MANASTIREA VALEA DIN JUDETUL MUSCEL O CTITORIE NECUNOSCUTA A LUI RADU PAISIE bE V. BRATULESCU. Pe drumul ce duce de fa Pitesti in sus, spre Campulung, dupa ce treci de Clucereasa, abafi la dreapta si apuci pe valea unui paraiag. In fundul vaii, spre dreapta, dupa ce ai iesit din satul Tijesti, se desfasuré una din cele mai placute privelisti din aceste parfi Aici se afli o mandstire veche, ,zidita din riduri groase, inchizand o curte peste care astézi stépaneste in voie paragina; cei cajiva pruni, incarcaji de muschiu si ciuperci parasite, de abia se mai recunosc. Intrarea in curte se face pe supt clopotnifa sprijinitaé puternic de zidul im- prejmuitor § Biserica s'a’zidit din porunca si cu cheltuiala Fig. 1, — Mandstirea Valea porunca si cu cheltuiala fui Radu-Voda Paisle", cucernicul fiu al tui Radu-cel-Mare si nepot al lui Vad Calugarul, Este manastirea Valea, odi- nioaré bogata si mandra, astazi umila biserica de sat, necunoscuté in de ajuns si tainuind, in naos si altar, supt dou si pe alocuri trei straturi mai nol, pictura din vremea eruntulul Mircea Ciobanul, De fur imprejur biserica este incunjuraté de tui Radu-Voda Paisie in anul de ta Facerea lumii 7042, adicé 1a 1534, cand Paisie nu era Domn, iar ispravnic a fost Viaicu Piscan*, Vet Logofat, impreuné cu frafii sai, Mihail parealabut si Badea, 1 Aig. 4 * Piscani, sat in apropiere http://patrimoniu.gov.ro12 BULETINUL COMISIUNIL Este de mirare insi cé inscripjia zugravita in aos, care pomeneste data aceasta, araté cd. bi- serica s'a 2ugravit in zilele Mircii-Voda, la leat Fig. 2 7056", ceia ce ar insemna cd a fost lasata fara zu~ graveald timp de patrusprezece ani, lucru greu de admis, Mai degraba cred c& zugravul inscriptiei de mai sus, din 1846, in loc de sue va fi scris sma, de unde eroarea de zece ani. Indrep— tand astfel, am avea anul 1544 ca daté a zidirli bisericti, ceia ce ar corespunde cu anul penultim al Domniei tui Paisie, cand se poate admite cd Voevodul ctitor, preo~ cupat de alte griji, va fi lésat pe al doilea plan desavarsirea sfantului lacas, care a rémas in aceasd stare pénd la 1548, cand Mircea si-a adus aminte s8 puie a zugravi biserica, in al patrulea an de Domnie. De altfel in 1554 Radu nu era ined Doma. Inscriptia din naos e aceasta st Cu porunca Tatalui si cu indemnarea Fiului si cu savarsirea Sf. Duh, amin, S’au Inceput aceasta sfanté manéstire de s’au zidit cu porunca si cu toata cheltuiala a prea- uminatului $i de Dumnezeu iubitor Ioan Radu Vvd. Paisie, si ispravnic au fost Viaicu Piscan Vel Logofat si cu frafii tui, Mihai parcalab si cu Badea, $i s'au savarsit de 2id leat 7042. $i s'au zogravit in zilelle] Mircii Vvd.' si egumen au fost ermonah * Pana aici inscriptia este pomenité si de Mitro~ politul Neofi, care o visiteazd la 11 August 1745, cela ce inseamn’ ci greyeala de datare este wal veche +Cu porunca Tatalui gi cu indemnarea Fiulul st ct sivaryirea Sfantulul Duh s'au inceput aceastd sfantd méndstire 9i 'au zidit cu porunca % cu toatd chel~ tuiala a prea-tuminatului gi de Hristos jubitorului fo Radul Voevod Paisie, i ispravnic au fost Viaicul Piscan Vel Logofat si cu frafii ul, Mihnea parcdlab st cu Badea, sf s'ou sivarjit de zidit la leat 7042 (1554), si fau zupedvit MONUMENTELOR iSTORICE Dorotheu, leat 7056; al doilea s'au zogravit prin osteneala si toata cheltuiala Sfintiei Sale parintelui egumen Partenie protosinghel, de la Mitilini. lar in ailele prea-inalfatului nostra Domn Gheorghie Dimitrie Bibescu Vvd. si preaosfinjitul nostru Mitropolit chir Neofit s'au facut turnu bisericii de iznoava. slau zogravit biserica mare $i oltar i tinpla (sic) $i icoanele inparateste (sic) de iznoava, cu cheltuiala Sfiniei Sale parintelui egumen loanichie Polidor, fostul egumen la sf. manastire din Gura, in care sé praznuieste Sfinji Vvzi Mihail si Gavriil de la Ostanla (22), eparhia Pogoneani, leat 1846, lulie 10. Aceiasi inscripjie, zugravité in naos, vorbeste de a doua zugravire a bisericii, facuté cu chel- tuiala egumenului Partenie, ,protosinghel de la Mitilene*, care cred pomenit de inscripjia de de-asupra intrarii pridvorutui, al cari cuprins este acesta »Cu ajutoral Sfintei Troife ziditu-sau sistau 70 Recon Fig, in ailele Mireei~V'oda, 1a leat 7056 (1548)* Aceasta mandstire este inchinati la o mandstire din Rumeli (V. Biserica ortodoxd romané, anul Ill, 1876-77, p. 176) http://patrimoniu.gov.roMANASTIREA VALEA infrumusejat acest sfant amvon dupa cum se vede prin toata osteneala si oserdia robului lui Dum= nezeu Partenie feromonah, egumen sfintei mana~ stiri acestei, in zilele Prea Inaljatului Domn Io Alexandru Muruz Vv., fiind Mitropolit a toata Ungroviahia chiriu chir Dfositeu, 1797* Un alt calugar, Damaschin ieromonahal, amin= tit de inscriptia zugravita in pronaos — de-asupra intrarii —, este cel care a pus sd se zugraveasca stinda* (pronaosul) si faja in anul 1746 (fig. 2) »Zugravitu-s'au aceasta sft. tindd i fafa cu a~ jutor sf-ti Troifi si pe osteneala si osardia robu- fui Dumnezeu Damaschin ieromonah, in zilele prea-luminatului Domn lo Costandin Nicolae Voevod, fiind Mitropolit chit Neofit Critean'. Tul. 27, leat 7254 (1746)*. Fig. 4. In sfarsit partea din urmd a inscriptiei din naos aminteste o ultima reparare a bisericti, facuta de Joanichie Potidor, in vremea lui Bibescu-Voda, la 1846, cu care prilej s’a facut turnul biserici* si sta mugravit naosul, altarul si tampla. Din cele de pind acum resulta c& biserica manastirit Valea s'a zidit de Radu Paisie in 1544, ca a fost zugravits de Mircea Ciobanut in 1548. In cursul vremii biserica a mai fost reparatd de alfii cari i-au purtat de grija, sidin cele cunoscute se * Mitcopolitul Neofit (1758-1754) este cel care a cdl torit in 1743 pe la diferite mandstiri gi biserici (Bis. Ort, 1, 1873). Portretul sau se afla la Biseriea cu Sfinti 9 1a paractisul "Mitropoliei din Bucuresti. hey DIN JUDETUL MUSCEL poate vorbi de urmatoarele reparati tari La 1746 s'a zugravit pronaosul si fafa‘, in zi- {ele tui Constantin Mavrocordat, Mitropolit fiind Neofit, cel care a facut célatoria din 1745%. $i Voevodul si Mitropolitul se afla zugravifi la locul ctitorilor alaturi de Radu Paisie si de Damaschin cel care face 2ugravirea, precum si de un. alt calugér asezat in stinga, dupa Constantin Ma~ vrocordat (fig. 5 st 4). La 1797 1 sa adaugat pridvorul sprijinit pe co foane. Cu acest prilej s'a inoit si pictura de la 1746, precum 0 araté inscriptia de de-asupra intrarii in pridvor, de egumenul Partenie, zugravi fiind Radu diaconul si Constantin, fratele sau, fiul lui Serban diaconul din Campulung: »Zugravitu-stau acest sfénti amvon de mfé|na robu tui Dfum|nezeu Radul i Cons~ tandin brat ego, sin Sérban diaco[n} ot Dolglolpol, ta leat 1797." La 1846, in zilele lui Gheorghe Bibescu, s’a zugravit ,biserica mare i oltar $i icoanele imparatesti" si tampla, ete. In pridvor este pictura din 1796, in pro naos cea dela 1746, in naos si altar sant trei straturi suprapuse: cel de la suprafasa dateazé din 1846 gi se datoreste lui loanichie Polidoros, al doilea, datorit egumenului Partenie, dateaza de la 1746, iar cel de al treilea este stratul de picturé. din vremea lui Mircea Ciobanul, din 1548. Acesta din urmé este de o insemnatate deosebitd pentru desvoltarea artei picturale de la noi, si scoaterea lui fa ivealé se im— pune, cdci din aceasté epoca de schimbari dese de Domni n’avem decat rare modele de picturd, cele mai multe din bisericile epocei, nepastrand decét arhitectura ori- ginala In mai toate actele vechi pe care le-am cer~ cetat, mandstirea poarté numele de Valea; in doud Jocuri ins, in inseripfia din naos si in inscriptia de la clopotnifs numele ei e trecut ca: Gura, o prescurtare de sigur a numelui GuraVaii: »parintele egumen oanichie Polidor, fostul egumen la sf-ta mandstire Gura“, iar 1a clopotnifa : sloanichios Polidoros Valeanos, proigumenul sf. manastiri Guta". In unele acte din si morile manastirii ctitoria tatalui sau, 1774-7 se vorbeste de mogi din Vale, ceia ce aminteste Radu-cel-Mare, ménéstirea "Bis Ortodoxa, loc. cit. //patrimoniu.gov.ro4 BULETINUL COMISIUNII MONUMEN din Deal, de care se deosebia in felul acesta prin numele séu Médndstirea din Vale. Mitropolitul Neofit 0 numeste mandstirea Valea: sLuni dimineafa, la 11 August, sévarsind sfanta liturghie acolo ', si calitorind in sus spre Miazi~ noapte, am ajuns seara la o méndstire ce se chiama Valea*. Tot cu numele Valea este insemnata si in Dic- jionarul Geografic *. Planul bisericii este in forma de trefla, ceia ce aminteste planul bisericilor sarbesti Construita in piatra si caramida aparenta, avand Ja corniga un brau de zimfi, format din mai multe ELOR ISTORICE adaugit pridvorul deschis, precum ni araté in~ scripfia si precum, de altfel, se cunoaste si din constructie. Cela ce face astizi podoaba interioara a bise~ ricii_manastirei Valea este tampla sculptata in Jemn, lucraté de sigur in secolu! al XVIlI-lea, in vremea lui Constantin Mavrocordat. Fiecare icoana este incadraté intre doi stalpi sculptafi, ale caror capitele sprijind arcurile co~ roanelor de de-asupra unel icoane, fiecare co roand avand un serafim si fiecare capite, avand in continuare 0 floare stilisata. Frisa dintre icoanele imparatesti si dintre praz~ Fig. 5. randuri de caramizi asezate in coljurs, aspectul exterior al bisericii este placut. Turla, varuit’ si refacuté ,de iznoava" 1a 1846, contrasteazé cu restul cladirit Cadrele de piatra cioplita ale ferestrelor sant simple, avand ca ornament cate 0 roseta asezat intr’o luneta sapaté pe partea de sus a cadrului ferestret. Pand la sfarsitul secolului al XVIlI-Iea biserica a fost simpla, fara pridvor. La aceastd dats s'a + La mindstirea Vieros. * Biserica Ortodoxd, Il, p. 176. ® Marele Dietionar geografie al Romaniel, P-Z,p.703. hey nicare, precum si aceia dintre praznicare si apos~ toli, sant o minunata realisare sculpturala: un rand ingust de frunze, apoio bandi mai lata de or- namente, dupa care un alt rand de frunze, pen~ tru cao noud banda ingustd, cu bogate orna- mente, si complecteze braul de lemn ce formeaza fiecare frisa (fig. 5). Lucrate in secolul al XVIll-lea, poate odata cu tampla, icoanele praznicare par a fide la sfarsitul secolului al XVIII-lea, in vreme ceicoa~ nele apostolilor par dintr’o vreme ceva mai veche poate, fiindea au fost mai cu grijé exe~ cutate decat celelalte, unde grupurile de perso— //patrimoniu.gov.roMANASTIREA VALEA DIN JUDETUL MUSCEL 15, nagii au facut sd se urméreascd mai mult efectul tate spre altar, unul spre strana din dreapta, iar de ansamblu decat realisarea artisticé a fiecdrui al cincilea in pronaos, in partea dreapta (fig. 6). peeoerietnteartes In aceiasi randuialé vom trece inscripiile in Zugravirea tamplei in 1846, de care vorbeste _ transcriere si traducere romaneasca a celor slavone. Fig. 6 inscripjia din acelasi an, cred cde numatoretu- 1, Inceputul acestei inscripfii lipseste, de oare gare a icoanelor din secolul al XVill-lea sau o ce platra a fost rupta, probabil la vre-o reparatie copiare a acestora. a bisericii (fig. 7). Laue sHETHIpIE WT aemay rpa[aleKH wr na JHEHN WT eFAe... BB ANH GAAroMeETHEOAN In bisericd se aflé cinci morminte, dintre care, rei asezate in rand, in mijlocul ‘naosului, indrep~ nor hey //patrimoniu.gov.ro16 BULETINUL COMISIUNU MONUMENTELOR ISTORICE HW XpHeToAWEIROMY mA. HUE iW MaTAL ER. IA raposat robul tui Dumnezeul lane Vistieriul din Tara Greceasca, din Pogoniani, din satul [Ostanifal, in zilele bine-cinstitorului si de Hristos iubitorului nostru Domn Io Matei Voevod. Inscripjia_greceasca de pe fata pietrei de mor~ mant pare a spune acelasi lucru: 2. "Bridie netvela:] ve Sar Aci zac oasele réposatul Inscripjia de pe acest mormant este cea mai frumoasd, dar se vede ci piatra a fost comandata inainte de moartea raposatei, de oare ce locul datei a fost lasat liber sia frimas asa si dupa inmormantare. + npkerasnea paws xia HKSMANNUA Wks Nore PETHIA KK ANI WANK... BOMROA T RAT /3, Aun; ehunaa namar, Dali A réposat roaba iui Dumnezeu jupanifa Neaga fogofetita, in zilele lui lo... Voevod in anu una... ziua... Vesnica ei pomenire. 5. t npheranea pans wai KSnaWe EAANKSA Aoroder Gx ANH BrOMETHESAS rHy HH AHH Roemoan, SAT ysek!, ma sae KO; whuNa ero namar. (Fig. 9) A raposat robul fui Dumnezeu jupan Viaicul Logofat, in zilele blagocestivulut Domn lo Mihnea Voevod 1a leat 7220%, luna Maiu 29. Vesnica ul pomenire. 4) + npkeragnea pags xa HKoYNANHA RHUNA, * Anul aflat pe mormantul lui Vlaicu Piscanu, precum se vede este 7220. Este desigur 0 eroare de-scriere, in loc de 7070 sl ceva, cela ce ar corespunde cu realitatea, intru cat fa 1564 Viaiew Piscanu este aritat ca ispravnic al ménistirii Valea. Urmeazi deci ci Viaiew Piscans a murit dupa anul 1870. (Nota autorului) i712, Pn eATG Ue aa at alt EX AnH KArOURETHRAPS H YWaNSnHEArW sen ANN es BART BNA, AIA HOS (Fig. 10) Aas. A raposat roaba lui Dumnezeu jupanija Visa, in zilele blagocestivutui si de Hristos iubitorului Domn fo Radu Voevod' in anul 7034, luna Noiemvre ... aile. 5. In pronaos: + nayie ware Bx npkerannca ... PAKS mK Aa KAPOUECTHEONS H XWAREHEOMS. WW PAASA ROFKSA, MENA. SE _ANL, (Fig. 11). ens BART SpKA. A réposat robul lui Dumnezeu Manahie Matei (?), in ailele bine-cinstitorului si de Hristos iubitorului nostru Domn Io Radu Voevod *, luna ... 13 zile, feat 7124 (1616) Ceva mai recent, de la inceputul secolului al XIX-lea, apare tripticul care cuprinde numele ctitorilor acestei biserici, incepand cu intemeietorul, Radu-Voda Paiste, cu titlu »Pomelnicul tuturor ct sfanta manastire Valea = Domni: Io Paisie-Voda, lo Mircea-Voda, lo Radu-Voda, lo Mihail-Voda, lo Dan-Voda, lo Sevadislav /sic)-Voda, lo Alexandru-Voda, lo Viadul-Vods, lo Basarab-Vod8, lo Radul-Voda, lo Viad-Voda, lo Neagoe-Voda, lo Vintils-Voda, lo Petre-Voda, Io Paisie-Voda, Io Mircea-Voda, Io Viadul-Vods, lo Radul-Voda, lo Necolae~ Voda, Io Petre-Voda, lo Ignat (sic)-Voda, Io Stana (sic)-Voda, lo Moisi-Voda, lo Patrascu-Voda, lo Mircea-Voda, lo Petre-Voda, lo Alecsandru-Voda, Io Simion-Voda, lo Alexandru-Voda, lo Serban- Voda, lo Ignat (si¢)-Voda, lo Radul-Voda, lo Leon- « Vods, Io Matei-Voda, Io Costandin-Voda, lo Mihail (?)-Voda, lo Ghica-Voda, lo Gligore~ Voda, lo Radul-Voda, lo Antonie=Voda, lo Duca~ rilor care au miluit + Radu de la Afumati » Rada Mibuiea, http://patrimoniu.gov.roMANASTIREA VALEA DIN JUDETUL MUSCEL 17 Voda, lo Serban-Voda, lo Costandin-Voda, 10 sarpe; intr’o margine un copacs sus o inscripfe Stefan-Voda, fo Necolae-Voda, Dobra, Manole, "Acesta este de pustie'. Dima. In alte medalioane mai mici stau zugravite Arhiereii Efrem arhiereu, Mitrofan, Eftimie, Sava, Nichifor, Isaia, Eftimie, Efrem, Luca, Grigorie, Theofil, Stefan, Ignatie, Theodosie (sie), Var- lam, Dionisie, Grigorie, Theodosie, Anthim, Stefan, Ioan, oanie (sic), etc. Poate fi datat in secolul al XVIlI-lea sau inceputul secolulut al XIX-lea, cand manas~ tirea avea destuli avere pentru a putea plati un mobilier convenabil. Stranele si scaunele sant incrustate cu sidef (fig. 12). In afard de scenele religioase din pridvor si interior, executate dup Erminie, zugravul de la 1796 a adiugit pe pirefii exteriori ai pridvorului céteva scene cu caracter profan, insa tot cu un scop instructiv ca si celelalte. Pe paretele de sud al pridvorutui : In registrul intaiu stau zugraviti urmat slujitori ai biseri scripfille respective : Pooa Stan, preot al mé- nastirii, Stefan monah, Filea chielariu, mos Tonija... ratariul(?) Sfantul Sisoe, cu manile in laturi, priveste t la un schelet; aici este urmatoarea in seripfie Vaz mormantul si ma spaimantez de vedere si din inima lacrimi de umilinfa vars. oare acesta este imparatul Alexandru carele tot lumea o birui, iar moartea nu o putu birui?. Aceasta dovedeste pe de o parte rispin- direa credinfei cu Sf. Sisoe, pe de alta tot asa de mult réspandirea Alexandriel Pilda bogatului care nu stie ce va face cu recolta cea nou’. Bogatul e zugravit stand pe scaun, iar in fafa lui jitnifite. Din dreptul gurii _porneste urmatoarea in- scriptie: »Stiu ce voi face, strica-voi jitnijele meale: mai mari te voi zidi". In fafa lui, intr’un colf, de-asupra, un inger ii spune »Nebune, ....sufletul tau". Toatd aceasté scend este zugravitd inteun medalion. In acelasi rand, intr'un alt medalion este zugravita pilda pelicanului care-si desface pan tecele pentru a-si hréni puii. In fafa pelicanului stau sumedenie de pui, iar in josul lor un ménistirii Valea, cu © A se vedea iconografia Sf. Sisoe, care este zugravit mai peste tot ca $i act Fated http://patrimoniu.gov.ro18 BULETINUL COMISIUNI. MONUMENTELOR ISTORICE cele douasprezece zodii ale anului. Medalioanele acestea cu zodiile de peste an impodobesc ca un brau pridvorul bisericii nu inirece nerasplatite, cd in furnica izbavirea po~ rumbifa din moarte* (sic). 2) Rastignirea unui calugar, ale carui fapte sint Fig. 9 Pe paretele de Nord al pridvorutui sant 2u- gravite de asemeni scene instructive. Intr'un loc, spre pilda, este zugravita furnica ce se sbate in apa si pe care 0 scapa dela inec frunza salva insemnate imprejurul tui Raiul. Isac, Avram, cu poala si san larg, si lacov. Pana la secularisare, manastirea Valea a avut Fig. 10. toare aruncaté de o porumbifa. in medalionul de aléturi furnica rasplateste binele facut, intepand mana vanatorului care vrea s impuste porum- bija. ‘mat multe mosii, din ale cdror venituri se intre~ tinea. Nu este aici locul sd ingirdm documentele p vitoare la aceste mosi ne vom multimi si no~ Fig 11 1) In primul medation: ,O porumbita vazu 0 furnicd inecandu-se; i se fécu mila si 0 scdpa dela moarte*. In al doilea medalion: Vel faceri de bine ca hey tam mai jos numai numele lor, rémanand ca di- versele date ce dejinem sé le publicam in alta parte: Mihaesti, Hartesti, Radesti, Huluba, Pi cani, Racovija, Priboaia, Golesti, Cetafeni, Go- //patrimoniu.gov.roMA STIR} EA VALEA esti Vulparului, Lazarescu, Margineni, Golesti din Muscel, Suduleni (Izvoarele, Dambovita). In afara de mosii, méndstirea mai poseda niste locuri de casi in Campulung, vie in dealul Ti- gEnestilor (Valcea), muntele Plaiu! sau Piscul Mirci. * Uricariut, V, pp. 327-56 comunicat de pir. Mugejeanu. * Datorez d-lui profesor lorga, pregedintele Comistunii Monumentelor Istorice, descoperirea-acestel ministiri, as~ ccunse, in locul amintit, D-sa m'a delegat cu cercetarea bisericii din com. Racovifa gi miva recomand tot- deauna de altfel, s§ mai caut sin imprejurimi, cela ce am DIN JUDETUL MUSCEL 19 Valea face parte din cele céteva manéstiri desrobite din mainile strainilor de cétre Matei Basarab si ardtate de hrisovul din 16594, ingtijire atenta se cuvine acestei ctitorii a lui Paisie-Voda, a carii pictura. va trebui candva scoasd la iveala *. $1 Micut. Intr'un raport depus la Comisiune, in 1929, am aritat starea in care se afld biserica ministirii Valea. Cu acest prile) am relevat-o $i d-lui Ghika, arhitectul-ef al Comisiunil, care in studiul d-sale asupra arhitecturit bite ricilor muntene se ocupi $i de Valea (,Bulet. Com. Mon. 1s", an. XXIl, p. 13). http://patrimoniu.gov.ro