Sunteți pe pagina 1din 11

Pretul

(Mod de formare, functii si modul de formare al pretulurilor


la medicamente pe piata farmaceutica)

Pretul

Sub aspect economic pretul  reprezinta reflectarea băneasca a


valorii bunurilor sau serviciilor, comparate si corelate prin prisma cantitatii,
calitatii si a altor criterii.
In practica economica se intalnesc doua mari categorii de preturi: preturi de
aprovizionare (pret de achizitie, pret negociat, pret cu ridicata, pret de import, pret
de livrare al importatorului, pret de vanzare al firmei de comert cu ridicata, pretul
bursei) si preturi de vanzare (pretul de vanzare al producatorilor, al importatorilor,
al firmelor de comert cu ridicata și cu amanuntul).
Nivelul pretului depinde de raportul dintre cerere si oferta, de gradul de
utilitate, de calitatea si accesibilitatea sau raritatea produselor.
Existenta preturilor nu a impiedicat intotdeauna existent monedei. Pretul a
aparut inaintea banilor, in conditile schimbului direct (troc sau trampa), cand a
reprezentat cantitatea dintr-o marfa obtinuta in schimbul altei marfi.
De indata ce moneda a devenit instrumental general al schimbului, pretul
reprezinta cantitatea de ban ice trebuie platita pentru procurarea unei marfi.
Intelegerea problematicii si miscarii preturilor a suscitat si suscita ample
controverse, pozitii teoretice divergente generate de complexitatea categoriei, dar
si de multitudinea factorilor ce intervin in procesul realal stabilirii nivelului lor.
Problema naturii esentei pretului nu este nici noua si nici unitara.
Aristotel a constat ca pretul exprima defapt comensurabilitatea marfurilor in
procesul schimbului, dar nu a reusit sa explice cum se poate pune semnul egalitatii
intre marfuri, atat de diferite din punct de vedere calitativ, nu si-a putut explica
deci egalitatea a doua bunuri eterogene.

Scoala clasica a economiei politice a gasit raspunsul la nedumerirea lui


Aristotel. A existat o larga apreciere ca baza obiectiva a pretului o reprezinta
valoarea, pretul fiind expresia in bani a valorii, iar marfurile care se schimba intre
ele, desi deosebite din punct de vedere calitativ, au ca element comun si omogen
valoarea creata de munca omeneasca.
Conform teoriei obiective a valorii-munca, valoarea este expresia
cheltuielilor sociale de munca vie si materializata concretizata in marfa conceptie
elaborata de W Petty. Acelasi pret real reprezinta intotdeauna aceeasi valoare,
sustinea Adam Smith in lucrarea 'Avutia natiunilor''in care subliniaza ca munca
este masura reala a valorii de schimb a marfurilor.

Definit in termenii cei mai generali, PRETUL reprezinta o suma de bani


primita sau platita pentru cedarea, respectiv obtinerea unui bun sau serviciu.
Sub aspect economic, pretul este expresia baneasca a valorii bunurilor sau
serviciilor care fac obiectul schimbului si constituie o categorie economica.

Pretul exprima relatiile banesti care apar si se deruleaza intre agentii


economici, intre acestia si populatie, intre cetateni, intre diferite firme si state
etc. cu privire la exprimarea in bani a valorii marfurilor care fac obiectul
schimbului.

Pretul este mai mare decat costul de productie,deoarece in el se include


atat cheltuielile de productie cat și venitul intreprinderii si al sociatatii.

P=Cp+V
Unde:

P=pretul
Cp=costul de productie
V = venitul intreprinderii și societatii

In prezent, pretul nu se limiteaza doar la valoarea bunurilor si serviciilor


care fac obiectul schimbului, ci cuprinde in sfera sa si alte acte si fapte,
putandu-se astfel vorbi de: pretul actiunilor, al obligatiunilor si al altor titluri de
valoare, pretul concesiunilor (redeventa), pretul locatiilor de gestiune, pretul
capitalului imprumutat (dobanda) sau a celui utilizat (amortizarea, chiria) etc.

Pretul posibil se caracterizeaza prin : dinamism, diversitate si caracter


reglementat.

Dinamismul pretului posibil se refera la capacitatea acestuia de incadrare


intre alte marje atunci cand conditiile pietei se modifica. Mai exact pretul
minim posibil se reduce atunci cand puterea economica a cumparatorului este
mai mare si se majoreaza atunci cand forta acestuia de negociere este mica.

De asemenea pretulmaxim posibil creste pe piata si scade atunci cand


forta economica a acestuia se reduce.

Diversitatea pretului posibil se refera la existenta a mai multor interval


de marime in care oscileaza preturile bunurilor de consum, diversitatea impusa
de specificul concurentei de piata, astfel zona posibilului pe o piata de monopol
este alta decat cea corespunzatoare pretului de oligopoly.

Caracterul reglementat al pretului posibil este impus de orientarea pe


care diferite piete o capata in contextual cadrului legislative corespunzator unei
perioade.

Asadar, pretul reprezinta cantitatea de moneda pe care cumparatorul este


dispus si poate sa o ofere producatorului in schimbul bunului pe care acesta
poate sa il ofere pe piata.
Pretul exprima confruntarea dintre raportul legislative de pe alta parte
sub forma complexitatii de informatii furnizate reciproc de catre comparator si
vanzator avand un caracter dinamic, divers si reglementat.

In procesul formarii preturilor pe anumite piete pot interveni si alte centre de


putere, cum sunt cele ale autoritatii publice.

Preturile rezultate din mecanismele pietei, dar pe baza unor reglementari ale
administratiei publice (normative referitoare la costuri, cote de taxe si impozite
indirecte, stabilirea unor limite de variatie sau plafoane de pret etc.) se
numesc preturi reglementate. Gradul in care preturile respective sunt reglementate
depinde de particularitatile diferitelor tipuri si forme de piete, precum si de
obiectivele politicilor de preturi adoptate de stat.

Cele trei categorii de preturi analizate mai sus – preturi libere, administrate
si preturi reglementate – se disting dupa modul de formare a lor si se intalnesc atat
in cadrul tranzactiilor de vanzare-cumparare a produselor (bunuri de consum si
bunuri de productie), cat si pe celelalte piete.

In cadrul acestora din urma, preturile cunosc forme specifice si poarta


denumiri adecvate, cum sunt: salariul, rata dobanzii, renta si chiria, cursurile
titlurilor financiare, cursul valutar etc

Toate categoriile si formele de pret sunt expresii monetare si suporta in timp


deprecierea banilor. Pentru a cunoaste ce se iintampla cu pretul unui bun in timpul
unei perioade inflationiste se foloseste alaturi de pretul absolut si pretul relativ.

Pretul absolut este pretul bunului exprimat in bani sau cantitatea de moneda


care trebuie platita pentru a achizitiona o unitate din bunul respectiv

            Pretul relativ este pretul unui bun exprimat in functie de pretul altor


bunuri.

Preturile se afla sub influenta permanenta a variabilelor de intrare si iesire  a


sistemului economic, constituindu-se in principal mesaj de semnalizare a starii
acestuia si de anticipare  a evolutiei sale. Rolul esential al preturilor in cadrul
mecanismului economiei de piata este reliefat prin functiile acestora.

Functiile pretului

Indiferent de piata pe care se manifesta, pretul indeplineste mai multe functii.

1. Functia de evaluare a cheltuielilor si rezultatelor se refera la capacitatea


preturilor de exprimare monetara a cheltuielilor si veniturilor agentilor
economici. Ca urmare, pretul este utilizat ca element de fundamentare a
numeroase decizii si sprijina analizele cantitative si structural-calitative ale
diverselor activitati economice.
2. Functia de corelare a cererii cu oferta se explica prin tendinta pretului de
a se forma in jurul nivelului sau de echilibru, la care cererea coincide cu
oferta, iar cantitatea ceruta egaleaza cantitatea oferita. De aceea, daca pretul
este la un moment dat superior acestui nivel, piata se caracterizeaza prin
exces de oferta, iar cantitatea oferita se va diminua, ceea ce antreneaza o
scadere a pretului pana la nivelul sau de echilibru. De asemenea, daca pretul
este inferior acestuia din urma, pe piata exista un surplus de cerere si o
cantitate oferita peste cantitatea solicitata, ceea ce antreneaza cresterea
productiei si a cantitatii oferite, pretul majorandu-se pana la nivelul pretului
de echilibru. Astfel, jocul pretului face sa diminueze decalajele intre cerere
si oferta.
3. Functia de informare a participantilor la viata economica este
demonstrata de nivelul, dinamica si caracteristicile pretului. Astfel, el
transmite informatii privind situatia pietei, respectiv raportul cerere-oferta si
presiunile care exista pe piata, activitatile cele mai profitabile si abundenta
sau raritatea factorilor de productie.
4.  Functia de motivare a producatorilor se reflecta in practica prin
stimularea agentilor economici atunci cand pretul este ridicat si prin
distribuirea veniturilor acestora in functie de nivelul costurilor. Ca urmare,
pretul asigura orientarea producatorilor catre producerea unui anumit bun
sau restrangerea ariei de productie in functie de nivelul pretului la care
acesta se poate comercializa. De asemenea, aceasta functie reflecta
capacitatea pretului de a genera venituri mai ridicate acelor agenti
economici care dispun de conditii de productie mai bune, adica isi
desfasoara activitatea cu costuri scazute, si invers.

In prezent asistam la o crestere a importantei deciziilor de pret care amplifica


manifestarea functiilor sale. Aceasta se explica prin impactul unor factori asupra
preturilor practicate de agentii economici:

 -     accelerarea progresului tehnologic;


 -     proliferarea noilor produse;
 -     cresterea cererii pentru servicii;
 -     accentuarea concurentei externe;
 -     persistenta fenomenului inflationist.

Influenta acestor factori asupra preturilor ingreuneaza formarea lor care devine
un proces complex si de mare importanta pentru succesul unei firme. Formarea
unor preturi flexibile generatoare de profit se realizeaza prin adoptarea unor
strategii de pret corespunzatoare pietei pe care se adreseaza produsele.

Formarea preturilor

Pretul, ca rezultat al interactiunii dintre cerere si oferta reflecta intotdeauna


conditiile specifice ale cererii si cele ale ofertei, pe piata respectiva.

Inseamna ca procesul complex al formarii preturilor se manifesta diferit in


functie de natura produsului si gradul sau de omogenitate, de numarul agentilor
economici producatori si cumparatori si forta lor economica, de interesele urmarite
si strategia adoptata de acestia, de obiectivele firmelor participante la schimb si
informatiile detinute privind piata, de criteriile alese si raspunsurile date la
intrebarile traditionale ce, cat, cum sa produca, respectiv sa consume fiecare agent
economic.

Cu alte cuvinte, asupra pretului, isi pun amprenta conditiile de combinare a


factorilor de productie, respectiv posibilitatile tehnice de productie si marimea
cheltuielilor de productie, pe de o parte, si conditiile de alegere a bunurilor de
consum, respectiv ansamblul combinatiilor de marfuri de aceeasi utilitate si nivelul
venitului de consum, pe de alta parte.

Metode pe care le putem folosi ca să stabilim preţul corect al


unui produs:
1. In functie de costul total

Este metoda cea mai cunoscuta si cea mai folosita in cazul produselor. La
baza ei sta costul total pentru fiecare produs care se calculeaza ca si suma intre
costul materiilor prima, costul fortei de munca, al altor cheltuieli care nu intra in
realizarea produsului si costul cheltuielilor de administratie.

De obicei costul total se atribuie unui numar de elemente. Pentru a stabili


pretul de productie al fiecarui produs trebuie sa fie impartit costul total la numarul
de produse fabricate.

Dupa ce s-a stabilit pretul de productie acesta se analizeaza cu strategiile


firmei din punct de vedere al veniturilor si se stabileste marja dupa care se alege
pretul.

Avantajul utilizarii acestei metode este faptul ca firma, din punct de vedere
al profibilitatii poate creste foarte mult in cazul in care vanzarile acopera
potentialul de fabricatie.

Insa aceasta metoda poate avea si dezavantaje: concurentii pot avea un prêt
mic care ar putea afecta vanzarile, iar consumatorii din pricina pretului sa nu
perceapa valoarea pe care o poate aduce acel produs.

2. In functie de competitive

Aceasta este o metoda despre care se spune ca este cea mai folosita in
stabilirea unui pret. Se poate utilize atat la servicii cat si la produse. Metoda in sine
presupune stabilirea pretului in functie de competitive.

3. In functie de consummator
Este una dintre cele mai utile si foarte importante metode in zilele noastre.
Toti suntem preocupati de preturi , de aceea primul lucru pe care il facem este sa
ne uitam la pret si apoi la alte aspect.Aceasta metoda analizeaza comportamentul
consumatorului cand vine vorba de pret.

4. Metoda mixta

Metoda aceasta a rezultat in urma utilizarii unei strategii de pret, care sa


includa toate modelele de mai sus. Este metoda cea mai grea de folosit deoarece
trebuiesc realizate trei analize din trei perspective diferite. Pe de alta parte poate
rezulta pretul cel mai exact atat din punct de vedere al consumatorului dar si din
cel al cheltuielilor totale.

Trebuie sa se obtina o balanta cat mai reusita intre cele trei metode ,
deoarece nu mai este relevant si nici benefica folosirea unei singure metode.

Formarea pretului la medicamente pe piata


farmaceutica

Piata farmaceutica ocupa un loc special in economia oricarei tari, fiind unul
dintre cei mai importanti regulatori ai calitatii vietii populatiei. Unicitatea acestei
piete consta in faptul ca nevoia unei persoane de a cumpara medicamente este
determinata de necesitatea naturala de a-si pastra functiile vitale si a spori speranta
de viata.

Particularitatea functionarii pietei farmaceutice consta in capacitatea de a


mentine interconexiunea dintre sfera economica si sociala a societatii. Fiind unica,
piata farmaceutica are o natura duala care, pe de o parte, ofera productia de
medicamente ieftine destinate extinderii pitei de consum, iar pe de alta parte,
medicamentele ieftine nu au intotdeauna proprietatile terapeutice necesare.
Trebuie remarcat faptul ca, in ultimul deceniu al secolului XX s-a conturat
tendinta de actualizare si ajustare a preturilor pe piată. Acest fapt a fost cauzat de
cresterea preturilor, ca urmare a cresterii rapide a costurilor de cercetare-inovare si
aparitia unor noi factori de productie.

In prezent, industria farmaceutica, care timp de multi ani a fost unul dintre
cele mai profitabile sectoare ale economiei mondiale, se afla in pragul unei crize,
argumentate prin inregistrarea unei drastice scaderi a veniturilor atunci, cand nu
este posibila cresterea constanta a preturilor pentru anumite produse vitale.

Cheltuielile incluse in pret, demonstreaza faptul ca entitatile economice nu


sunt axate pe solutionarea problemelor aparute in procesul de productie, ci incearca
sa-si pastreze cota de piatacu orice pret. Cresterea preturilor este o consecinta a
cheltuielilor efectuate, mai intotdeauna din incercarea de a pastra patentele care
expira pentru medicamentele populare.

Tendinta respectivă a condus la intensificarea concurentei in materie de


preturi. In aceste conditii, adaptarea preturilor dobandeste un rol-cheie in
activitatile de exploatare a companiei farmaceutice. Totusi, formula clasica a
calcularii pretului prin insumarea pretului de cost si marja producatorului, devine
doar un punct de plecare pentru o adaptare eficace a preturilor pe piata
farmaceutica.

Analizand literatura de specialitate, constatăm că preţul, în calitatea sa de


categorie economică pe orice tip de piaţă, este format din următoarele elemente :
costul tratamentului, severitatea si prevalent unei anumite boli, potenta
consumatorilor de a plati pentru medicament, prezenta concurentilor- producatori
de produse originale si corespondenta cerintelor special fata de calitatea cea mai
inalta a preparatului farmaceutic si a modului de pastrare a acestuia.

Analiza sistemului de tratament medicamentos ne permite sa identificam


directia evolutiva a stabilirii pretului in industria farmaceutica, pornind de la
otinerea materiei prime, cultivarea plantelor medicinale, materiale, combustibil,
componente, unelte, maşini, echipamente, etc.
O alta etapa este promovarea produselor finite, adica a medicamentului, de
la organizatia de fabricatie pana la consumatorul final si se refera la procesul de
miscare fizica a marfurilor, de la producator-la punctele de vanzare sau de consum.

Pentru aceste etape de circulatie a marfii, delimitam trei tipuri de preturi:

 pretul de vanzare al producatorului (de producator);


 pretul en-gros al intermediarului;
 pretul de vanzare cu amanuntul la care medicamentul este eliberat
consumatorilor finali.

Astfel, vom defini pretul de producator, drept pretul stabilit de producator


pentru a vinde produsul finit catre entitatile economice intermediare - distribuitori
en gros sau agenti economici din sectorul comertului cu amanuntul.

Prin realizarea produselor farmaceutice, producatorul trebuie sa-si acopere


costurile de productie si de vanzare si sa obtina un profit care sa-i permita sa
functioneze eficient in continuare, intr-un mediu concurential. Deci, pretul de
vanzare al producatorului inglobeaza costurile de productie, profitul, costurile de
cercetare-inovare-dezvoltare, publicitatea, promovarea medicamentului pe piata si
taxa pe valoarea adaugata.

Pentru producatorii de medicamente originale, aproape un sfert din cost este


preluat de cheltuielile care vizeaza obţinerea de noi cunostinte si aplicarea lor
practica la crearea unui nou medicament. Pretul total al medicamentului trebuie sa
includa toate taxele si comisioanele suplimentare, iar costul substantei active sa nu
fie mai mare de 5%

In scopul asigurarii accesibilitatii economice si intereselor sociale ale


consumatorilor, precum si transparentei masurilor care reglementeaza formarea
preturilor la medicamente a fost pusa in aplicare procedura de inregistrare a
preturilor de producator pentru medicamente si includerea lor in Catalogul
Naţional de preturi de producător la medicamente.
Astfel, traiectoria medicamentelor de-a lungul retelei de distributie este
insotita de o crestere a pretului acestora. In consecinta, concluzionam ca, cu cat
este mai scurta calea medicamentului de la entitatea producatoare pana la
consumatorul final, cu atat pretul este mai mic şi mai accesibil.

Bibliografie

Web:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/193-198.pdf

https://www.academia.edu/36098028/PRETUL

http://www.scritub.com/management/marketing/MECANISMUL-DE-FORMARE-AL-
PRETU35449.php?fbclid=IwAR2y2zk4yzLduYKuP5kXw3GNNqeVDHJ4x6UqcwvC4NwmrwJojfjLgMffXZA

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C8%9B?
fbclid=IwAR2nelvktK2l0JhFbBgDrAqkZ6jTtMSsna3IiII8oFrsjf7QRvOXZD-oqvs

https://www.academia.edu/31031511/Referat?
fbclid=IwAR0Z93tLlLZbDR95f2KMKP4Za_k1RsvQoZmCFF7yQJGpWeRX6g4aO9CnQ4Q

S-ar putea să vă placă și