2.3.

Tariful – element important al sistemului de prețuri

Tariful este o categorie specială de preț, și este prețul plătit pentru serviciul prestat de către o
entitate economică.
Natura economică a prețului și tarifului este aceeași. Deosebirile care apar rezultă din
existența tarifului ca expresie concretă a categoriei de preț într-un domeniu specific de activitate
(servicii care fac obiectul operației de vânzare-cumpărare pe piață: servicii de reparații, de transport,
de comunicații, de asigurări, de închiriere, de audit, consultanță, medicale etc.).
Spre deosebire de mărfuri, serviciile prezintă un șir de particularități, ca exemplu:
 nu pot fi stocate,
 cele mai deseori nu circulă prin mai multe stadii (prin intermediere); dar există şi
excepţii, spre exemplu, la serviciile de cazare în hotel, există un şir de intermediari;
 producția și consumul de servicii se realizează simultan în timp și în spațiu.
Aceste particularități ale serviciilor se răsfrâng asupra modulului de formare a tarifelor care,
spre deosebire de prețurile la mărfuri, nu conțin elemente de tipul „cheltuieli de transport, adaos
comercial”. Tarifele pot fi diferențiate foarte ușor (în funcție de sezon, de timpul săptămânii (zile de
lucru și zile de odihnă), zilei (spre exemplu, la serviciile de internet, telefonie mobilă: în orele
nocturne – tarife mai mici, în orele de vârf – tarife mai înalte).
În economia națională se aplică diferite categorii de tarife, grație diversității mari de servicii
prestate1:
 Tarife pentru servicii personale (igienă corporală, comenzi pentru confecții, încălțăminte,
frizerii etc.).
 Tarife pentru servicii cu caracter de masă (transporturi, telecomunicații, gospodărie
comunală, asigurare cu energie termică, electrică, gaze, apă etc.).
 Tarife în turism.
 Tarife la servicii speciale (consultanță financiară, audit, juridice, notariale ș.a.).

Raporturile, interdependențele și legăturile în cadrul sistemului de prețuri

Între diversele categorii de prețuri și tarife, care alcătuiesc sistemul de prețuri există o
mulțime de interconexiuni, legături și raporturi de interdependență. Se explică aceasta prin aceea că
prețurile și tarifele se formează în baza unor principii metodologice comune (legea valorii, legile
cererii, ofertei).

1
Talaghir Gh., Negoescu, Gh., Talaghir-Crețu C. Contabilitatea pe înțelesul tuturor: ed. a II-a, ALL BECK, București,
2000, p. 103
 Raporturile dintre prețuri pot fi divizate convențional în:
 legături;
 corelații;
 interdependențe.
Legăturile dintre prețuri se referă la relațiile ce se formează între diferite categorii de preț ale
aceluiași bun. Se manifestă aceste legături în elementele structurale ale prețului, care variază în
funcție de stadiile și verigile care le parcurg mărfurile în procesul de mișcare a lor de la producător
la consumator, de particularitățile circulației acestora. Datorită acestor legături, modificarea
prețurilor dintr-o categorie condiționează modificarea atât a prețurilor, cât și a elementelor
structurale ale prețurilor din alte categorii. Astfel, dacă au loc modificări în prețul cu ridicata al
producătorului pot să survină modificări și ale prețului cu ridicata al intermediarilor, al prețului cu
amănuntul ș.a. Nu totodeauna însă, modificarea prețurilor are loc în lanț. Uneori, producătorii
mențin același nivel al prețului, iar la comercianți, acesta poate să se modifice.
Corelațiile dintre prețuri se stabilesc între prețurile din aceeași categorie (între prețuri cu
ridicata ale producătorilor, de exemplu), dar la diferite bunuri sau servicii. Spre exemplu, analiștii
studiază permanent corelațiile dintre: prețurile produselor agricole și prețurile produselor industriale
utilizate în agricultură; prețurile la mărfurile alimentare și cele industriale; între prețurile la diferite
mărfuri industriale etc.
Interdependențele se stabilesc între prețurile acelor bunuri, prețul cărora este un cost pentru
alte bunuri și invers, prețul cărora depinde de prețul la alte bunuri și servicii. Asemenea
interdependențe se manifestă sub formă de influențe și se stabilesc între prețurile la produsele
agricole și produsele industriale; între prețurile diferitelor produse industriale etc. De fapt,
interdependențele se manifestă atât ca legături, cât și ca corelații. Modificarea prețului la un bun
dintr-o categorie poate condiționa modificări atât ale structurii și nivelului aceluiași preț din alte
categorii, cât și ale nivelului și structurii prețurilor altor bunuri și servicii, constituind element
structural al acestora. Interdependențele dintre prețuri se pot manifesta ca niște influențe în lanț:
prețul la materia primă influențează prețul bunului produs din aceasta: modificarea prețului la lapte
condiționează modificări ale prețurilor la produsele lactate: brânză, smântână, unt etc.; lemn –
celuloză – hârtie – produse din hârtie; bumbac – țesături – confecții; modificarea tarifelor la gazele
naturale se răsfrânge în același sens asupra tarifelor la energia termică etc.
Interdependențele pot fi și reciproce, când modificarea prețurilor la bunurile și serviciile
anumitor ramuri și domenii de activitate poate produce modificări ale prețurilor și tarifelor în alte
domenii ramurale: modificarea prețurilor la combustibil influențează tarifele la serviciile de
transport, precum și prețurile la un șir de bunuri și servicii: produsele agricole, unde se utilizează
mult combustibil etc.