Țările de Jos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Pagina „Olanda” trimite aici. Pentru regiunea istorică vedeți Olanda (regiune).
Notă: Țările de Jos și Regatul Țărilor de Jos sunt două entități geografice și
administrative diferite.
Țările de Jos
Nederland (neerlandeză)

Drapel Stemă[*]

Deviză: Je maintiendrai (franceză)
Ik zal handhaven (neerlandeză)

Imn: Wilhelmus

Localizarea  Țărilor de Jos  (verde închis)

 

– pe continentul european  (verde și gri închis)

– in Uniunea Europeană  (verde)
 Localizarea  municipalităților speciale neerlandeze  (verde închis)
 

Geografie

Suprafață  

 - totală 41.543 km² (locul 134)

Apă (%) 18,41

Cel mai înalt punct muntele Scenery[*][5][6] (887 m) 

Cel mai jos punct Zuidplaspolder[*] (−6,76 m) 

Cel mai mare oraș Amsterdam

Vecini Germania
Belgia 

Fus orar CET (UTC+1)

Ora de vară CEST (UTC+2)

Populație

Densitate 409,6 loc/km²

 - Estimare 2016[1] 17.016.967 (locul 67)

 - Estimare 2019 17.282.163

Limbi oficiale Neerlandeză

Etnonim Neerlandezi

Guvernare

Sistem politic Monarhie constituțională

Monarh  Willem-Alexander

Prim-ministru  Mark Rutte

Legislativ Statele Generale

 Camera superioară Senat

Camera inferioară Camera Reprezentanților

Capitala Amsterdam

Istorie

Independența față de Imperiul Spaniol

Proclamată 26 iulie 1581

Recunoscută 30 ianuarie 1648

Proclamate regat 16 martie 1815

Aderare la UE 9 mai 1950

Economie

PIB (PPC) 2016

 - Total 856,265 miliarde $[2]

 - Pe cap de locuitor 50.339 $ (locul 15)

PIB (nominal) 2016

 - Total 762,521 miliarde $[2] (locul 17)

 - Pe cap de locuitor (locul 15)44.828 $

Gini (2015) 26,2[4] (scăzut)

IDU (2014) 0,922[3] (foarte ridicat) (locul 5)

Monedă Euro ( EUR )

Coduri și identificatori

Cod CIO NED 

Cod mobil 204 

Prefix telefonic +31

ISO 3166-2 NL

Domeniu Internet .nl

Prezență online

site web oficial

Modifică date / text 

Țările de Jos (în neerlandeză Nederland, în frizonă Nederlân; denumită

neoficial Olanda) este o monarhie constituțională, stat membru fondator
al Beneluxului și al Uniunii Europene, situat în nord-vestul Europei, în
vecinătatea Mării Nordului, Belgiei și Germaniei. Țările de Jos împreună cu
câteva colonii de peste mări formează Regatul Țărilor de Jos.
Un sfert din teritoriul Țărilor de Jos se află sub nivelul mării, statul având cea
mai joasă altitudine din lume. De asemenea, este una dintre țările cele
mai dens populate din lume. Țările de Jos are o lungă istorie de toleranță
socială și este în general considerată ca fiind o țară liberală,
legalizând avortul,[8] prostituția[9] și eutanasia[10] și menținând în același timp o
politică de relativă toleranță în ceea ce privește regimul drogurilor numite
„ușoare” precum marijuana[11] În anul 2001, a devenit prima țară din lume care
a legalizat căsătoriile între persoane de același sex.[12] Este
membră NATO și UE. Pe teritoriul său se află sediul Curții Penale
Internaționale.
Capitala Țărilor de Jos este orașul Amsterdam. În timp ce Amsterdam este
capitala oficială a țării conform Constituției, la Haga (în neerlandeză Den
Haag, sau oficial 's-Gravenhage) se află sediul guvernului, reședința regală
(Palatul Noordeinde), precum și cea mai mare parte a ambasadelor străine.

Cuprins

 1Etimologie
o 1.1Olanda
o 1.2Neerlandez
 2Istorie
o 2.1Țările de Jos se impune drept cea mai prosperă provincie
o 2.2Revolta în Țările de Jos
o 2.3Provinciile Unite
o 2.4O succesiune de războaie
o 2.5Anii de după război
 3Geografie
o 3.1Hidrografie
o 3.2Climă
o 3.3Floră și faună
 4Politică
o 4.1Relații externe
 5Guvernul
o 5.1Unități administrative
 6Demografie
o 6.1Orașe
o 6.2Comunități etnice
o 6.3Limbi
o 6.4Religie
o 6.5Educație
o 6.6Sănătate
 7Economie
o 7.1Structura economiei neerlandeze
o 7.2Resurse naturale
 8Transporturi
 9Cultură
o 9.1Patrimoniul mondial
 10Note
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Istoria turbulentă a Țărilor de Jos și schimbările de putere au dus la nume
excepțional de multe și foarte variate în diferite limbi. Există diversitate chiar și
în limbi. În limba română, Nederland este numită și Olanda sau (o parte
din) Țările de Jos, în timp ce termenul „neerlandez” este folosit ca formă
demonimă și adjectivală.
Olanda[modificare | modificare sursă]
Țările de Jos este, de asemenea, cunoscută și sub numele de Olanda în
diferite limbi, inclusiv în limba română. Cu toate acestea, Olanda propriu-zisă
este doar o regiune din țară care este formată din Olanda de Nord și de Sud,
două dintre cele douăsprezece provincii ale națiunii. În trecut, acestea două
erau o singură provincie, și mai în urmă, Comitatul Olanda, o rămășiță
a Regatului Frizon dizolvat, care includea și părți din actualul Utrecht. După
declinul Ducatului Brabantului și al Comitatului Flandra, Olanda a devenit
comitatul cel mai important din punct de vedere economic și politic din
regiunea Țărilor de Jos. Accentul pus pe Olanda în timpul formării Republicii
Neerlandeze, Războiului de Optzeci de ani și Războaielor Anglo-
Neerlandeze din secolele XVI, XVII și XVIII, a făcut ca Olanda să servească
drept pars pro toto pentru întreaga țară, care este acum considerat
informal[13] sau incorect.[14][15] Cu toate acestea, denumirea de „Olanda” este
încă utilizată pe scară largă pentru echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos,
inclusiv în Țările de Jos,[16] iar site-urile internaționale ale Guvernului
Neerlandez pentru turism și comerț sunt „holland.com” și
„hollandtradeandinvest.com”.[17][18] Însă, în 2020, Guvernul Neerlandez a
anunțat că va comunica și va face publicitate pe viitor numai sub numele de
„Țările de Jos”.[19]
Neerlandez[modificare | modificare sursă]
Termenul Neerlandez este folosit ca formă demonimică și adjectivală a Țărilor
de Jos în limba română, cuvânt ce provine din Limba franceză, néerlandais.
[20]
 În neerlandeză, numele pentru Țările de Jos, limba neerlandeză și un
cetățean neerlandez sunt Nederland, Nederlands și Nederlander. În mod
colocvial, neerlandezii folosesc și denumirea de Olanda pentru propria țară,
deși într-o măsură mai mică în afara celor două provincii din Olanda de Nord
și de Sud, unde poate fi chiar folosită ca termen peiorativ, de ex. Hollènder
(dialect) în Maastricht.[21] Locuitorii Țărilor de Jos sunt numiți în
engleză Dutch, nume derivat de la aceeași rădăcină ca Deutsch, adică
„german”. Limba neerlandeză este forma literară a germanei plate, limba
vorbită ca dialect în nordul Germaniei.