru elev cit si pentru profesor sd aibé 0 prezentare sistematicé a principalelor probleme ce se referd la ecuafii, inecuagii exponentiale si logaritmice. Lucrarea este formaté din doud parti. Prima parte confine circa o suta de probleme rezolvate. Aici sint incluse principalele tipuri de ecuagii, inecuatii exponengiale si logaritmice, discusii de ecuaii, inecuayii exponentiale si logaritmice, sisteme de ecuatii exponengiale si logaritmice. 7 Parcurgerea problemelor rezolvate (de la cele mai simple pind la cele mai complicate - gradul de dificultate al lucrarii fiind mediu) va ajuta cititorul sé poaté rezolva problemele propise din partea a doua a lucritrii. Fiecare tip de problema rezolvaté. isi are corespondent un set de probleme propuse. De aceea recomanddm elevilor sd studieze cu multa atentie prima parte a lucrérii $i dupa aceea sé rezolve problemele propuse. La marea majoritate a problemelor propuse sint date raspunsuri. Acolo unde am considerat cd se utilizeaza tehnici mai speciale, mai putin cunoscute de elevi de la orele de clasd, am indicat acele elemente care ajuté la rezolvarea exercifiilor. AUTORUL, Ploiesti, noiembrie 1993CUPRINS Probleme si exercitii rezolvate \ecuafii exponentiale . . . 1 Ecuafii exponergale care se rezolvi prin descompunerein factor sau prin substitu sll! 7 Pot i sdecbeaeetech Ecuajii omogene . : u Ecuafii exponergiale cu solufi 2 Ecuagii de forma [f(2) 1" = (72) i? 7 3 Discutia ecuatiilor exponergiale ce conjin parame! 14 Alte ecuafii ce contin exponemgiale ....... 14 Sisteme de ecuajii exponergiale . 15 Inecuatii expanenyiale 16 B. Ecuafii si inecuafii logaritmice 20 Ecuagii exponential-logaritmice . 21 . 2 2 23 B Sisteme de ecuafii logaritmice ......... 24 Discutia ecuafilor logaritmice cu parametru. . 26 21 Discutia inecuagilor logaritmice cu parametru 33 Sisteme de inecuayii logaritmice ...... 33 Partea a doua. Probleme si exercitii propuse C. Ecuafii $i inecuafii exponentiale ....... Ecuajii ce se rezolvi prin descompunere in factori sau prin substitusit : 38 Ecuafii exponergiale cu solujie unica 7 ident! 4 Discujia ecuapilor exponengiale (a € R) 3 Alte ecuafii ce consin exponengiale . : 44 Sisteme de ecuajii exponeryiale . 6 Inecuatii exponengiale 70 Inecuatii exponenfiale omogene . B Discuia inecuapilor exponergiale 6 D. Ecuafii si inecuafii logaritmice . . 16 Ecuafiilogaritmice care conjin logaritmi in aceeasi baz’ B Ecuafii logaritmice care conjin logaritmi in baze diferite 80 Ecuafii logaritmice cu solugie unicd te 85 Alte ecuajii logaritmice.. . . : : 86 Discugia ecuapilor logaritmice cu parametru. - « - 9 Sisteme de ecuagii logaritmice 91 Inecuatii logaritmice %y Discujia inecuapilor logat ho Bibliografie 4sA. ECUATII $I INECUA Til EXPONENTIALE 1. af =a8,a>0,a41 Indicagie. Din egalitate rezulti flx)=g(x), iar solugiile acestei din urm4 ecuaii sint solu- fille ecuatiei date. Exemple 2 7 1 31. R, De aici 2x+1=-x7, cu solujia dubla x=-1. 2) 312.5*2-295, R. Ecuatia se scrie echivalent 15*?=15? sau x=4. 3) S41 3.521550, R. Ecuajia se mai scrie 5?*1(52-3)=550 sau 52! =5? sau x=3/2. 2. a =b,a>0,041 Indicajie. 2.1. Dack b0, se logaritmeaz4 ambii membri intr-o baz4 convenabila. Obtinem , iar de aici solufiile ecuatiei date. flx)=loggbExemple y 3122, R. Logaritmind in baza trei objinem x-1=log,2, adic& x= 1 +1og32=log33 +1og32=log36. ~ 252-3. , R. Ecuajie imposibil’. 3) GF-1)G*+1)=0.Prima ecuatie se scrie 3°=1=3°, adici x=0, iar a doua ecuatie este imposibila, 3. aft ag” =b, a; > 0, al, iia | 3.1. bS0, ecuatia este imposibild. ; 3.2. b>0. Se logaritmeaz’ ambii membri intr-o baz convenabil a. Exemple 1) 2th gt les, R. Se logaritmeaza in baza zece $i rezult (x+1)lg2+(x-1)lg3=Ig5 sau x(Ig2#1g3)=g5-lg2+1g3. sau xlg6=1g(15/2). De aici x=Ig(15/2)/Ig6. 2) 228-1 583-3, R. Logaritmind in baza zece objinem (2x-I)lg2+(x+3)lg5=1g3 sau x(21g2+1g5)=1g3+lg2-31g5 iar de aici x=1g(6/5°)/1g20. 3) Math gt 2-7 R. Prin logaritmarea in baza zece rezultd x(1g2+1g3+1g5)=1g7-1g3 +2125 sau x=1g(725/3)/1g30. 4, af) =b8), a,b>0, abel Indicajie. Se \ogaritmeazd ambii membri ai ecuatiei intr-o baza convenabila. Exemple 1 grtlig2e-l R. Se logaritmeaza ecuatia si se objine (x+1)1g3=(2v-1) 125, iar de aici se objine ecuatia x(1g3 - 21g5) = -1g3 - Ig5 sau x/g(3/25)=lg(1/15). De aici x= 1g(1/15)/1g(3/25). R. Logaritmind obtinem (x2-1)1g3 = (x2-3)1g7, iar de aici x?(1g3-1g7) = 1g3-31g7 sau x71g(3/7)= 1g(3/73) sau x? = 1g(3/73)/1g(3/7) cu solujiile x= +¥1g(3/79)/1g(3/7) . z fo) Ae) Bh? 8:() . 5. ay" a by, ayb,>0,4,b,#1,i=1,2. Indicate. 7 oe ambii membri ai ecuatiei. Exemple 13th g2-BapBe-1y 15e, R, Logaritmam in baza zece si avem: 1g3**! + 1g5?*-3 = 1g73*-1 + 1g11* sau(x+1)1g3 + 2x-3)g5 = Gx-1)lg7 +5xlgi1 sau xlg(3-25/(73-115)] = ~1g(3-5?-7) x(1g3 +21g5 -31g7 -51g11) = -1g3 -31g5 - 1g7, saux = -1g(35°-7)/Ig(75U7-11)], 2) ay bas Lan, R. Sc logaritmeaza in baza zece gi se obtine x7 1g5+(x2-1) 1g(1/2) =(&?+1)1g3 +(x2-2)1g(1/7), 2x?[1g5+1g(1/2)~1g3~-1g(1/7)] = 1g(1/2)+1g3-21g(1/7), x71g(5-7/(2°3)) = 1g(3-49/2) sau x2 = 1g(147/2)/1g(35/6) cu solugiile x= + ¥1g(147/2)/1g(35/6) . 6. c,a*) +c,a%) +c, = 0, a>0, atl. Indicatie. Ecuatiile de acest tip se rezolva prin substitutie. Se noteazd aI=y si se obfine ccuatia de gradul 2 in y, qy?*epy+c3 = 0 cu solutiile y,, yp. Ecuatiile af = yi = 1,2 au solugii daca y>0. Exemple 1)5.29*-3-3.29-3%47 =, R. Se aduce ecuatia la forma 5:23*/8-96/23" +7 =0. Se noteazé 23* =y si se objine ecuatia 5y?+56y-768 =0 cu solujiile y; = -96/5, yy =8. Cum y,>0, numai ecuatia23*=8 are solugia x=1. Deci ecuajia dat are solujia x=1. 2) 4 +2**! 280, R. Ecuatia se serie echivalent 2*+2:2*-80=0. Se noteazd 2*=y gi se obfine ecua- fiay?+2y-80=0 cu solutiile y,=-10, y=8. Cum y,=8>0 numai ecuatia 2*=8 are soluyia 7 3) g22(3e 30 4 19-9, R. Se pune ecuajia sub forma echivalenta (peritru x#0) 82-88! + 12-0 si se noteazd 8!*zy, Ecuatia y? -8y +12 =0 are solufiile y; =6,y9 =2, iar ecuatia data este echivalenta cu ecuatiile 8! =6,8!%*=2, care au solutiile x; =logg2,x2 =3. Acestea’ sint solutiile ecuatiei date. 7. Ecuatii exponentiale care se rezolva prin descompunere in factori sau prin substitutii- Exemple 1) 51*2% 46) *¥=30 + 150%.R. Ecuatia se scrie echivalent 5:25" +6-6* -6 25" -30=0 sau 5(25* -6) ~ 6% ast sau inc’ (25*-6)(5 -6*) =0. De aici se obfin ecuatiile 25° -6 =0,5 -6* =0 cu solutiile x1 =10gp56,x2 =logg5. Deci ecuatia data are solutiile x1.x2. 2) Ata +a") +B(a* +a) +C=0, a>0,4,B,C E R. Indicatie. Se noteazd a* +a =y, iar-de aici prin ridicare la patrat se obsine ~6)xh a% +q-%=y2-2. Ecuatia data devine o ecuatie de gradul doi in y etc. Daca ecuatia are forma A(a2*+a~™*)+B(a*-a™*)+C=0, atunci se noteaaz 2y, care prin ridicare la patrat di a2¥ +a~™*=y?+2etc. Dacd ecuatia are forma A(a*+a~**)+B(a*+a)+C=0, se noteazd 3X 4g -3 2y3 -3yete, -y si prin ridicare la cub se obfine a ~ S& observam c& ecuatia a* +a * =y are solufii pentru y>2, deoarece x + I/x >2 pentru x>0. Exemplu. 9(9* +97) ~3(3* +3™*) -72=0. R Se reemi 3¢ +3 ay, ix ce ti 32% +3" =y? 2. Cy amen ear df die 9(y? -2) ~3y -72=0 cu solutiile y =10/3, y)=-3.Tinind seama ci y22, numai ecuatia 3°+3-*=10/3 are solugii. Pentru rezolvarea acestei ecuafii se noteazd 3*=z>0 gi se objine ecuatia in 2:32-10z+1 =0 cu soluiile : 2, =3,z)= 1/3. Avem de rezolvat ecuajiile:3° =3,3*= 1/3 cu solujiile xy =1,x9= = Deci ecuatia data are solujiile x; =1,x,+-1. 8. ca 46,0 +. rep? =d, BAO 4d, HOM 446° , a,b>0,a,b +1,c,€Ri=Lk,d, eR, =1) Indicayie. in ecuatiile exponentiale ce contin exponentiale cu baze diferite, a#b, este indicat sé grupam intr-un membru termenii ce cuprind exponen fiale de aceeasi baz (a), iar in celalalt membru termenii ce au in componenta lor exponentiale cu aceeagi baz (b). Exemple 1) SS Ol a gt t2 gta gt tl gee R. Ecuatia se mai scrie 5* +5:5* +255" =3* +3.3* +9.3* sau 5*(1 +5 +25) =3%(1 +3 +9)sau 315" =133* adica + (5/3)* =13/31. De aici x =1g(13/31)/Ig(5/3) care reprezint& solutia ecuatiei date. 2) 2 42k th 42812 49013 239, R. Ecuatia se scrie echivalent 2° +2-2* +4.2* +8:2*=30, 102¥(1 +2 +4 +8) =30, 2%-15 =30,2* =2,x=1. Solufia ecuatiei date este x=1. 3) 3(10* ~6* *2) +4107! =5( 10%“! 46°“), R. Aducem ecuatia succesiv la formele echivalente: 310% +4-10* #1 -5.-10°"! 23.67 245.6%), 10° 1(3-10 +4-102 -5) =6" 13.63 +5), 425-10*7! -653-6°7), (5/3)* 7! =653/425, (&-1)1g(5/3) =1g(653/425), x=1g(653/255)/1a(5/3). 9, ca") +¢,b/ =c,, a,b>0,a,b #1,ab =1 Indicajie. Din ab=1 rezulté 6=1/a, iar ecuatia devine ca +c9( aM) =c3. Notind aM) =y>0, obtinem o ecuatie de gradul 2 in yicyy? -cyy +c2 =0 cu solutiile y}, yy. Revenind la substitutie se obtin ecuatiile exponen- fiale a!) =y,7=1,2 ete. Exemplu (sve \' eae } ao, R. SA observim ca ¥5+2V6 5 -2V6 (\eeaye ) sulsaye 210. Punem (sae) si obfinem ecuatia y?-10y +1 =0cu solusiile: yes -2V6 =1/(s +2¥6) =(5+2¥6)~!,y9 =5 +2V6. Revenim la substitutie si rezolvim ecuatiile (5 +26 y -(s +2¥6) Za x (5 +26 } =5+2V6 cu solujiile x2, x)=2. Acestea sint solutiile ecuatiei date. . Ecuatia devine 10. Ecuafii omogene de forma: ca; #o,a7™ +c3(a,2,) =0, a; >0, 0:41, 1,2. Indicatie. Pentru a rezolva astfel de ccuafii se recomandi impartirea ambilor 2px) membri ai ecuatiei prin 2°“, eind se obfine ecuatia echivalent & c1(ay/aq)% +c3(aylan¥“) +p =0, care este de tipul 6. pari ecuatia prin (412,¥) cind obtinem: Se poat cy(ay/az¥™ +co(ap/a, 9 +c4=0, care este 0 ecuatie de tipul 9. Exemple OTR. Ecuatia se scrie echivalent 525° +6-6" -6*25* -30=0 sau 5(25* -6) -6*(25*-6) =0 sau inca (25* -6)(5 -6*) =0. De aici se objin ecuatiile 25° -6 =0,5-6* =0 cu solutiile x1 =log256,x2 =logg5. Deci ecuatia dat& are solutiile x1,x2. 2) A(@™ +a) + B(a* +a) +C=0, a>0,4,B,C E R. Indicatie. Se noteazi a* +a~ 25 yg 2k , iar-de aici prin ridicare la patrat se obtine =y-2. Ecuatia daté devine 0 ecuafie de gradul doi in y etc. a Dacé ecuatia are forma A(a¥ +a~™*) +B(a*-a"*)+C=0, atunci se noteazd , care prin ridicare la patrat di a +a" =y2+2etc, Dacd ecuatia are forma A(a Msg ata +a) +C= 3x y, , Se noteazd si prin ridicare la cub se obsine a = 3 ay} ~3yete, S& observa c& ecuatia a* +a-*=y are soluii pentru y22, deoarece x + I/x =2 pentru x>0. Exemplu. 9(9* +9) -3(3* +3) -72=0. R Seren 3° +3 * ay, in dei 3% +32 =y?-2. Ch astm ear fi aie 9(y? -2) -3y-72=0 cu solutiile y, =10/3, yp=-3.Tinind seama c& y22, numai ecuatia 3*+3™=10/3 are solutii. Pentru rezolvarea acestei ecuafii se noteazd 3*=z>0 gi se objine ecuatia in 2:32? -10z+1=0 cu solutiile : zy =3,z2=1/3. Avem de rezolvat ecuajiile:3* =3,3* = 1/3 cu solufiile x1 =1,x,=-1. Deci ecuatia dat are solujiile x, =1,x) =-I. 8. ca! 46,09 4 cep alt ad, 5H 4d, BOM + 4d, 18), a,b> 0,0, #1,¢, eR i=1 kd eRY=1) Indicatie. in ecuatiile exponensiale .ce contin exponentiale eu baze diferite, avb, este indicat s& grupam intr-un membru termenii ce cuprind exponen tiale de aceeagi baza (a), iar in celdlalt membru termenii ce au in componenta lor exponentiale cu aceeasi bazd (6). Exemple 1) F451 4 5tt2 gta gttl ygtt2, R. Ecuatia se mai scrie 5* +5:5* +25:5* =3* +33 +93" sau 5*(1 +5 +25) =3%(1 +3 +9)sau 315*=133* adicd (5/3)*=13/31. De aici x=1g(13/31)/1g(5/3) care reprezinta solutia ecuatiei date. 2) 2 ae thant t2 49°13 239, R. Ecuatia se scrie echivalent 2* +22 +4.2* +82" =30, 102 (1 +2 +4 +8)=30, 2°15 =30,2% =2,x=1. Solusia ecuatiei date este x=1. 3) 3(10* -6* *2) 44-1077! =5( 107! 46-1), R. Aducem ecuajia succesiv la formele echivalente: 3-10" 44-10% #1 -5-10° 7! 23.68 245.671, 10° 1(3-10 +4-102 -5) =6* “!(3-63 +5), 425-10°~! =653-6"7}, 5/3)" ~} =653/425, (x-1)1g(5/3) = 1g(653/425), x=1g(653/255)/1g(5/3). 9. ca +¢,b™) =c,, a,b>0,0,b #1,ab =1 Indicayie. Din ab=1 rezult& b=1/a, iar ecuatia devine cya) +e9( 11a) =c3, Notind a) =y>0, objinem o ecuatie de gradul 2 in yey? ~cyy +9 =0 cu solutiile yy, yo. Revenind la substitutie se obfin ecuatiile exponen- fiale a) =y,7=1,2 ete. Exemplu (6 +26 VMs -246 } 10, R. Sa observam ci ¥5 +26 ¥5-2V6 =1. Ecuatia devine (5 +26 } als +26 * 10. Punem V5 +276 \y si obtinem ecuatia y? =10y +1 =Ocu solusiile: yy =5-276 =1/(5 +2V6)=(5 +2V6)"!,yy =5 +2V6. Revenim la substitutie si rezolvam * -1 ecuatiile (Gae) -(ss2ye)"', x \s +26 ) =5+2V6 cu solutiile x\=2, x=2. Acestea sint solutiile ecuatiei date. 10. Ecuafii omogene de forma: cap #0,02 +¢5(a, 2.) =0, a; >0, a;541, 1,2. Indicajie. Pentru a rezolva astfel de ecuafii se recomand’ fmpartirea ambilor 24x) membri ai ecuatiei prin 2)", cind se obfine ecuatia cchivalent (ala)? +¢3(a,/a,¥ +c =0, care este de tipul 6. Se poate imparti ecuatia prin (4,4))”) cind obtinem: c4(ay/az¥™ +cq(ag/ayY™ +040, care este 0 ecuatie de tipul 9. Exemple1) 316° +3736" =26.81". . R. Ecuatia se scrie echivalent 342 +3767 =2697%, 3(4/9)** +37 (4/9) -26 =0. Punem (4/9¥' =y>0 si obginem ecuatia 3y? +37) -26 =0 cu soluiile y; =2/3,y =-13. Ecuatia data este echivalenta cu ecuatiile (4/9)* =2/3,(4/9)* = -13... Prima ecuafie are solujia x=1/2, iar a doua ecuatie este imposibila. Deci ecuatia dati are solufia x=1/2. 2) 32k? 6-9 4 gap gh? 43-5 25 52x? 46-9 R. Se aduce ecuatia la forma Vgx 230-4, 4 gx a3x—4 15 gx Bx 2 3x =(3/5)* *3*4 objinem ecuatia « Ecuatia data este echivalent& i 2 impartind ambi membri prin 15° *3*~4 gi notind 3 +4/15 =3/(Sy), care are numai o radacina pozitiva 2 cu (3/5)* *3*~4 = =(3/5)°. De aici x2 +3x-: ecuajia data are solujiile -4; 1. 7 3) 27% +12* =2-87. R. Se imparte ecuatia prin 8* gi se obtine (3/2)3* +(3/2) » Asada’ =0 cu solujiile x) =~4.xy - Fie (3/2) ecuatia y>+y-2=0 sau (y-I)(y?+y+2)=0 cu singura solujie reald =I. Deci Gry Ly>0, Se objine =(3/2)°. De aici x-0. Ecuatia data are solutia x0. 11. Ecuatii exponentiale cu solutie unica Indicatie. Rezolvarea acestor ecuatii const in a le aduce la forma f(x)=c, unde / este strict monotoni, iar c este o constantd $i observind cd ecuatia are 0 solutic xp. Dacd f este strict crescdtoare, atunci pentru x>xq rezultd f(x)>f(xq)=c. ceea cc aratd cA nici o valoare x mai mare decit xq nu poate fi o radacina a ecuatiei \x)=c. Analog daca x0, atunci obfinem ecuatia g\(x) =g9(x). 4°) Daca f{x)=0, atunci egalitatea are loc pentru gy (x)>0,g9(x)>0. 2 Exemplu (¢2 +x -57)* > 3 =(c2 4x-57)!% R. Analizim cazurile: 1°) x? 4y-57=1, adicd x? +x-58 =0 cu solusiile x1 9 =(-1+y233 )/2. 2 Ecuatia devine 13%" *9 =) 10 4/355 )2 sint soluti ale ecuatiei date. 2°) x2 +x-57=-1, adicd x?+x-36=0 cu solufiile x3 =-8,x4=7. » adica I=1, Ecuatia dat se serie (-1)>* 2s =(-1)!* (9. Aceasta egalitate se verificd de acele valori ale lui x pentru care 3x#+3 si 10x sint intregi. Valoarea x3=-8 nu verificd (*), iar x4=7 0 verificd si deci este rédicina si pentru ecuatia data. 3°) Dacd x? +x -57>0,x? +x -57#I, atunci din ecuafie rezulté 3x? +3 =10x, cu solufiile X5 =3,x6=1/3. Pentru x=3, ecuatia devine (-45)30=(-45)3, adevaratd. Pentru x=1/3, ecuatia se scrie (4/9- 57)108(4,9-: 57)'0 | egalitate care nu are sens (an numar negativ este ridicat lao putere fractionara), Deci numai x=3 verifica sul x43 _o10r aceasta egalitate se verificd 4°) Daca x? +x -57 =0, atunci ecuatia devine 03 de acele valori ale lui x pentru care 3*” +3>0,10x>0. Din ecuatia x? 4-57 =0 rezulté (-14/229")2 =x7.. Singura valoare ce verficé cele doud inegalititi estex-(-1+/29 2. in concluzie solujile ecuatiei date sint: (-1 +333 2;(-1 +y225-)2; 337. 13. Discusia ecuatiilor exponentiale ce confin parametru Exemplu Sa se determine toate valorile lui a pentru care ecuatia 4 -a2*-a+3=@ are o singurd solutie. - R. Notind 2*=y>0, ecuatia devine y?-ay-a+3 =0. Ecuafia data are o singura solutie daca si numai dacd ecuatia in y are o singura radacina pozitiva. Conditiile ce se impun sint: ,D>0 . {ro unde D este discriminantal ecuaiei in y iar P est produsul radacinilor acestei ecuatii. Sistemul de conditii este: “ (ar2) (a+6)>0 -4<0, cu solutia a>3. De asemenea D=0 avem a € {-6,2}. Numai pentru #2 yealt’ x0. Deci a €{2} U B50). 14. Alte ecuatii ce contin exponentiale Exemple * 1) SA se rezolve ecuatia 8-224 * =x 20. R. Se pune ecuatia sub forma 8 -x-2* +8/2* -x=0, Notim 2*=y>0 gi ecuatia se scrie xy? +(x -8)-8 =0 cu solufiile y, =8/x,y2 =-1. Revenind la substitutie avem de rezolvat ecuatiile 2° =8/x,2*= imposibila. 2) Sa se rezolve ecuatia 2cos”{(x 2 +x)/6] =2* +2. R. Avem inegalitatile: 2cos"{(x ? +x)/6] <2, 2° +222. Deci egalitatea are loc daca cos” [(x2+x)/6]=1 42722, Din a doua ecuatie se obtine x-0. 3)'S& se rezolve ecuatia (1 +73)" -2°-3 (2 +3)" #12. . Prima ecuafie are solugia unicd_x-2, iar a doua ecuatie este R. Notim (1 +/3)*=y gi rescriem ecuatia sub forma y-2 2 +3)" sly 4 +2/3)"18 =1/2. Dar 4 says eli asl si ecuatia devine »-y718=1/2 cu solusiile yy 2 =22+V3).Pentru x aver valorile x92, #=108, |p 4=25 Analog se rezolva ecuatia (1 +43)" +2*-"p +3)" =4. 4) Si se rezolve ecuatia x2-2**! 42b-H1+2-,29)*-31 +4 yox-l R. Se analizeaza cazurile: 1°) x23, Se obfine ecuatia x22**!42*-!=x22**!42*-l, adevarata pentru orice x23, 2°) x<3, Ecuagia se aduce la forma 2° ~!(4x?-1) =25-*(4x2-1) cu solutiile x1 =3,x7 =-1/2,x3 =1/2. Cum x3 se rein valorile x9 = ~1/2, x3 =1/2. jin concluzie multimea de solutii a ecuatiei este [3,00)[) {41/2}. in? 2, 5) Sa se determine multimea {xe[0,n/3];25" * +5 * =27/4) R. Aplicind inegalitatea mediilor membrului sting se deduce c& este mai mare sau egal cu 2”4, Avem egalitate pentru x=n/3. 15. Sisteme de ecuafii exponentiale Exemple i) iar de aici x +y=3. impartind, membru cu membru, cele doua ecuatii rezulta (23)°-Y =2/3. De aici x-y=1. Din x+y =3,x-y=1 rezultd x2, yl, care este solufie a sistemului dat. Altfel se logaritmeaza ambele ecuatii in aceeagi baz. 25? +257 =30 25% *Y =: R. Notém a =25 2» btinem sistemul 2 ype a,=5 7 a3=-5 7 a” +b" =30 oy solute: | a-i5 } % a4=V5 ab =5)5, b,=V5; | b2=5; | by=-~V5; |b Revenind la substitutie gisim solutiile: (1/2; 1/4), (1/4; 1/2). x? 47e612<1 3) x+y=6,y>0. R. Din y>0 si prima ecuatie rezulta y=1, sau y#l, x?+7x +120. De aici x= -3,x=-4. Deci sistemul dat este echivalent cu reuniunea sistemeloryl y>0 pops x=-4 care au solupiile: (5;1), (-3:9), (-4;10).. > | xtys6, | x4y=6, 4) Sa se detetmine valorile lui a pentru care sistemul 2b late] apex? sa x24y2=1,aeR 0) unica solutie a sistemului. Se observ cd si (-x; yp) este solutie a Deci trebuie ca xy=xq, cea ce di xy=0. Sistemul devine: are osingurd solutie. in a doua ecuafie yo=1 sau yo=1 cind se objin pentru a valorile: a=2, a=0. Cazul a=0. Sistemul se scrie: 2M le fx | ayex? x2ay2e, in ecuatia a doua a sistemului rezulté |x|, |y|<1. Deci 21* 14 |x| 21+x?2y+x?. vem egalitate daci este egalitate peste tot, adica dacti 2171 a1, [x | =x2y=1. Acest lucru este adevarat dacé x-0, y=1. Cazul a=2. Sistemul are forma: 2P ls fej ay ex? +2 2 4y2 xvty * observam ci x=1, y=0 verifica sistemul si deci pentru a=2 sistemul are mai mult de o solutie. care are solutia (0, -1). SA arétam cA nu mai are alte solujii. Dar 16. Inecuatii exponentiale Indicatie. in rezolvarea inecuatiilor exponenjiale se utilizeazd monotonia functici exponentiale f(x) =a *,a>O,a#l. Daca a € (0, }), functia exponeniala este strict descrescdtoare, iar pentru a>I functia este strict crescatoare (R — (0, ©)). Jdeile de lucru de la tipurile de ecuajii exponentiale sint utile si la acest paragraf. Exemple 1) 24 <32, R. Se aduce inecuatia la forma 24*<25. Cum exponenfiala de bazi 2>1 este strict crescdtoare rezulta 4x<5, adica x<5/4. 2) (2/3)? <(827)" 2, 16R. Inecuatia se mai scrie: (2/3)? ~** < (2/3) -2), Deoarece functia exponential’ cu baza 2/3 < | este strict descrescZtoare rezultd 2-2x23(x-2), inecuatie ce are solutia xs 8/5. 3) 5a¥¥ -3.2VF -! <6, R. Sa observim ci x 2 0. Inecuatia se mai scrie save 3 oF 12<56 sau qalF < 2 sau 2 <16 sau inca 2% <24 coca ce di Ye <4, adic’ x < 16. Cum x 2 0 rezulta x € (0, 16]. 4) 23% 4238-1 4938-2 493-3.< 199, R. Se scrie inecuatia sub forma 23* +23*/2 +23*/4 +23*/8<120 sau 8:23* +4.27* 42.23% +23*<960 sau 15:23*<960, 2°*<64,8" <8", adicd x <2. Deci multimea de solutii a inecuatiei este x € (-c, 2). 5) 5¥ 38 tl a9¢gt 73x72), R. Sa observim cA inecuatia contine exponenfiale cu baze diferite. Ca si la ecuatiile exponentiale se grupeazi intr-un membru termenii ce contin baza $, iar in celdlalt membru termenii ce conjin baza 3 $i inecuafia devine succesiv: 58-258 ha gt tl gt 2 5x15 -2)23*-2(33 -2y, 3.5%"! 2253°°?, aba St 3237-3 sau (53) 321, adicd x3 20, x23. Deci muljimea de solutii a inecuatiei este x € (3, «). 6) 24/(1 -25*)s 15 -6) R. Se impun condijiile 1-25 #0,5*-6#0. Notim 5~™=y gi inecuatia devine: 24/1 ~y?)< 1My-6) sau (y? +24y -145)/(1 -y2)(y-6)S0. Aceast’ ultima inecuatie are ca solutii y € [-29; -1) U (1, 5) U [6, «). Cum y> 0 refinem y € (1, 5), adica 1<5*<5 ccea ce di x € (-l, 0) siy 2 6, adica x < -log.6. Deci muljimea de solugii pentru inecuatie este (-20, -logs6) U (-1, 0). 7) (Inecuatie omogend) 4% -2-5**<10*. R. Se impart ambii membri prin 52* > 0 si se objine inecuatia (2/5)** -(2/5)* -2<0.Se noteaza (2/5)* = y > 0 gi se objine y -'y - 2 <0 cu solutia y € (-1, 2). De mai sus (y > 0) avem y € (0, 2). De aici 0 < (2/5)* < 2. Prima inecuatie are loc pentru orice x € R, iar a doua inecuatie pentru x > logy/52. 7 Deci muljimea de solujii a inecuatiei este (logy,s2, ©). 8) (Inecuafii de forma ma +ma* +p>0) 25*<6-5*-5 ; R. Se aduce inccuatia la forma 5** -6-5* +5<0: si se noteazd 5* = y > 0, obtinind inecuatia y2 -6y +5<0 cu solutiile y € (1, 5). De aici 1 < 5* <5 se obfine xe (0, 1).9) ¥9F-37*2 >3¥-9, R. Radicalul exist dacd 9* -3**?>0, adic& 3*(3*-9)20, cea ce di x > 2. Pentru x > 2, membrul drept devine 3% - 9 > 0. Cum ambii membri sint pozitivi (pentru x 2 2) se obfine (prin ridicare la patrat): 32 -93*>37* -18.3% +81 sau 3 > 9 ceea ce di x > 2. Deci multimea de solufii a inecuatiei este x € (2, 0). 10) (2 4x41¥¥<1, R. Sa observim ci x24x+1>0 pentru orice x € R. Inecuatia devine: (2 axel 0. Deci avem de rezolvat sistemul de inecuatii: x>d x2ax+1>0 xPaxtl1, adicd x € (0, -1) U (0, ©). Din (1) rezulta x < 0. Agadar x < - J reprezint& multimea de solufii a inecuatiei in acest caz. in concluzie multimea de solutii a inecuatiei date este x € (~~, -1). WD) 221 R. Se aduce inecuatia la forma 2% +x211 si se considera functia f: R-> R, fix) =x +2%, care este strict crescdtoare (suma de functii strict crescdtoare). Se vede ci x = 3 este solugie a ecuatiei f(x)=11. Dacd x > 3, atunci f(x)2f(3)=11. Deci x € (3, 0) este multimea de solutii a inecuatiei date. Xe oe yts34-3 2 lay-120. R. Din ecuatia a doua rezulta y=1-2**', Cu aceasta prima inecuatie se scrie (1-28 *!)2<3-4*-3 sau (2*-2)<0. De aici 2* = 2, adicd x = 1, iar de mai sus y = -3. Asadar solutia sistemului este (1; -3). 13) Discutia unei inecuatii exponentiale Si sé determine valorile lui a ¢ R pentru care inecuatia 12) S& se rezolve sistemul 2 2 4°” 42(2a+1)2* +4a?-3>0, are loc oricare ar fi x real. 2 R. Notém 2°” =1>0 gi inecuatia devine: 1? +2(2a +1)t+4a2-3>0 (*). Problema este echivalent cu a determina parametrul a pentru care inecuatia (*) are loc oricare ar fit > 0. 18Se disting cazurile: 1°) Daca discriminantul D este negativ, atunci inecuagia (*) are loc pentru orice ¢ real, deci si pentru ¢> 0. Avem D=16(a+1)<0, dacd a <-1. 2°) Deci daci D este pozitiv, atunci (*) are loc pentru orice ¢ > 0 daca radicinile trinomului (in ¢) sint situate la stinga lui zero. Sistemul de conditii este: D>o “Qa +1)s0 (4 +950) 4a? -320 (441920) Solugia acestui sistem este a> 3/2. jn concluzie mulimea de valori pentru a este (-00, -1) U [¥3/2,00).B. ecuatu st INECUATI LOGARITMICE 17. log fx) =a, a ER Indicagie. Se impun conditiile de existenta f(x) > 0,g(x) > 0, g(x) #1. Ecuatia este ‘echivalenta cu f(x)=[g(2)]7. Din rezolvarea acestei ecuatii numai acele valori care verificd sistemul de condifii de mai sus sint solutii pentru ecuajia data. Exemplu log, , (x2-3x+1)=1. R. Se impun conditiile x?-3x+1>0,x+1>0,x+141. in acest caz ecuajia este echivalenti cu ecuajia x7-3x+1=x+1, care are solujiile x; =0,x=4. Se observa ci 21=0 nu verificd ultima din condigiile impuse si deci nu este solujie a ecuatiei date. Singura solujie este x = 4. 18. log, fix) =log,g(x),a>0,a+1. Indicafie. Se impun condifiile de existenji fix) > 0, g(x) >0. Utilizind injectivitatea funcjiei logaritmice rezultd f(x) =g(x), ale cérei solujii vor fi solujii-pentru ecuatia dati daci verificd relatiile f(x) > 0,g(x) > 0. Exemplu logis (Fe 10 | eeu (5 R. Seimpuncondijiile (2 *x)/10 > 0,2/(x +1) > 0. Dinecuatierezult8(2 +3)/10 =2/(x +1) cu radicinile xy = -6, x) = 3. Valoarea x; = -6 nu verifici nici una din inecuaiiile din conditie si deci nu este solujie a ecuatiei date. Valoarea x = 3 verificind sistemul de inecuafii este solujie a ecuatici date. Observatie. Atragem atentia utilizirii formulelor logaritmice de mai jos in rezolvarea ecuatiilor logaritmice. 1) logt FI? =2log six), daca fix) > 0; 2) logl fo] = 2log(-f(2)), daca fx) < 0; 3) log f(x)g (x)] =log f(x) +logg (x), daca fix) > 0, g(x) > 0; 4) logl s(x) 8 (x)] =log(- F(x) +log(-g (a), daca flx) < 0, g(x) < 0; 5) logl f(x)/g(x)] =log f(x) -logg (x), dacd fix) > 0, g(x) > 0; 6) logl f(x)/g(x)] =log(-fz)) ~log(-g(@)), daca fix) < 0, g(x) < 0. Pentru a ilustra folosirea incorect4 a formulelor 1), 2) prezentim exemplul urmitor. Sa se rezolve ecuatia logy(x+2)? = 6. utilizind formal formula 1) rezulté logy(x+2) = 3 cu unica solujie x = 6. Cum ecuatia data nu este echivalentd cu cea objinut4 utilizind 1), existd pericolul pierderii unor solutii. Aici x = -10. Rezolvarea corecta a ecuatiei trebuia sa decurgi astfel. Se impune x % -2 si se rezolva ecuatia in doua cazuri. 201°) x < -2, Ecuaia se scrie log,(-x-2) = 3, ia de aici x = -10 € (-00, -2) si deci este solugie a ecuatiei date; 7 2°) x > -2. Ecuatia se reduce echivalent la logy(x+2) = 3, cux = 6 E (-2, »), de asemenea solutie a ecuasiei date. in concluzie ecuatia are solujiile x, = -10, x) = 6. Deci pentru rezolvarea unor astfel de ecuatii s2 recomanda urmitoarea schema: 1) Se determina domeniul de existenja al ecuatiei (mai sus x # -2); 2) Se imparte domeniul de definijie in dou muljimi A, B (A este partea din domeniul de definitie in care ambi membri ai formulelor utilizate exist (mai sus A = (-2, @), B = (2, -2)); : 3) Se rezolva ecuatia pe A (x = 6); 4) Se rezolvi ecuatia pe B(x = -10); 5) Se face reuniunea solujiilor de la 3) si 4). 19. log, fC) =logy(x). Indicatie. Pentru existenja ecuatiei se impun condifiite AX) > 0, 81%) > 0, 9%) # L,A(x) > 0. Din ecuatie tezulti fix) =() ale cArei solupii vor fi solutii pentru ecuajia data dacd verificd sistemul de condigii impus. Exemplu, logy. 4(x2~ 1) =logy .4(5-x). R. Ecuatia exist dack x?-1>0,x+4>0,x+4%1,5-x>0. In aceste condifii ecuatia dati este echivalenti cu ecuajia x*-1=5~x, care are solujiile xy = -3,x2=2. Valoarea’ x)= -3 mu verificd relatiax + 4 # 1 si deci nu este solujie a ecuafiei date. Valdarea x = 2 verificind sistemul de condijii este solutie a ecuatiei date. 20. log, log, f(x) =c, a,b>0, a,b+1. Indicatie. Se impun conditiile f(x) > 0, log, f(x) > 0 etc. Exemplu log; logit +1) =~ 1. R. Se pun conditiile x + 1 > 0, logyp(r+1) > 0. Din ecuatie rezulté logy g(x+1) = 3 > 0, iar de aici x +'L = (1/2)> > 0, cu solufiax = 1/8 - 1 = -7/8. 21. Ecuatii exponential-logaritmice Exemplu logy(9-2*) =3 -x. R. Se impune conditia 9 - 2% > 0. Ecuatia devine 9 - 2%. = 23** sau 9 - 2% = 8/2%. Se noteazi 2X = y > 0 si se objine ecuatia y2-9y+8=0 cu solutiile yy = 1, yp = 8. Se observa ck 9-'y, > 0, 9- yo > 0. Din 2X = 1, 2 = 8 rezultd solufiile xy = 0, x)=3. 22. Ecuatii logaritmize ce contin logaritmi in accea Indicajie. Se pun condifiile de existenji ale logaritmilor. Utilizind _proprietatile logaritmilor se aduce ecuajia la forma logaftx) =b, etc.Exemple » Hiogste+5) +logsye-3 = ploes(ax +). R, Pentru existenga logaritmilor se impun condifiile x +5 >.0,x-3 >0,2x+1 >0. Ecuatia se scrie-succesiv logsyx+5 tlogsyx-3 =lopsV2x+1 sau logsV(&+5)(e-3) =logsy2x+1 . De aici avem Vi+5yae-3)=V2x+1 sau x242x-15=2x+1, adicd x? = 16 cu solutiile x, =-4,x2=4. Nomai x = 4 este solujie a ecuafiei, valoarea x = -4 nu verificd relajia x - 3 > 0. 2) torn [2 el 1 =logy (=): R. Conditiile de existensa [s= logaritmi sint: @- a nit (3x -7)/(3x - 1) > 0,x # 1x # 1/3 oy Se aduce ecuatia la forma: 3x-7 3x-7 k rsd ~ logy? =1 = fl log log? logy | SF =] sau logp.* ie a =logy tet @- ayes 1) =(3x-7)Gx-1) ecuatie ce are solutiile x1 =4/3, =3. Numai x = 3 verificd sistemul de condifii (*) si deci este solujia ecuatiei date. |: iar de aici 23. Ecuatii logaritmice ce confin logaritmi in baze diferite Indicagie. Se impun condigii de existenjA ale logaritmilor. Se adue logaritmii in aceeasi baz&‘utilizind formula log,a = (log.a)/(log-b), de trecere de la baza b la baza c, dupa care se procedeazi ca la tipul precedent de ecuatii. Exemple 1 Dlogpr log px logy ax=9. R. Se .impune conditia x > 0. Se aduc logaritmii in baza doi, objinindu-se ecuatia 2logax + (logyx)/(logpV2) + (loggx)/(logy(1/2))=9, 2loggx +2log>x-log)x=9 sau Bloggt =9,logsx=3. De aici x = 8 este solutie a ecuatiei date. 2) (log, 20 ogy<2) *008,2\008 2°20) =0. R. Se impun conditiile: x > 0, 4¥x # 1,2x #1 si se aduc logaritmii in baza doi objinind ecuatia (1 +logyx)/(2 +27 ogyx)=1 sau dup’ unele calcule logy x = 2. De aici x = 4. “ Aceast valoare verific’ sistemul de condisii si deci este solutie a ecuatiei date. 24, Gy +cylog f{x) +... +cgog¥ft2) =0,a>0,a41 Indicagie. Se impune condijia f(z) > 0. Se noteazs log ftx)=y si se rezolva ecuatia corey +...+ey*=0 etc, Exemple 22 -1) Ig2x-41gx +3 =0. R. Conditia de existenj& a ecuafiei este x > 0. Notim Ig x = y si avem ecuatia y?-4y +3=0 cu solufiile yy =1,y=3. Ecuatiile Igx = 1, Ig x = 3 au solujiile x, = 10, Xz = 1000 si evident x), x > 0. Deci solufiile ecuatiei date sint.x, = 10, x. = 2) [1+ IgGe- VU = 1g2Ge- D) + EL = Ig@e- 1) = R. Se impun condijile x - 1 > 0, 1 - IgGl) # O si se noteazd Ig(x-1) = y objinind ecuatia (1 +y)/(1 -y?) +1/(1 Deci ecuatia dat’ nu are solusii. 3) logs,(3/x) Hogg =1. R. Se impun condijiile x > 0, x # 1/3. =1 sau 2/(1-y) = 1 cu y = -1. Dar in conditie y # -1. Se trec logaritmii’in baza tei si objinem ecuatia log,(3/x)/log,(3x) +logyx=1 sau (1 ~1ogy2)/(1 +1og32) +log3x=1. Notind logax = y se objine ecuatia y Q? + y - 2) = 0 0, yp = -2, y3 = 1. Revenind la substitujie se rezolva ecuatiile -2,log3x=1; care au solujiile xy =1,x)=1/9,x3=3. Toate aceste valori log3x=0, logyx valideazi cerinjele x > 0, x s# 1/3 si deci sint solugii ale ecuasiei date. 25. Ecuatii logaritmice cu solutie unica Exemple 1) loggx=3-x. R. Se aduce ecuajia la forma x + logox = 3 si se observ c& funcfiile fle) =x, g(%) =logyx, x > 0 sint strict cresc&toare. Deci functia A(x) = flx) + g(x) este strict cresc&toare. Cum x = 2 verificd ecuatia, aceast& valoare este solujie a ecuatiei date. S& aritim ci ecuatia nu mai are alte solufii in afara acesteia. Fie x > 2. Atunci fx) > f(2) = 3. Deci nici o valoare x > 2 nu este solugia ecuatiei. Analog x < 2 implica fo) 0 se aplick Ig ambilor membri ai ecuatiei si se objine (1 ~Igx)lgr= 2. Notim Igx = ¢ si objinem ecuatia f - 2 = -2 cu solujiile 4) = -1, f = 2. Revenind la substituie se rezolva ecuajiile Ix = -1, Igx = 2 cu solugiile xy = 1/10>0, x) = 100 > 0. Acestea sint solujiile ecuatiei date. : 3) slat _glex-l aglex+l _slex-1, R. Scriem ecuatia sub forma (x > 0) SING +1) =3184-1(1 +9) sau Slet-? = glee? sau (5/3)®-? = 1 =(5/3)°. De aici Igx - 2 = 0 cux = 100 > 0. Decix = 100 este solufia ecuajiei date. 4) f2-108,9 = -V12 Nogsx. R. Se impun conditiile 2-log,9 > 0, loggx # 0,x > 0,x# 1. Se aduce log,9 in baza trei si ccuajia devine f2-2/ogyx =-V12 Moggx iar de aici notind logyx = f objinem ecuatia V@-Dit =-Y6t, care prin ridicare ta pitrat di 2 - 1 - 6 = 0 cu ridicinile 1, 1y=3. Se giseste cA numai = -2 verificd ecuatia in t. De aici logyx=~2, adic x = 1/9 Valoarea x = 1/9 reprezinti solutia ecuatici date. ecuatia devine 3:2 27. Sisteme de ecuatii logaritmice Exemple D + logy = 2 7 +y = 12. R. Condiiile de existent ale logaritmilor sint x > 0, y > 0, x, y # 1. Se noteazd og,x= 1 si prima ecuatie a sistemului devine 1?-21+1=0, adic& t = I si de aici logye=1 dix = y, Cu aceasta a doua ecuatie a sistemului devine x?+x-12=0 cu ridacinile 4X1 =3,27 = -4. Rejinem x = 3 pentru care y = 3. Deci solugia sistemului dat este x = 3, y = 3. logy(x ~2y) + logs(3x +2y) =3 2) + ala} -any-3. R. Conditiile de existent ale logaritmilor sint x-2y >0,3x+2y > 0. Ecuatia exponen- -y+6 \6 -2y sial’ a sistemului scris% sub forma (a) y =(/z)' dix-y +6 =6-2ysmux ‘Ecuatia logaritmica a sistemului se mai scrie logs(x~2y)(3x+2y)=3 sau (x-2y)(x +2y) =27. Sistemul devine 24x {Gay (Gx + 2y) = 27. Solujia ce verificd condisiile impuse la inceput este x = 3, y = -3. 3 logy (x + y) - logy &- y) = ) {S228 PL 83 7 R. Conditiile de existengi ale logaritmilor sint x+y > 0,x-y > 0. in prima ecuatie se aduc logaritmii in aceeasi baz (doi) si se objine ecuatia loga(r-y) Tes Din a doua ecuajie a sistemului rezults x + y = 2/(x - y) si deci prima ecuatie a logo(x+y) - sistemului are forma logy [5] - , iar de aici x - y = 1, Deci sistemul se xy reduce la rezolvarea sistemului xty=2 {; -y = 1, cu solufia (3/2; 1/2). Solujia sistemului dat este x = 3/2, y = 1/2. 4) yox By 252 {ioeay + logy(y = 3x) = 1. R. Conditiile de existent ale logaritmilor sint x > 0, y > 0, y # 1, y- 3x > 0. Logaritmind prima ecuatie a sistemului in baza y rezult& log sete [3 Jos: Aici punind logyest avem ecuatia 1? ~ 3 141 =0 cu solute 4) = 1/2, fg = 2. Dack logyx = 1/2, atunci x2 = y, iar din log,x = 2 rezulté x = y*. Deci prima ecuatie a sistemului este echivalenté cu reuniunea ecuafillor <2 = y, x = A dowa ecuatie a sistemului se scrie logay-32)] |. : logy | 1084073 | a1, iar de aici y - 3x = Togay Sistemul dat esté echivalent cu reuniunea sistemelor x= ye { yowre4 { y-3r=4, Primul sistem nu are solutii reale in timp ce al doilea sistem are solugiile (4; 16), (1; 1). Avind in vedere condifiile puse la inceput se refine numai solutiax = 4, y = 16. 5) { 2 -y & In (yin) 22 ~3xy + 2 = 9. R. Se scrie prima ecuatie sub forma x? +Inx=y? +Iny. Se observa c& FO, ©) > R, f(x) = 22 + Inx este strict crescdtoare si deci injectiva. Din prima ecuatie x iar dina doua x2 = 9 Deci solufiile sistemului x = y = + 3.28. Discutia ecuatiilor logaritmice cu parametru Exemple ° 1) Sa se determine valorile lui a pentru care ecuatia 2lg (x + 3) = Ig(ax) are o singura radacina reala. R. Ecuafia dat& este echivalenta cu sistemul x43>0 ax>0d (*) (+3)? =ax Ecuafia dati are o singurd ridacina dac& acest sistem are o singura ridicin&. Ecuatia din sistem este x2-(a-6)x+9=0, care are radacini reale daci (a-6)>-36 =a? -12a>0, adic’ a€(- ©,0]U[12, 0). Dacé a = 0, atunci in (*) nu se verificd a doua relatie. Dacia = 12, atunci x = 3 si verificd (*). Dac& a € (- 0,0) U (12, ©), atunci ecuatia are rédicinile (o-6\o ~12a)/2. Deci trebuie ca xy > 3 Xy > 3 {<3 su 4 <3, unde x, =(a-6+¥a?-12a)/2, x9 =(a-6-a? - 12a)/2. Deci se pune problema pozitiei ridacinilor ecuatiilor de gradul doi in raport cu (-3). De mai sus avem: x, +3 > 0, x) +3 <0. De aici (x, + 3) (xy + 3) SO sau 1x7 +3(x] +x) +9<0. Utilizind relajiile lui Viete pentru ecuafia de gradul doi in x rezulté 9 +3(a-6) +9 <0, adick a < 0. Cuma < Osaua > 12 se deduce a < 0. Deci si in acest caz ecuafia are o singura ridacina. In concluzie daci a < 0, a = 12, ecuatia datd are o singura radicin’. 2) S& se determine valorile parametrului real @ astfel incit ecuatia g(ax) =2ig(x + 1) s& aib& o singura radacin’. R. Ecuatia data are o singur& ridicin3 dack si numai dac& sistemul ax>0 x+1>0 (*) ax= (+1? are o singura ridacin’. Ecuatia sistemului se scrie x7+(2-a)x+1=0 si are solutii réale daci (2 - a)? - 4 2 0, adici a © (- o, 0] U [4, ©). In aceste condijii ecuatia sistemului are solutiile x1 =(a-2+Ya?-4a )/2, x,=(a-2-Ya?-4a )/2. Pentru a = O nu are loc inegalitatea ax > 0. Pentru a < 0 din relajile lui Vite x, xp = 1, x + x) = a-2 < 0 rezulti c& ambeleradacini sint negative. Din (*) rezult& x; +1=(a+Va?-4a )/2>0 si ary > 0, xy +1=(a-Va2—4a /2<0 si ax, <0, ceea ce arath c& ecuatia dath are solusia uni- cB xy. Pentru a > 4 din xyx)=1,x1+x)=a-2>2 rezulti c& ambele ridicini ale ecuatiei x?+(2-a)x+1=0 sint pozitive gi au loc relajiile din (*). Aceasta inseamnd c& ecuatia data are doua rdicini. in fine dacd a = 4 sistemul (*) are unica solufie x = 1. in concluzie ecuatia dati are o singura radicin§ dack a < 0 sia 29. Inecuatii logaritmice Indicagie. Ca si la rezolvarea inecuatiilor exponentiale in rezolvarea inecuafiilor logaritmice se utilizeazX monotonia functiei logaritmice ftx) =log,x. Daci a > 1, atunci f este strict crescatoare, iar pentru 0 < a < 1, f este strict descrescitoare. in plus la aceste inegalit’si se impun conditiile de existent& ale logaritmilor. Exemple 1) logs (S <1 R. Se scrie inecuatia sub forma log; (1+2x) (1a) Inccuatia (*) este echivalentd cu sistemmul | 0 . 1+x#0 (1 +20)/(1 +2) <3, fezolvind sistemul de inecuafii rezultd x € (-00, -2) U (-1/2, ©). Aceasti multime este muljimea de solusii a inecuatiei date. 2) logy (4*-5:2* +6) <2. R. Inecuayia devine (echivalent) loga(4*-52" +6) 0 Sx-2>0 ce are solutia x € (2/5, 3/7}. 1-2x>5x-2, Deci muljimea de solutii a inecuatiei date este x € (2/5, 3/7]. 4) logy /3(3x +4) > logy3(x? +2). R. Inecuafia este echivalenta cu sistemul 3x+4>0 x2+2>0 (am utilizat monotonia functiei logaritmice cu baz subunitar’). 3x44 0,x +2 > 0, care dau x > 2. In acest caz inecuatia se scrie echivalent 5 @*2) logy 3-2) < logi/3 [ x€(-3, -2)UGB, @). 7 Dar x > 2 si prin urmare muljimea de solutii a inecuatici este x > 3. 2. 6) log, log, [e2:2| <0. ] saux - 2 > 5S/ (x + 2), inecuajie ce are ca solutit Q2 +n) @-1 * a yo . . Inccvatia are sens daca FT) >0 si loge >0, x # 1. Prin rezolvarea acestui sistem se objine x > 1. i (+x) 2 Inecuatia data este echivalenti cu loge >1=logg6 sau (x* +x)/(x-1)>6 @-D cu solujia xE(1,2)G,~). Cum x > 1 se deduce cd mulimea de solujii a inecuagiei este x€ (1,2) G3,o). Observatie. Inecuatia data este echivalenta cu sistemul '086 | G=iy | 7° >i. ‘287) logy (1 +1ogy ;9% ~loggx) <1. R. Se impun condijiile x > 0, 1 +logj/9x-loggx > 0. Inecuatia data este echivalent’ cu sistemul 7 { O <1 + logyox - logge < 2 x>0 say sau * +1/2 > loggr > -12 3>x> U3 {x>0 sw {x>0 De aici x € (1/3, 3) este multimea de solusii a inecuatiei date. 8) logy -p(2x-3) > logy -7(24 -6x). R. Se disting dou’ cazuri in rezolvarea problemei: 1°)x-2 > 1, cind inecuagia este echivalenté cu sistemul de inecuatii x-2>1 2-3 >0 24 - 6x >0 2x -3 > 24 - Gx (baza logaritmului supraunitard). Rezolvind acest sistem rezulté x € (27/8,4) = S). 2°) 0 0 24 - 6 > 0 2x -3 < 24 - Gx (baza logaritmului subunitar’), ce are solujia x € (2, 3) = Sp. in final multimea de solusii a inecuagiei date este S = S; U Sp. (2S 2 om <2 x>0 9) logy(x - 1)? logy p(x-1) > 5. R. Inccuatia se mai scrie: logy | x-1] +logg(x-1)>5. Se impune conditia =-1>0 gi deci |x- 1] =x - 1. Acum notim logo(x - 1) = y si inecuatia devine 4y? + y - 5>0 cu solujia y € (-09, -5/4) U (1, 0). De aici y < -5/4 sau y > 1, adicd 4 logg(x - 1) < 5/4 sau logo(x - 1) > 1, care dau x < 1 + 1/2¥2 $i respectiv x > 3. 7 4 Cum x > 1 se deduce x€ (utsinialue.«), care este multimea de solugii a inecuagiei date. 10°) (Ig2x -3igr +3)/(igr-1) <1. R. Se noteazi Igx = y, x > 0, lex - 1 + 0 si inecuajia devine (y? -3y +3)/(y-1) <1 cu solujia y <1, iar de aici ler < 1 dix < 10. Cum x > 0 se deduce x € (0, 10), care este muljimea de solujii a inecuatiei date. 11) log3(3* = 1) + logy 3(3**? - 9) > - 3. R. Se impun condijiile 3* - 1 > 0, **2 - 9 = 9" - 1) > 0. De.aici x > 0. Se aduc logaritmii in baza trei si inecuajia este log3(3¥ - 1)[2+logy(3* -1)] <3. Se noteaz’ log3(3* - 1) =y si se objine inecuatia y(2 + y) < 3 cu solutia-3 < y < 1 sau 29-3 < logy(3¥ - 1) < 1, care d& log3(28/27) < x < logy4. Aceasta este mulfimea de solupii a inecuasiei date. 12) log,(2x) < flog, (2x3) . R. Se aduce inecuagia la forma echivalengg 1 +log,2 < yiog,2+3 . Se impun conditiile de existenyi x > 0, x # 1, log,2 + 3 = 0. Notim log,2 = y $i inecuatia se scrie ltys Wye. Se disting urmatoarele cazuri in rezolvarea acestei inecuay 1°) 1 +y <0,y +3 20, adicd y [-3, -1). in acest caz membrul sting find un numar negativ este mai mic decit membrul drept, care este un numir pozitiv. Din -3< y<- 1 se deduce -3 < log,2 < -1, inecuatie dublé ce se rezolva in subcazurile: 1.1) 0 < x < 1. Inecuatia se scrielog,x~>=-3 x71, Gisim xE (172, Wi -5. 1.2) x > 1. Inecuatia este log,x~? < log,2 < log,x~!, care dix € D. 2°) 14+ y 2 0,y +3 = 0, adicd y > -1. Ridicind ambii membri la patrat-rezulti y? + y-2 x, ceea ce dt x€ ©, 12) = 2.2) Dac x > 1, atunci din logx! < log,2 < loge remulti x! <2 < x, adic’ x € 2, @) = 53. in final multimea de solufii a inecuatiei date este 1€5,USjU5j= (0.1 AIUR, ~). 13) log) x-1]@?-1)<1. R. Domeniul de definitie al logaritmului rezultd din sisternul x?-1>0 ot #0. adick x E (-o, -1) U (1, @) - 2}. e disting "azure 1°) 0 < |x-1| < 1, cind inecuajia este echivalent’ cu x? - 1 > |x- 1]. Rezolvind acest sistem de condiii rezulté 1 < x < 2. 2°) |x- 1] > 1. Inecuatia este echivalenti cu sistemul -1<-1sau x E (-@, -1) U (1, ©) - (2} 2-1 <|x-1] Solusia acestui sistem este -2 0. Logaritmind in baza 1/2 rezulté inecuajia log,74x 2 3logypx. Se noteaza log, 9 = y si inecuatia devine y - 3y = 0. De aici yE(-c,0] YJ (3,00) sau revenind la substitugie avem logy x < 0 sau logy x = 3, cu solujiile x > 1 si respectiv x < 1/8. Cumx > 0 gisim cd multimea de solufii a inecuatiei date este x€(0,1/8]U[,~). 2 15) x82 3.9 _ R. Se analizeazi cazurile 1°) x > 0. Se logaritmeazi inegalitatea in baza doi si rezult& Doge +3loggx+1<0 cu solufia” x € (1/2, 1/72]. 2°) Daci x < 0, atunci se noteaz’ logy x? - 3 = n, iar de aici x2 = (1/2)"+3, adic& x=-Cyn*D2, ( < 0), unde n € Z. . Pentru n = 0 rezulti x= -(1/2)??, x9 = 1. < 2 si inecuajia nu are loc. Pentru n = 1 avem logypx2-3=1,x=~(1/2)",{-(1/2)"}! <1, adic& inecuayia nu se verificd. Analog se arati si pentru cazurile n = 2,3,... Pentru n = -1,logyx”-3=-1, x=-(1/2), [-(1/2)'}"! = -2 <0 si inecuayia nu se verifick. ies = -2,x=-1/V2,(-1V2) =2 = 2, cind inecuafia este verificaté. Pentru n . inecuajia nu se verifics. Multimea de solupii pentru inecuajia dat este [1/2, 1/V2]U { -1/V2}. 2 16) xB “9 cy, R. Ca la problema precedent& se analizeazA cazurile: 1°) x > 0. Se objine x € (0, 1/2] [1/V2,@). 2°) x < 0. Se pune logyx?-3=n, de unde x=-(1/2)"*3)2. Se Verificd inecuatia pentru n € Z. Deci muljimea final& de solujii pentru inecuatie este: O.1U2IUWW2.0)U {-(1/2)""*9)?; n © 2}. 2, log (8 -x) a 17) B-2 x24 R. Se logaritmeaza in baza doi $i rezult4 log3¢e -x),<3x~-4. Se impune 8-x>0, adick x < 8. Se observa ci “functia SO) =10g3(8 -x) este o functie strict descrescdtoare (fiind compunerea functiilor x -+ 8 - x (strict descrescitoare), x + logyx (strict cresc&toare), x--x? (strict cresc&toare)) in timp ce funcjia g(x) = 3x-4 este strict crescdtoare. Pentru x = 4 31Tezulti fix) < /l4) =g(4) < g(x), adic& inegalitatea este verificatd. Cum x < 8, rezulti - x (4,8). 18) (x? -4)/log p(x2-1) <0. R. Inecuatia exist dack x2 - 1 > 0, x2 -.1 # 1. Solufia inecuatiei se deduce din tabelul de mai jos. t 2 2 Jo 4 a Se ee eC a 1) + [0 |- : - |p fe fo |. R. Inecuatia este echivalenta cu sistemul de conditii tas Doo x) >0 1 SiolG = QM -2)] 20. ima inecuajie are ca muljime de solujii x © GC & , 1) U (3/2, &). Ultima inecuaie este echivalenté cu 2 > (3 -2x)/(1-x) 21 si are ca muljime de solutii x € (2, ©). in final muljimea de solusii a inecuatici date este (2. 2). 2, loggx 20) 25 85 + x!85* < 39, Zags lo8sx , EST < 39 R. Pentru x > 0, inecuatia se scrie echivalent (5 2 (sloest HOB a8 <30, (x2)! +x! 8% 30, I ] 7 , Nouim x°8 =y si inecuayia devine y? + y - 30 < 0 cu solujia y € [- 6,5]. Cumy > OreaultsyE OS). - Din x!°® <5 rezultd loger <1 cux € [1/5, 5]. Multimea de solujii a inecuatiei date este (1/5, 5]. aay, x! «16x 8 < 17, R. Se impune conditia x > 0. Se noteazi x'8™ =y > 0 i inecuatia devine y+16/y<17 e kc 7 cu solugia y (1, 16). Deci 1 0 are solujia x > 0, x # 1, iar inecuatia loege <4 are solujia x € (1/4, 4). in final mulsimea de solufii a inecuagiei date este (1/4, 4) -{1}. 30. Discutia inecuafiilor logarimtice cu parametru Exemplu 1) loggr +loga(x-2) > 1, @ parametru real. R. Conditiile de existengd pentru logaritmi sint x > 0, x-2 > 0,a > 0,4 # 1. Se analizeazi dou’ cazuri: 1°) 0 sau x (x - 2) < asaux?-2x-a <0. De aici rezulta { 1-Jiva 2 4 adich 2 1. Din inecuafia logaritmicd rezult{ x2 - 2x - a > 0. Cumx > 2 se deduce solujiax>1+/l+a. Deci dack 0 1, atunci xE(1 +¥1+a,@). 2) x!B** S g2. a parametru real. R. Conditiile de existengd pentru inecuatie sint x > 0, a > 0, a # 1. Se analizeaz& cazurile: 1°) 0 1, Procedind la fel rezults'inecuajia log2x> 2, cu solujia O av. fn coneluzie dack 0 <-a < 1 inecuafia are solutia x € (a? ,1/aV2), iar dact a > 1 inecuatia are soluia x€ (0, /a¥? )(a¥? , 2). 31. Sisteme de inecuatii logaritmice Exemple 0 fee. @-» > 0 — Wogy.y Qr +2) > 0. R. Conditiile de existensa ale logaritmilor sint 2-x > 0,2-x # 1,2-y >0, 4-y >0,4-y #1, 2x-2 > 0. Deaicix E (1,2) siy <2. Deci2-x € @,1), 4-y>2. Sistemul dat este echivalent cu sistemul 33