Biologia-stiinta despre viata

Nr.

Biologia (din limba greacă: bios –

„viaţă” şi „logos” – „ştiinţă”)
reprezintă totalitatea ştiinţelor
despre organismele vii. Termenul
1 3
biologie a fost propus în anul 1802
de naturalistul francez J.-B.
Lamarck şi, în paralel, de botanistul
german G.R. Treviranus.
Obiectul de studiu al biologiei este
totalitatea manifestărilor vieţii: structura
şi funcţiile organismelor vii şi ale
comunităţilor lor naturale, originea şi
evoluţia lor, legăturile dintre organismele
vii şi ale acestora cu natura nevie.

Sarcinile biologiei se rezumă la

Metoda de cercetare este un ansamblu de
studierea legităţilor biologice,
2 4 procedee și de operații aplicate pentru
dezvăluirea esenţei vieţii şi a
atingerea scopului cercetării.
manifestărilor ei.
 Observațiile cercetătorului făcute cu ajutorul
simțurilor: văzul, auzul, gustul, mirosul. Ea constă în
descrierea organismelor și a organelor acestora.

Metoda descriptiva Odată cu apariția microscopului, studiile prin metoda

descriptivă s-au aprofundat la nivel de țesuturi, celulă,
organitele ei etc.
Metode de cercetare

Se bazează pe cercetarea asemănărilor și a

deosebirilor dintre organisme, începând cu stadiul
embrionar.

Această metodă a fost folosită la elaborarea

teoriei celulare.

Metoda comparativa
C. Linné, folosind aceste două metode, a întocmit
sistematica plantelor și a animalelor, care stă la baza
sistematicii contemporane.

Bazată pe comentariile și explicațiile legăturii dintre fapte,

fenomene și rezultatul lor istoric.
Metoda istorica

Cu ajutorul acesteia, Ch. Darwin a elaborat teoria

evoluției organismelor, inclusiv a omului.

Metoda experimentala Constă în crearea condițiilor artificiale controlate (sau modelate)

pentru studiul schimbărilor din organisme, provocate de aceste
condiții.
 Stiinte Biologice
Obiectul de
Nr. Disciplina biologica
studiu
1 botanica plante
2 zoologia animale
3 micologia ciuperci
4 algologia alge
5 bricologia muschi

6 dendrologia plante lemnoase

7 entomologia insecte
8 ihtiologia pesti
9 herpetologia reptile/amfibieni
10 ornitologia pasari
11 mirmecologia furnici
12 mamologia mamifere
13 coleoptologia gandaci
14 lepidopterologia fluturi
 Proprietati
Structura interna a
1 Anatomia organismelor
2 Morfologia Structura externa

3 Fiziologia Activitatea vitala

Relatiile cu factorii de
4 Ecologia mediu
Nivel de organizare
1 Citologia Celula
2 Histologia Tesuturi
3 Organologia Organe

Populatiile ca parte
Populational- componenta a
4 specific oricarei specii
 Domeniul activitatii
practice ale omului

Totalitatea metodelor industriale ce permit

folosirea eficientă a organismelor vii sau a unor
1 Biotehnologia părţi ale acestora pentru obţinerea unor produse
valoroase (antibiotice, vitamine, hormoni etc.),
a preparatelor pentru protecţia plantelor contra
bolilor şi vătămătorilor şi de combatere a
poluării mediului;

2 Agrobiologia Complexul de ştiinţe despre cultivarea plantelor

agricole;

Stiinţa despre metodele de creare a noi soiuri de

3 Selectia plante şi rase de animale,
tulpini de microorganisme cu însuşiri necesare
omului etc.
 Importanta biologiei ca stiinta

Biologia asigură cunoaşterea

dezvoltării istorice a lumii
organice, a legităţilor Rolul aplicativ al cunoştinţelor
privind structura şi biologice. Rezultatele cercetărilor
1 2
funcţionarea organismelor vii, biologice
a relaţiilor dintre ele, a sunt aplicate pe larg în multe domenii.
stabilităţii
şi a dinamicii lor.

Succesele înregistrate în mai

multe domenii ale biologiei au
făcut posibilă utilizarea
Un alt domeniu de utilizare este
celulelor stem (celule care nu-
agricultura. Una dintre cele mai acute
şi pierd capacitatea de
probleme ale contemporaneităţii –
dividere, din ele diferenţiindu-
3 4 asigurarea populaţiei cu produse
se celulele altor ţesuturi)
alimentare – poate fi soluţionată de
pentru cultivarea in vitro a
fitotehnie şi de zootehnie în baza
predecesorilor
realizărilor geneticii şi ale selecţiei.
celor mai diferite celule
(cardiace, nervoase, hepatice,
imune etc.).
 Capitolul 2

Caracteristicile
organismelor vii

Adaptare Schimbul
Ereditate Excitabilitate a la Unitatea
Reproducerea de compozitie Cresterea si
a a conditiile substante
mediului i chimice dezvoltarea
si energie
de viata
 Metabolism

Anabolism Catabolism

Descompuner
Sinteza
e

Molecule mici Molecule mari

Molecule mari Molecule mici

Consum de Degajare de
energie energie

Metabolismul, sau schimbul
de substanțe și de energie,
reprezintă totalitatea reacţiilor
chimice care au loc într-un
organism viu în vederea
asigurării
activității vitale.
1 4 metabolice.
Metabolismul energetic,
întrunește reacțiile chimice de
descompunere a
substanțelor macromoleculare
în substanțe mai simple, cu
2 degajare de energie.
Metabolismul plastic, reunește
reacțiile chimice de sinteză a
substanțelor macromoleculare
3 din substanțe simple.
7
Funcțiile metabolismului:
• obținerea energiei pentru
funcționarea organismului;
• obținerea materialului de
construcție pentru creșterea și
restabilirea organismului:
sinteza proteinelor, lipidelor,
glucidelor și a altor componenți
celulari;
• depozitarea substanțelor
nutritive de rezervă;
• evacuarea deșeurilor
Procesul de fotosinteza:6СO₂ +
6Н₂O clorofilă--- С₆Н₁₂O₆ + 6O₂
5
Chemosinteza reprezintă
sinteza substanțelor organice
din cele anorganice,
folosind energia chimică
degajată în urma reacțiilor de
oxidare a substanțelor, în
6 primul rând a celor anorganice.
 Procesul obtinerii energiei

În cea de-a doua etapă a catabolismului –

scindarea anaerobă – are loc descompunerea
Pentru organismele aerobe este specifică cea
glucozei, în lipsa oxigenului, cu participarea
de-a treia etapă a metabolismului energetic –
fermenţilor, în două molecule de acid piruvic
În prima etapă – pregătitoare– polizaharidele scindarea aerobă completă sau respiraţia
(C₃H₄O₃), proces numit glicoliză. 40% din
sunt descompuse până la monomeri (de ex., celulară. În procesele acestei etape, produsele
energia eliberată în urma glicolizei se
glucoza). Toată energia produsă în această formate în etapa a doua sunt descompuse în
depozitează sub formă de legături macroergice
etapă se elimină sub formă de căldură. mitocondrii până la produse finale: CO₂ şi H₂O.
(legături bogate in energie) ale compusului
55% din energia degajată la respiraţia celulară
chimic numit adenozintrifosfat – ATP. Celelalte
se depozitează în 36 de molecule de ATP.
60% din energie se dispersează sub formă de
căldură.