Genuri literare

1. Genul LIRIC cuprinde acele opere literare in care scriitorul (cel mai adesea, poet) comunica direct
impresiile, gândurile, sentimentele, ideile si atitudinile sale. Cel care le exprima este insusi poetul. Uneori,
sentimentele autorului intra in rezonanta cu simtamintele cititorului, intâmplare fericita, ce da valoarea operei si,
uneori, viata lunga a acesteia.
Specii ale genului liric:
Cult: imnul, pastelul.
Popular: doiana, bocetul

2. Genul EPIC cuprinde acele opere literare in care ideile si sentimentele autorului nu sunt transmise direct, ca
in cazul genului liric, ci indirect, prin intermediul actiunii si al personajelor. Genului epic ii corespunde, ca mod
de expunere, naratiunea. De aceea, intr-o opera epica exista trei elemente definitorii: actiunea (intâmplarile
prezentate, frecvent, in ordinea desfasurarii lor), personajele si autorul.
Specii ale genului epic:
Cult: schita, nuvela, romanul, fabula, balada, basmul, legenda, poemul eroic.
Popular: basmul, legenda, balada, snoava.
TEXTUL NONLITERAR
- prezintă, în general obiectiv, un aspect din realitate;
- are drept scop informarea cititorului, dar şi transmiterea unor convingeri, încercarea de a-l determina să
facă sau să creadă un anumit lucru; se referă la persoane şi situaţii reale.
- limbajul este, în general, neutru, dar în anumite texte (reclamele) se pot utiliza jocuri de cuvinte, figuri
de stil; este folosit aspectul corect, îngrijit al limbii;
- informaţia este prezentată obiectiv, clar, accesibil;
- în anumite texte nonliterare apar unele clişee verbale ( formule de adresare/de încheiere);
Tipuri de texte nonliterare
1) Textul publicitar
- prezintă în mod concis şi atrăgător un produs, cu scopul de a convinge publicul de importanţa şi
utilitatea lui;
- propune o imagine standard a bunăstării, a idealului în viaţa de zi cu zi;
- conţine: sloganul, textul şi imaginea; sloganul trebuie să fie frapant şi uşor de ţinut minte ( poate conţine
jocuri de cuvinte, repetiţii, alte mijloace artistice);
- se adresează unui public-ţintă;
- codul cultural este cunoscut de toată lumea ( familia, timpul liber, sănătate, relaţii sociale, sănătate…)
2) Articolul de ziar
- expunere scrisă cu caracter publicistic, pe o temă politică, socială, economică, sportivă, culturală,
artistică, ştiinţifică;
- temele abordate sunt de interes general;
- comentariile, informaţiile se organizează adesea într-o argumentaţie;
- limbajul este variat, putând să conţină forme de captare a atenţiei( figuri de stil, jocuri de cuvinte, limbaj
familiar);
3) Ştirea
- transmite informaţii reale şi verificate;
- trebuie să fie de actualitate;
- evenimentul prezentat este important, are un caracter semnificativ sau neobişnuit;
- vizează teme majore: politica, economie, relaţii internaţionale, probleme sociale, culturale, fenomene
naturale, sport;
- informaţia este adusă la cunoştinţa publicului prin mijloace de informare în masă;
- se distinge prin utilizarea unui limbaj standard;
- vocabularul este accesibil;
- este redactată obiectiv;
- poate avea paragrafe, coloane, titlu, subtitlu.
3. Genul DRAMATIC cuprinde acele opere literare in care continutul de idei, sensul operei sunt evidentiate
prin jocul unor actori, care intruchipeaza personajele pe o scena, in fata spectatorilor. Intre spectatori si scriitor
(dramaturgul) apare o conventie, spectatorul admitând ideea ca pe scena apar adevaratii eroi. Principalul mod de
expunere intr-o opera dramatica este dialogul (si monologul). Opera dramatica nu este scrisa pentru a fi citita, ci
pentru a fi reprezentata pe scena.

Specii ale genului dramatic:

# cult
- comedia -- Este specia genului dramatic, in proza sau in versuri, care evoca personaje, intâmplari, moravuri
sociale, care sunt caracterizate intr-un mod ce stârneste râsul, având un sfârsit vesel (happy end) si, deseori, un
rol moralizator.
- drama -- specie a genului dramatic, in versuri sau in proza, cu continut si deznodamânt grav. Fiindca imbina
episoadele vesele cu cele triste, drama exprima mai aproape de adevar complexitatea vietii reale. Tinzând sa
exprime aceasta complexitate, este mai putin supusa conventiilor decât tragedia, si de aici, diversitatea formelor
si dificultatea de a o defini. Contine tipuri diferite de personaje, sentimente, tonalitati, iar partea componenta
esentiala o constituie conflictul.
-tragedia -- specie a genului dramatic, in versuri sau proza, cu subiect grav, patetic, cu personaje puternice,
aflatde intr-un conflict violent, ireconciliabil, cu deznodamânt nefericit, infiorator.
# popular
- Irozii
- oratia de nunta