1.

PREZENTARE GENERALA

1.1. Descrierea companiei McDonald’s

McDonald's Corporation (listataă la Bursa de valori din New York sub codul MCD) este
cel mai mare lantţ de restaurante de tipul fast-food din lume, vaâ nzaâ nd cu prioritate
hamburgeri, pui, cartofi praă jitţi, amestecuri de baă uturi raă coritoare pe bazaă de lapte
(asţ a numitele milkshake-uri) sţ i baă uturi carbo-gazoase. Mai recent, a îânceput saă ofere
sţ i salate, fructe, snack wraps sţ i carrot sticks.

Afacerea a îânceput îân 1940, cu un restaurant deschis de fratţii Dick sţ i Mac Macdonald
îân San Bernardino, California. Introducerea "Sistemului de Servire Rapidaă " îân 1984
stabilea principiile restaurantelor fast food. Corporatţia prezentaă îâsţi dateazaă fondarea
din timpul deschiderii restaurantului francizaă de caă tre Ray Kroc, din Des Plaines,
Illinois din 15 aprilie 1955, acesta fiind al nouaă lea restaurant McDonald's. Kroc a
cumpaă rat mai taâ rziu drepturile legale ale fratţilor McDonald asupra companiei sţ i a
condus expansiunea sa îân toataă lumea.

Odataă cu extinderea plinaă de succes a companiei McDonald's pe multe pietţe

internatţionale, compania a devenit un simbol al globalizaă rii sţ i al raă spaâ ndirii stilului de
viatţaă american. Proeminentţa sa îân influentţarea masivaă a modului de a maâ nca al
diferitelor categorii sociale, a creat de asemenea un frecvent subiect de dezbatere
publicaă legat de obezitate, eticaă corporatistaă sţ i responsabilitatea fatţaă de consumator.
A creat, ca un produs secundar sţ i un jargon specific, asţ a cum ar fi expresia junk food
îân loc de fast food.

Restaurantele McDonald's se gaă sesc îân 120 de tţaări sţ i teritorii din jurul lumii sţ i servesc
aproape 54 milioane de clientţi îân fiecare zi. Compania deasemeni opereazaă branduri
de restaurante, precum Piles Cafeé sţ i Boston Market sţ i posedaă o parte din Pret a
Manger. Compania detţinea sţ i o parte majoritaraă din Chipotle Mexican Grill paâ naă caâ nd
a renuntţat oficial la drepturi îân octombrie 2006. Paâ naă îân Decembrie 2003, detţinea
deasemeni Donatos Pizza. Are ca subsidiar deasemeni Redboxul, care a îânceput îân
2003 ca o masţ inaă automataă , largaă de 5.5 m, dar din 2005, s-a concentrat pe masţ ini de
îâmprumutat DVD-uri.

Majoritatea restaurantelor independente McDonald's oferaă servire direct in

masţ inaă (drive through) sau servire îân restaurant(counter service) care au zonele de
mese îânaă untrul, sţ i caâ teodata îân afara restaurantului. Drive-Thru, Auto-Mac, Platesţ te sţ i

1 / 12
condu, sau McDrive, precum este cunoscut îân multe tţaări, are, îân multe cazuri locuri
separate pentru plasarea, plaă tirea sţ i preluarea comenzii, totusţ i ultimii doi pasţ i
(plaă tirea sţ i preluarea) sunt îân mod frecvent combinate îântr-un singur stand; acest tip
de servire a fost introdus in Arizona îân 1975, McDonald's imitaâ nd alte lantţuri de
magazine fast-food care detţineau initţiativa îân acest domeniu. IÎn unele tţaări
restaurantele "McDrive" ce se aflaă laâ ngaă autostraă zi nu oferaă de loc o zonaă de mese sau
servire îân restaurant.

IÎn contrast cu acest lucru, restaurantele aflate îân orasţ e mari cu o densitate mare nu
oferaă servicii Drive-Through de loc. Sunt sţ i caâ teva restaurante aflate îân centrele
economico-urbane ale orasţ elor oferaă servici numite walk-through sţ i nu drive-
through, acestea fiind asemaă naă toare cu drive-through, neincluzaâ nd îânsaă sţ i masţ inile.

Unele restaurante McDonald's aflate îân zone sub-urbane sţ i îân unele orasţ e oferaă zone
mari îân care copii se pot juca numite "McDonald's PlayPlace" îân caz caă acestea se aflaă
îânaă untrul restaurantului sau "Playland", îân caz caă acestea se aflaă îân afara
restaurnatului. Primul PlayPlace cu un tub unde copii se pot juca, cu gropi cu mingi si
cu tobogane a fost introdus îân 1987 îân SUA, iar modelul a fost replicat dupaă aceea pe
scaraă largaă . Unele dintre spatţiile PlayPlace au fost renovate îân locuri "R Gym".

"R Gyms" sunt zone de joacaă îân interiorul restaurantului cu jocuri interactive pentru
copii îântre 4 sţ i 12 ani. Zonele "R Gyms" sunt echipate cu biciclete statţiorare, jocuri
video, tablete de dans, cosţ uri de basket, baă ri fixe, cursuri cu obstacole, sţ i alte jocuri
care pun accent pe activitate fizicaă .

"R Gym" are îânauntru o zonaă pentru copii mici, cu jocuri care dezvoltaă coordonarea
fizicaă sţ i relatţille inter-copii; o zonaă 'Active Zone', proiectataă pentru copii îântre 4 sţ i 8
ani sţ i specializataă îân jocuri distractive cu un aspect fizic, o zonaă 'Sports Zone' cu
activitaă tţi aerobice pentru copii îântre 9 sţ i 12 ani; o zonaă pentru paă rintţii care îâi
monitorizeazaă pe cei mici, sţ i, bineîântţeles, zona restaurantului propriu-zis.

IÎn 2006, McDonalds a introdus proiectul de reenergizare a brandului numit "Forever

Young", primul astfel de efort din 1970.

Noul design va include culorile traditţionale McDonald's: galben sţ i rosţ u, îânsaă

nuantţa de rosţ u va fi schimbataă îân terra cotta, galbenul va fi transformat îân auriu
pentru un aspect mai "îânsorit", iar douaă culori aditţionale vor fi introduse: maă sliniu sţ i
verde pelin. Pentru a avea un aspect mai caă lduros, restaurantele vor avea mai putţin
plastic sţ i mai multe caă raă mizi sţ i lemn, cu lustre moderne pentru o luminaă mai plaă cutaă .
Artaă contemporanaă sau fotografii îânraă mate vor ataâ rna pe peretţi.

Exteriorul va avea marchize aurii sţ i un acoperisţ elegant îân loc de traditţionalul

acoperisţ de mansardaă dublu-îânclinat.

Noile restaurante vor include urmaă toarele spatţii:

 Zona de relaxare va avea fotolii, canapele sţ i conexiuni Wi-Fi (similar cafenelelor
Starbucks);
2 / 12
 Zona "grab and go" va avea tejghele inalte cu scaune ridicate pentru consumatorii
care sunt singuri la masaă ; televizoarele de pe perete vor avea sţ tiri sţ i date despre
starea vremii;
 Zona "flexibilaă " va avea ca scop acomodarea famiililor sţ i va avea scaune cu îânaă ltţime
adaptabilaă sţ i cu perne fabricate din materiale asemaă naă toare paâ nzei cu modele
colorite;
 Muzica va varia îân functţie de zonaă .

1.2. Modelul de afaceri al companiei

Modelul de afaceri al corporatţiei McDonalds este diferit fatţaă de al celorlalte companii

fast food. IÎn afara cotelor de franciza, a alimentelor sţ i o proportţie din vaâ nzaă ri,
McDonald's percepe sţ i o chirie, partţial coordonataă cu vaâ nzaă rile. Ca o conditţie la
contractul de francizaă , corporatţia detţine îân mod legal lotul de teren pe care se aflaă
restaurantele. Modelul de afaceri din Marea Britanie este diferit, mai putţin de 30%
din restaurante sunt îân sistem de francizaă , cea mai mare majoritate fiind detţinute
direct de caă tre companie. McDonald's îâsţi instruiesţ te angajatţii la 'Hamburger
University' îân Oak Brook, Illinois.

Potrivit caă rtţii Fast Food Nation de Eric Schlosser (2001), aproape unul din opt
angajatţi din Statele Unite au fost la un moment sau altul angajatţi ai unui McDonald's.
(potrivit Fox News acest numaă r este unul din zece). Cartea afirmaă caă McDonald's este
cel mai mare operator de locuri de joacaă din Statele Unite, sţ i cel mai mare cumpaă raă tor
de carne de vitaă , carne de porc, cartofi sţ i mere. Carnea folositaă de restaurantele
McDonald's diferaă îân functţie de cultura tţaării gazdaă .

Totodata, McDonald's a introdus McCafeé s pentru a beneficia de trendul curent.

McCafeé este un concept testat de McDonald's Australia îân 1993. Astazi, cele mai multe
Macdonald's îân Australia au McCafeé s îân interiorul restaurantului McDonald's. IÎn
Tasmania sunt cafenele McCafeé s îân fiecare locatţie McDonald's.

La sfaâ rsţ itul anului 2003 erau peste 600 McCafeé s pe tot globul.

McCafeé a devenit din ce îân ce mai popular in sud-estul statului Michigan, potrivit unei
surse din interiorul companiei.

Potrivit unui articol din martie 2007 îân revista Consumer Reports, McDonald's a
depaă sţ it Starbucks, Burger King, sţ i Dunkin' Donuts îântr-un test de gust al cafelei.
Rezultatul este suprinzaă tor, deoarece McDonald's este cunoscut pentru hamburgherii,
cartofii praă jitţi, burgherii sţ i milkshake, sţ i nu pentru cafea.

McDonald's a devenit un sinonim al globalizaă rii, caâ teodataă folosindu-se sţ i termenul

"McDonaldization" a societaă tţii. Revista The Economist folosesţ te "Big Mac index":
comparatţia pretţului unui sandwich Big Mac îân diferite tţaări ale lumii, folositaă pentru a
maă sura puterea de cumpaă rare sţ i teoria purchasing power parity. Deorece McDonald's
este identificat cu cultura sţ i modul de viatţaă american, expansiunea sa internatţionalaă a

3 / 12
fost denumitaă "Americanization" sau "imperialism american". McDonald's este tţinta
misţ caă rilor anti-globalizare îân multe dintre tţaările lumii .

Thomas Friedman a faă cut remarca caă nici o tţaraă care posedaă restaurante McDonald's
nu a avut un raă zboi cu o altaă tţaraă cu restaurante McDonald's. Aceastaă teorie a fost
infirmataă de invazia SUA îân Panama îân 1989 sţ i de bombardarea Serbiei de fortţele
NATO îân 1999.

Unii analisţ ti sugereazaă caă nivelul de prestare al serviciilor din tţaările îân care
McDonald's deschide restaurante cresţ te odataă cu intrarea companiei pe piatţaă. Un
grup de antropologisţ ti a produs un studiu numit Golden Arches East (Stanford
University Press, 1998, editat de James L. Watson), studiu care analizeazaă impactul pe
care McDonald's l-a avut îân Asia de Est, sţ i îân particular îân Hong Kong. Atunci caâ nd a
deschis primul restaurant îân Hong Kong îân 1975, McDonald's a fost primul restaurant
cu toalete curate, atraă gaâ nd numerosţ i clientţi sţ i obligaâ nd alte restaurante saă -sţ i
îâmbunaă taă tţeascaă standardele. IÎn Asia de Est îân special, McDonald's a devenit un simol
al dorintţei de a îâmbraă tţisţ a normele culturale vestice. McDonald's a initţiat un
parteneriat cu cea de-a doua companie petrolieraă din China, Sinopec, pentru a
beneficia de noul trend de folosire al automobilelor personale sţ i a deschis numeroase
restaurante drive-thru.

IÎn afara îâmbunaă taă tţirii standardelor îân domeniul serviciilor, McDonald's a schimbat sţ i
obiceiurile locale. Un studiu Watson sugereazaă caă , prin popularizarea ideii de mese
rapide la restaurant, McDonald's este îân avangardaă îân eliminarea unor tabuuri, ca de
exemplu maâ ncatul îân timpul mersului (îân Japonia).

1.3. Critici cu privire la McDonald’s

McDonald's este o companie multinatţionalaă cu produse sţ i proceduri standardizate

care au devenit simbolul globalizaă rii sţ i al modului american de viatţaă. Compania s-a
aflat de multe ori ca tţinta activisţ tilor sţ i un centru al dezbaterilor referitoare la
globalizare. IÎn special, McDonald's este mentţionataă îân discutţiile referitore la etica
corporatţiilor, obezitate, mediu, proprietate intelectualaă , drepturile animalelor, decese
survenite îân urma problemelor medicale cu inima, ofense aduse religiei islamice sţ i
iudaice, sţ i distrugerea societaă tţii moderne.

De la mijlocul anilor '90, o reactţie negativaă sţ i o mentalitate îâmpotriva globalizaă ri a

avut ca surse bine-documentate internetul, mass-media sţ i caă rtţi precum cea a lui
Naomi Klein, intitulataă No logo. Restaurantele McDonald's au fost sţ i îâncaă sunt tţintele
unor protestantţi pasţ nici sau violentţi, care fac parte din misţ caă ri ecologiste, anti-
globalizare sţ i misţ caă ri pentru drepturile animalelor. Compania folosesţ te o abordare
pro-dezbateri pentru a-sţ i proteja interesele comerciale.

Acest conflict sţ i abordarea acestuia de caă tre companie au fost condensate la îânceputul
anilor 1990 prin ceea ce azi este cunoscut sub numele de procesul McLibel. Doi
activisţ ti englezi, David Morris sţ i Helen Steel, au distribuit pe straă zile Londrei fluturasţ i

4 / 12
cu titlul Ce nu este îân regulaă la McDonald's? McDonald's le-a scris lui Steel sţ i Morris
ceraâ ndu-le saă îânceteze actţiunea lor sţ i saă îâsţi cearaă scuze, iar atunci cand acesţ tia au
refuzat compania i-a dat îân judecataă pentru calomnie.

Procesul, ce a durat mai mult de doi ani a devenit 'cel mai mare dezastru PR din
istoria omenirii' pentru companie. Tehnicile de publicitate sţ i politica de afaceri a
companiei au fost atent analizate de caă tre IÎnalta Curte de Justitţie din Londra sţ i
prezentate pe larg îân presaă , presaă ce a perceput procesul ca pe un fel de luptaă îântre
David sţ i Goliat (conform legii engleze nu se acordaă ajutor legal acuzatţiilor îântr-un
proces de defaă imare, asţ a caă Steel sţ i Morris s-au ocupat aproape singuri de toate
problemele legale ale procesului îân timp ce McDonald's a fost reprezentat de o
îântreagaă echipaă de avocatţi).

IÎn iunie 1997, judecaă torul a decis îân favoarea McDonald's, acordaâ nd companiei
dreptul la a primi £60,000 ca despaă gubiri, sumaă ce ulterior a fost redusaă la £40,000
de caă tre Curtea de Apel. Suma a fost micsţ orataă deoarece judecaă torul a decis caă unele
dintre acuzatţiile aduse de caă tre Morris sţ i Steel s-au dovedit a fi adevaă rate inclusiv
faptul caă McDonald's exploata copii îân reclamele sale, era o organizatţie de tip anti-
comercial sţ i îân mod indirect exploata sţ i producea suferintţaă animalelor. Steel sţ i Morris
au anuntţat caă nu au nici cea mai micaă intentţie saă plaă teascaă , iar compania a confirmat
mai taâ rziu faptul caă nu vor proceda la urmaă rirea îân justitţie pentru a primi banii
hotaă raâ tţi prin proces.

Ulterior Steel sţ i Morris au contestat legea îâmpotriva calomniei din Anglia la Curtea
Europeanaă , argumentaâ nd caă aceasta reprezenta o îâncaă lcare a dreptului la libera
exprimare. Ca rezultat, Guvernul a fost fortţat saă rescrie legea. IÎn 2005 a fost realizat
despre acest proces chiar sţ i un film de caă tre Ken Loach.

IÎn 2001, cartea lui Eric Schlosser Natţiunea Fast Food includea sţ i critici aduse politicii
de afaceri McDonald's. Printre acestea sunt sţ i afirmatţii conform caă rora McDonald's
(alaă turi de alte companii din industria fast-food) îâsţi folosesţ te influentţa politicaă pentru
a-sţ i cresţ te profiturile pe socoteala saă naă taă tţii populatţiei sţ i profitaâ nd de conditţia socialaă
a muncitorilor. Cartea aduce deasemenea îân discutţie tehnicile publicitare ale
companiei McDonald's pentru atragerea consumatorilor copii. Desţ i cartea
mentţioneazaă sţ i alte lantţuri de restuarante fast-food, se concentreazaă îân principal pe
McDonald's.

IÎn iunie 2004, revista britanicaă Private Eye (Detectivul) relata faptul caă McDonald's
distribuie cupoane pentru maâ ncare, baloane sţ i jucaă rii copiilor îân sectţiile de pediatrie.
Acest fapt a staâ rnit sţ i mai multe controverse dupaă ce cu caâ teva saă ptaă maâ ni îânainte un
raport al Guvernului Britanic declara caă generatţia acutalaă este posibil saă fie prima
generatţie ce va muri îânaintea paă rintţilor datoritaă obezitaă tţii îân cresţ tere îân raâ ndul
populatţiei britanice.

IÎn 2002, grupaă ri de militantţi vegetarinei, majoritatea Hindu, au dat îân judecataă
McDonald's sţ i au caâ sţ tigat condamnaâ nd faptul caă acesţ tia prezentau îân mod eronat
cartofii praă jitţi ca fiind produse vegetariene. Chiar sţ i dupaă ce îân 1990 s-a îâncetat

5 / 12
praă jirea cartofilor îân graă sime animalaă , cartofii praă jitţi tot contţin graă sime animalaă
adaă ugataă . Cartofii praă jitţi ce se vaâ nd îân Statele Unite contţin îâncaă arome de carne.
Biscuitţii McDonald's deasemenea contţin arome de carne.

Tot îân 2004, filmul documentar al lui Morgan Spurlock, Super Size Me (Maă resţ te-maă ) a
produs publicitate negativaă pentru McDonald's prin acuzatţiile conform caă rora
maâ ncarea McDonald's contribuie îân mare maă suraă la raă spaâ ndirea obezitaă tţii îân
societatea americanaă sţ i deasemenea nu furnizeazaă clientţilor saă i informatţii
nutritţionale despre maâ ncarea vaâ ndutaă . Timp de 30 de zile Spurlock a maâ ncat doar
produse McDonald's (luaâ nd produse din ce îân ce mai mari de fiecare dataă caâ nd era
îântrebat). A maâ ncat toate produsele din meniu cel putţin o dataă sţ i a continuat saă
maă naâ nce chiar sţ i dupaă ce era saă tul. IÎn acelasţ i timp, a îâncercat saă nu facaă exercitţii fizice.
La sfaâ rsţ itul lunii, consecintţele îânregistrate de Spurlock erau modificaă ri rapide îân
atitudine, apetit sexual redus sţ i o cresţ tere îân greutate de aproximativ 11.11 kg.

Dupaă ce filmul a fost prezentat la Sundance Film Festival, dar îânainte de lansarea sa pe
marele ecran, McDonald's a îânceput un program de eliminare a sistemului "Supersize"
sţ i a îânceput saă includaă pe meniu alimente mai saă naă toase. Nici o conexiune cu filmul nu
a fost prezentataă îân luarea acestei decizii. Desţ i alimente saă naă toase au fost incluse îân
meniu, optţiunea Supersize a raă mas îân unele dintre restaurante. Compania a îânceput saă
punaă informatţii nutritţionale pe ambalaje (îân culoarea gri deschis, cu fornturi mici). IÎn
prezent, deruleazaă un program de a mdifica etichetele sţ i de a tipaă ri informatţiile
nutritţionale cu culoarea neagraă pe spatele ambalajului.

IÎn septembrie 2002, McDonald’s a anuntţat caă îân mod voluntar va reduce paâ naă îân
februarie 2003 contţinului de graă simi trans al uleiului folosit la prepararea produselor
comercializate. Uleiul îânsaă nu a fost modificat. IÎn procesele ce au decurs din acest fapt,
reclamantţii au sustţinut caă McDonald’s nu a informat publicul larg caă uleiul respectiv
nu a fost modificat conform promisiunii. Cu aceasta ocazie s-a descoperit sţ i faptul caă
graă simea trans din anumite produse era prezentaă îân procentaje mai mari decaâ t cele
declarate (o portţie mare de cartofi McDonald's contţine 8 grame de graă sime trans).

IÎntţelegerea la care s-a ajuns îân urma procesului cu BanTransFats.com dar sţ i cu o parte
privata prevede ca McDonald’s saă informeze publicul caă uleiul nu a fost schimbat.
McDonald’s va trebui desemenea saă doneze 7 milioane de dolari Asociatţiei Americane
de luptaă îâmpotriva bolilor inimii (American Heart Association) pentru crearea unui
program de informare a populatţiei despre riscurile consumului de graă simi trans.

McDonald’s a fost deasemenea obligat saă cheltuiascaă aproape 1.5 milioane de dolari
pentru a publica anuntţuri prin care saă informeze populatţia asupra situatiei initţiativei
lor îân ceea ce privesţ te graă simile trans. IÎn cazul îân care costul acestor anuntţuri este mai
mic de 1.5 milioane de dolari, atunci diferentţa raă masaă va fi donataă tot caă tre American
Heart Association. Curtea Superioara a Californiei pentru Marin County a îânaintat un
ordin ce aprobaă preliminar aceasta îântţelegere.

6 / 12
IÎn septembrie 2006 McDonald's sţ i toate produsele sale au fost clasificate drept
saă naă toase de caă tre Fundatţia SAESUF. Acest fapt a fost aspru criticat de caă tre
nutritţonisţ tii americani ce afirmaă caă datele acestora sunt lipsite de temei.

1.4. Dovezi în favoarea McDonald's

Ca raă spuns la reactţia violentaă îâmpotriva McDonald's, compania a îâncercat saă includaă
îân meniul saă u caâ teva produse saă naă toase sţ i a lansat chiar sţ i un nou slogan îân
campaniile sale de recrutare a personalului: "Nu e raă u pentru un McJob". (Cuvaâ ntul
McJob, introdus îân vocabularul englez pentru prima oaraă la mijlocul anilor 1980 sţ i
apoi popularizat de caă tre romancierul canadian Douglas Coupland îân cartea sa
Generatia X, a devenit un cuvaâ nt la modaă pentru a defini o persoanaă prost platitaă , faă raă
pregaă tire, faă raă perspective de dezvoltare profesionalaă , faă raă beneficii sţ i cu foarte micaă
sigurantţaă). McDonald's contestaă ideea conform caă reia slujbele îân restaurantele sale
sunt faă raă viitor, sustţinaâ nd faptul caă presţ edintele lor, Jim Skinner, sţ i-a îânceput munca îân
companie ca simplu angajat al unui restaurant sţ i mai mult, caă 20 dintre cei 50 de
directori de vaâ rf sţ i-au îânceput cariera ca simpli angajatţi.

IÎn alte cazuri,compania s-a araă tat gata saă îâsţi modifice practicile de afaceri. Atunci caâ nd
ambalajele sţ i resturile menajere poluante produse de caă tre restaurantele companiei
au devenit o problemaă de interes general, McDonald's a initţiat un proiect îâmpreunaă cu
Prietenii Paă maâ ntului pentru a elimina recipientele din polistiren, doar îân Statele
Unite, sţ i pentru a reduce cantitatea de desţ euri produse.

De-a lungul procesului McLibel reprezentantţii conducerii companiei au declarat caă ei

nu îâncearcaă decaâ t saă protejeze imaginea firmei de atacuri nefondate sţ i exagerate. IÎn
ceea ce privesţ te numeroasele sţ i de cele mai multe ori controversatele lor activitaă tţi de
copyright sţ i trademark, avocatţii McDonald's au declarat caă ele protejeazaă doar
proprietatea intelectualaă a companiei. Acest argument îânsaă îâsţi pierde din credibilitate
prin prisma procesului Viz Top Tips, îân care McDonald's a fost acuzat caă a copiat
textul din revista de benzi desenate britanica cuvaâ nt cu cuvaâ nt (vezi sectţiunea
Campaniile de publicitate sţ i sloganurile McDonald's). Cazul a fost îânchis îân afara
tribunalului dupaă ce McDonald's a donat o sumaă necunoscutaă caă tre initţiativa
filantropicaă Comic Relief.

Dupaă aparitţia fimului Super Size Me, caâ teva persoane au declarat caă nu au
experimentat nici un fel de cresţ tere îân greutate sţ i nici nu au suferit îân vreun fel îân
urma faptului caă au maâ ncat doar de la McDonald's timp de o lunaă . Este adevaă rat caă au
ales mult mai ratţional ceea ce au comndat din meniu sţ i au faă cut sţ i sport îân acest timp.
Merab Morgan, o femeie din Carolina de Nord a putut chiar saă piardaă îân greutate.
Aceasta a afirmat caă informatţiile nutritţionale afisţ ate au ajutat-o saă aibaă controlul
asupra caloriilor consumate zilnic.

2. CULTURA ORGANIZATIONALA

2.1.Dimensiuni ale culturii organizationale

7 / 12
a) Orientarea spre climatul autoritar in raport cu orientarea spre comunicatii ,
incredere si respect intre colaboratori:
 Executarea intocmai a dispozitiilor sefilor ierarhici;
 Respectarea ordinii si a disciplinei;
 Respectarea procedurilor;
in raport cu:
 Respectul fata de opiniile celorlalti , indiferent de functia lor si pozitia in
ierarhie
 Increderea reciproca intre colaboratori, dar si intre subordonati si sefi
ierarhici;
 Comunicatii deschise, sincere,atat intre colaboratori, cat si intresubordonati si
sefi ierarhici.

b) Ce li se cere salariatilor in raport cu ce li se ofera salariatilor:

 Asumarea responsabilitatilor pentru consecintele propriilor decizii sau actiuni;
 Orientarea spre inovare si imbunatatirea procedurilor;
 Comportament etic si integritate;
 Preocuparea pentru profitabilitatea intreprinderii;
in raport cu:
 Satisfactia salariatilor fata de postul ocupat;
 Evaluarea corecta a performantelor individuale si recunoasterea meritelor;
 Secutitate/siguranta (personala, a postului etc.);
 Buna dispozitie a salariatilor.

Actiunile esentiale ce trebuie intreprinse in procesul de implementare a valorilor sunt

urmatoarele:

 incorporarea valorilor in codurile de conduita si dezvoltarea unor programe

specifice de pregatire;
 acordarea unei atentii explicite valorilor in selectia salariatilor;
 informarea tuturor salariatilor asupra valorilor, explicarea procedurilor si
perfectionarea managerilor;
 asigurarea suportului motivational in vederea sustinerii de catre toti salariatii a
valorilor organizatiei.

2.2. Sistemul de valori

La compania McDonald’s exista mai multe valori si credinte dintre care cele mai
importante sunt:
 satisfacerea nevoilor consumatorilor este prima si cea mai importanta
preocupare, acestea fiind satisfacute 100%;
 pentru a fi o mare o companie este nevoie de produse de inalta calitate;
 restaurantele ofera produse 100% proaspete, de calitate, in orice loc si in orice
moment;

8 / 12
 respectul fata de clienti. Compania are o regula de aur ce trebuie respectata:
“trateaza pe cei din jur ca pe tine insuti”;
 motivarea si asumarea de responsabilitati;
 fiecare angajat este motivat si incurajat sa-si asume responsabilitatile;
 scopul companiei: restaurantele McDonald’s exista pentru a avea o influenta
pozitiva in cadrul societatii, sa faca oamenii sa se simta bine.

2.3. Principii generale în domeniul Resurselor Umane

Actţiunile referitoare la motivarea personalului se desfaă sţ oaraă îân douaă directţii: cele
care vizeazaă stimularea angajatului pentru obtţinerea de performantţe crescaâ nde sţ i
cele care au îân vedere elementul de recreere. Astfel se organizeazaă tot felul de
activitaă tţi, iesţ iri la paă dure, la discotecaă , la picnicuri. Pe de altaă parte existaă o competitţie
internaă îântre angajatţi, cu actţiuni de genul “lucraă torul lunii”, prin care se alege cel mai
bun lucraă tor sţ i i se daă un premiu. McDonald’s a instituit sţ i un sistem de premii sau
recompense care se dau îân functţie de vechime, respectiv la un an, la 3 ani, la 5 ani, la
10 ani sţ i la 20 de ani, aceste perioade trebuind saă fie vechime neîântreruptaă . Premiile
sunt bonusuri, cadouri sau produse inscriptţionate cu sigla firmei.

Rolul cel mai important îân motivarea lucraă torilor îâl are managerul care trebuie saă
conducaă prin exemplul personal. Dacaă atitudinea sa este pozitivaă sţ i dacaă acesta este
motivat, atunci aceastaă atitudine se va transmite sţ i lucraă torilor pe care îâi
coordoneazaă . IÎn perioada de pregaă tire, managerii sunt îânvaă tţatţi caă cel mai slab lucraă tor
din lume, demotivat, nu le este de nici un folos. Asţ a caă managerul trebuie saă vorbeascaă
cu lucraă torii, saă asculte despre nevoile lor sţ i apoi saă îâncerce saă le satisfacaă .

Lucraă torul, îân ascensiunea sa poate ajunge la nivel de manager, sau chiar saă depaă sţ escaă
aceastaă pozitţie. De regulaă , studentţii preferaă calea de lucraă tor pentru caă pot munci îân
regim part-time, iar dupaă ce îâsţi terminaă studiile îâsţi continuaă ascensiunea îân cadrul
firmei, fiind avantajatţi de experientţa sţ i cunosţ tintţele acumulate.

La McDonald's existaă angajamentul de atragere sţ i retţinere a oamenilor de un îânalt

calibru. Aceste lucruri se realizeazaă prin asigurarea unei dezvoltaă ri continue, pe
termen lung, la nivelul individului, prin instruire sţ i implementarea unor practici
adecvate de resurse umane.

McDonald's îâsţi coopteazaă angajatţii îân propria dezvoltare, chiar paâ naă la nivel de
organizatţie. Lucraă torilor li se acordaă libertatea îândeplinirii activitaă tţii sţ i
responsabilitatea de a merge la pas cu provocaă rile ce apar.

Candidatţii se pot alaă tura echipei deja existente ca lucraă tori sau pot îâncerca o
traiectorie rapidaă care saă îâi propulseze îân maxim 9 luni de zile la prima pozitţie de
management din cadrul restaurantului, candidaâ nd pentru pozitţia de manager îân
pregaă tire. Pozitţia de lucraă tor oferaă aceeasţ i posibilitate de atingere a unui nivel
managerial la nivelul restaurantului. Totul depinde numai de capacitatea angajatului
de a parcurge succesiv etapele necesare pe o durataă de timp mai îândelungataă .
9 / 12
Dacaă angajatul este o persoanaă energicaă sţ i ambitţioasaă , îântr-un interval de 2-3 ani,
pornind de la pozitţia de manager îân pregaă tire, poate ajunge la cea mai îânaltaă pozitţie îân
ierarhia firmei.

Ca la orice companie multinatţionalaă care se respectaă , sţ i la McDonald’s existaă nisţ te

proceduri standard care se aplicaă la angajare.

Pentru “crew” (lucraă torii comerciali) se face o preselectţie a CV-urilor, la nivelul

restaurantului sţ i îân colaborare cu Departamentul de Resurse Umane al companiei. Cu
cei selectţionatţi urmeazaă apoi un interviu sţ i o perioadaă de testare practicaă (“on job
experience” – OJE) îân restaurant, perioadaă care dureazaă 3 zile. Acesţ tia primesc
uniforme, li se explicaă ce au de faă cut sţ i sunt supravegheatţi de personal specializat,
care realizeazaă apoi o evaluare a muncii lor. Evaluarea finalaă tţine cont de prestatţia
candidatului îân toate aceste etape. Nu se pun conditţii de studii superioare.

Pentru pozitţia de manager se urmeazaă îân mare aceleasţ i proceduri: preselectţia de CV-
uri, primul interviu care este îânsaă structurat pe un formular mai complet pentru o
detaliere a activitaă tţilor anterioare, a abilitaă tţilor personale respective. Urmeazaă cele
trei zile obligatorii de OJE, apoi al doilea interviu îân care participaă sţ efi de
departamente sţ i evaluarea finalaă cu raă spunsul corespunzaă tor.

IÎn ceea ce privesţ te recrutarea, pentru posturile mai îânalte, aceasta se realizeazaă prin
intermediul anuntţurilor îân presaă , pe Internet sau prin apelarea la o agentţie de
recrutare.

2.4.Codul de etica

McDonals’s promoveaza un management participativ ale carui actiuni sunt corecte si

etice. Se considera responsabili fata de angajati, barbati si femei. Fiecare salariat este
considerat o personalitate. Respecta si promoveaza deminitatea si recunoasc meritele
angajatilor. Recompensa pentru munca este corecta si adecvata, in deplina
concordanta cu implicarea si eficienta angajatilor.
 Angajatii sunt liberi îân a face sugestii si propuneri.
 Asigurarea de oportunitati egale pentru munca, dezvoltare si promovare pentru
fiecare angajat.
 Actionarea cu profesionalism îân îântaâ mpinarea nevoilor clientilor, promovand
munca de inalta calitate.
 Preocupare constanta pentru reducerea costurilor, îân scopul mentinerii unor
preturi rezonabile si servicii de calitate.
 Onorarea comenzile clientilor prompt si corect.
 Crearea de oportunitati pentru furnizori pentru realizarea unui profit real;
 Nediscreditarea competitorilor;
 Tratarea echitabila a tuturor clientilor si furnizorilor;
 Actionarea îân interesul partenerilor prin realizarea proiectelor la standarde
profesionale riguroase;

10 / 12
 Promovarea corecta a imaginii firmei si evitarea tendintei de a induce îân eroare;
 Sustinerea de activitati si actiuni caritabile, platind la timp taxele si impozitele;
 Incurajarea angajamentul civic, a educatiei si sanatatatii;
 Mentinerea îân ordine a proprietatii utilizate, protejaâ nd mediul si resursele
naturale;
 Urmeaza cerintelor legislative îân vigoare.
Revista Ethisphere a alcatuit topul celor mai etice companii din lume. Ierarhia celor
mai etice companii cuprinde nume precum Oracle, HSBC, Nike, BMW, Google,
McDonalds sau Ikea.

Revista Ethisphere a facut public, pe 3 iunie, clasamentul anual al celor mai etice
companii la nivel mondial. Cercetatorii de la Ethisphere au luat in calcul
performantele etice a aproximativ 5.000 de companii din peste 30 de sectoare de
activitate. Printre cele mai etice companii din lume se numara: Oracle (sectorul IT),
HSBC (sectorul Bancar), BMW (sectorul Auto), Nike (sectorul Imbracaminte),
McDonalds (sectorul Restaurante), Google (sectorul Internet) sau Ikea (sectorul
Retail).

Initial, revista Ethisphere a alcatuit un panel de experti. Acestia au stabilit o

metodologie de evaluare a companiilor din punct de vedere etic. Panelul a fost
alcatuit din avocati, profesori, reprezentanti ai autoritatilor si lideri ai unor
organizatii preocupate de domeniul eticii in afaceri.

Timp de un an, au fost adunate informatii de la mii de companii din intreaga lume.
Dupa stabilirea companiilor semifinaliste, acestora li s-au aplicat chestionare
detaliate privind comportamentul etic si respectarea reglementarilor in domeniu. Pe
baza lor, fiecare companie a primit un punctaj.

In ceea ce priveste criteriile folosite la realizarea topului, acestea au urmarit

performantele companiilor legate de:
 responsabilitatea sociala;
 guvernarea corporativa;
 initiativele interne privind etica in afaceri si respectarea normelor legislative in
domeniu;
 calitatea de lider la nivelul industriei;
 gradul de implicare al managerilor;
 istoricul legal si reputational;
 numarul inovatiilor care au urmarit binele public.

La sectorul restaurante si cafenele, McDonald’s a iesit pe primul loc, urmata

indeaproape de lantul de cafenele Starbucks Cofee Co.

11 / 12
BIBLIOGRAFIE

 Cezar Militaru, Etica si cultura in afacerile economice international – suport de

curs
 Octavian Liviu Olaru, Constantţa Chitţiba, Management sţ i negocieri îân afaceri
internatţionale - Note de curs, Ed. UCDC, Bucuresti, 2004
 Nica Panaite & Iftimescu Aurelian, Management: concepte si aplicatii, Ed. UAIC,
Iasi, 2003
 www.mcdonalds.com
 www.mcdonalds.ro
 www.en.wikipedia.org

12 / 12