,,Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o făclie pe care s-o aprinzi, astfel încât, mai târziu, să

lumineze cu propria lumină” ( Plutarh).

Pornind de la realitatea școlii din ziua de azi, constatăm că prescolarii au nevoie permanent de metode noi și
interesante, astfel încât ei să devină activi în procesul de predare- învățare-evaluare.
Metodele interactive:
 crează deprinderi;

 facilitează învăţarea într-un ritm propriu;

 stimulează cooperarea, nu competiţia;

 sunt atractive;

 pot fi abordate din punct de vedere al diferitelor stiluri de învăţare Un

învăţător care foloseşte astfel de metode ar trebui să fie:

 un sfătuitor – care îşi ajută prescolarii în rezolvarea problemelor, îi motivează să îşi prezinte
propriul punct de vedere;
 un animator – care iniţiază metodele şi le explică copiilor, pregăteşte materialele didactice şi
prezintă scopurile învăţării;
 un observator şi un ascultător – care observă elevii în timpul activităţii şi îi poate aprecia corect;
 un participant la învăţare – care nu are impresia că este perfect şi învaţă pe tot parcursul vieţii;

 un partener – care poate modifica „scenariul” activitatii, dacă cere acest lucru, educatorul şi
prescolarii sunt responsabili de rezultatele muncii în comun.

Cele mai cunoscute şi folosite strategii didactice interactive utilizate la clasă în învățământul prescolar sunt:

CUBUL

Metoda presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. Sunt recomandate următoarele etape:

Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele:

 Descrie: culorile, formele, mărimile etc.

 Compară: ce este asemănător, ce este diferit.

 Analizează: spune din ce este făcut.

 Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?

 Aplică: la ce poate fi folosită?

 Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale
Anunţarea temei.

a) Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând o temă de pe feţele cubului.

b) Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe

c) Afişarea formei finale pe tablă.

METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE

Este o metodă-joc pentru stimularea creativităţii participanţilor şi se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă.
Sunt şase pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru. Membrii grupului îşi aleg pălăriile
şi vor interpreta rolul precis, aşa cum consideră mai bine. Rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să
fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul, iar pentru succesul acestei metode este bine ca
materialul didactic să fie variat şi bogat pentru a-i atrage pe elevi.