RECAPITULARE

Conceptul de curriculum
 
Într-un sens foarte restrâns, curriculum semnifică conţinuturile învăţării, obiectivate în
planuri de învăţământ, programe şi manuale. Într-un sens larg, curriculum reprezintă întreaga
experienţă de învăţare dobândită în contexte educaţionale formale, nonformale şi informale.
 

CLASIFICARE A TIPURILOR DE CURRICULUM

DIN PERSPECTIVA CERCETĂRII FUNDAMENTALE:
 

Curriculum general sau core-curriculum oferă o bază de cunoştinţe, abilităţi şi

comportamente obligatorii pentru toţi cursanţii, pe parcursul primelor stadii ale şcolarităţii.
Reprezintă fundamentul pe care vor fi dezvoltate aptitudinile speciale.
Curriculum specializat pe categorii de cunoştinţe şi aptitudini (literatură, ştiinţe
umaniste, ştiinţe exacte, muzică etc) se focalizează pe îmbogăţirea şi aprofundarea
competenţelor, pe exersarea abilităţilor înalte, pe formarea comportamentelor specifice
determinării performanţelor în domenii particulare de studiu.
Curriculum subliminal rezultă ca experienţă de învăţare din mediul psiho-social şi
cultural al clasei de elevi, al şcolii, al universităţii. Climatul de studiu, personalitatea
profesorilor, relaţiile interpersonale, sistemul de recompensări şi sancţionări sunt elemente
semnificative ale mediului instrucţional.
Curriculum informal derivă din ocaziile de învăţare de societăţi educaţionale
nonguvernamentale, din mass-media, din viaţa muzeelor, a instituţiilor culturale, religioase,
din atmosfera cotidiană a familiei.
 

DIN PERSPECTIVA CERCETĂRII APLICATIVE

 
Curriculum recomandat de un comitet special de experţi sau de autorităţi
guvernamentale ca fiind cel mai bun la un moment dat.
Curriculum scris are un caracter oficial şi este specific unei instituţii educaţionale
concrete.
Curriculum predat reprezintă experienţa de învăţare oferită direct de educatori
elevilor în activitatea curentă.
Curriculum de suport desemnează materialele curriculare adiţionale, precum culegeri
de texte şi exerciţii, cursuri de perfecţionare, echipamente electronice.
Curriculum testat este experienţa de învăţare transpoziţionată în teste, probe de
examinare şi alte instrumente de apreciere a progresului şcolar.
Curriculum învăţat semnifică ceea ce elevul achiziţionează de fapt, ca o rezultantă a
acţiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum.

 
 TREI PLANURI DE ANALIZĂ A CURRICULUMULUI
 
a. Planul structural indică componentele esenţiale ale curriculumului şi relaţiile dintre ele.
 
Modelul triunghiular

                            F(finalităţi)
D.Ş.
 
               

  
 
T (timp)                                                  C(conţinuturi)                    DŞ= disciplina şcolară
 
 

 
b. Planul procesual se referă la trei procese prin care există
curriculum: proiectare, implementare, evaluare. Între aceste procese există o interdependenţă.
 
c. Planul produsului indică rezultatele aşteptate ale proiectării curriculare.
Pot fi diferenţiate mai multe categorii de produse curriculare:
1) principale: planul de învăţământ, programa şcolară, manualul şcolar;
2) secundare: ghiduri metodologice pentru cadrele didactice, caiete de muncă independentă
pentru elevi, seturi multimedia.
 
 
 
COMPONENTELE CURRICULUMULUI
 
 
Finalităţile educaţionale
 
1. IDEALUL EDUCAŢIONAL este intenţionalitatea cu cel mai înalt grad de generalizare,
stabilită pentru întreg sistemul educaţional al unei societăţi, ce determină tipul de
personalitate dorit la momentul dat.
 
2. SCOPUL EDUCATIV, corelat cu idealul educaţional, urmăreşte realizarea unui anumit
segment de educaţie sau a unei componente din întreaga activitate educativă.
– scopurile generale ale învăţământului rezultă din rolul şi funcţiile
sociale şi individuale ale învăţământului;
 
– scopurile specifice ciclurilor curriculare şi tipurilor de şcoli sunt
definite în funcţie de particularităţile vârstei şi structurilor profesionale.
 
 
 3. OBIECTIVUL EDUCAŢIONAL stabileşte achiziţiile concrete, specifice, testabile,
controlabile după un interval de timp relativ scurt.
 
– obiectivele generale (cadru) sunt specifice fiecărei discipline
şcolare, se fixează în corelaţie cu logica ştiinţei şi psihologia învăţării şi
sunt aplicate           de-a lungul mai multor ani de studiu, realizând
coerenţa dintre disciplinele unei arii curriculare;
 
– obiectivele de referinţă stabilesc rezultatele aşteptate la finalul unui
an de învăţământ şi oferă continuitate de la un an de studiu la altul;
 
– obiective operaţionale se stabilesc de către cadrele didactice pentru
fiecare activitate în parte, în funcţie de particularităţile clasei de elevi şi
particularităţile individuale ale elevilor.
 
OBIECTIVE EXPRIMATE ÎN TERMENI DE COMPETENŢE

Competenţele reprezintă ansambluri de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare,

caracteristice unui anumit domeniu.
 competenţele generale au un grad ridicat de generalitate şi complexitate;
 competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, se definesc pe obiect
de studiu şi se formează pe parcursul unui an şcolar.
 
 
Conţinutul învăţământului
 
Conţinutul învăţământului cuprinde ansamblul valorilor educaţionale sub forma unor
informaţii, date, situaţii, noţiuni, principii, modele de acţiune şi gândire, care sunt selecţionate
şi organizate în raport cu anumite norme pedagogice.
 
FORMELE ÎN CARE POT FI ORGANIZATE EXPERIENŢELE EDUCAŢIONALE
este o modalitate de abordare a realităţii şi de
Monodisciplinaritate organizare a conţinuturilor pe discipline predate
a relativ independent una de cealaltă.
presupune existenţa unor transferuri disciplinare
care se realizează în special prin juxtapunerea
Multidisciplinaritatea unor cunoştinţe, informaţii sau metode din mai
multe domenii, în scopul evidenţierii
caracteristicilor comune ale acestora.
constă într-o abordare complexă (din mai multe
Pluridisciplinaritatea perspective) a unei problematici, teme sau
situaţii, în scopul evidenţierii relaţiilor multiple
existente între diverse realităţi.
presupune întrepătrunderea mai multor domenii
Transdisciplinaritate şi coordonarea cercetărilor astfel încât să conducă
a la descoperirea unui alt spaţiu de cercetare
  reprezintă o abordare globală, complexă a unui
fenomen, abordare care implică transferuri de
Interdisciplinaritatea
cunoştinţe, concepte, metode de abordare astfel
încât ceea ce rezultă să poată fi contextualizat şi
aplicabil în situaţii de viaţă reală.
 
 
Organizarea modulară a conţinuturilor exprimă proiectarea conţinuturilor în moduli
didactici sub forma unor seturi de cunoştinţe, situaţii didactice, activităţi, mijloace materiale
ce pot fi parcurse de subiect independent de restul sistemului din care face parte. Modulul
poate dura de la câteva ore la câteva luni, fiind adaptat cerinţelor şi ritmului de studiu al
cursantului.
 
 
PRODUSELE CURRICULARE
PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT,
PROGRAMA ŞCOLARĂ ŞI MANUALUL ŞCOLAR
 
 
Planul-cadru reprezintă documentul reglator fundamental care planifică resursele de timp ale
procesului de învăţământ.
 
PRINCIPIILE DE GENERARE A PLANURILOR-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT
 
reprezintă stabilirea disciplinelor şcolare,
1. Principiul selecţiei precum şi gruparea şi ierarhizarea acestora
    şi al ierarhizării în interiorul unor categorii mai largi
culturale  
  vizează racordarea diverselor discipline,
  precum şi a ariilor curriculare la vârstele
2. Principiul şcolare şi la psihologia vârstelor, la
funcţionalităţii amplificarea şi la diversificarea domeniilor
cunoaşterii
 
vizează raporturile procentuale între ariile
3. Principiul coerenţei
curriculare, iar în cadrul ariilor, între
discipline
 
  are în vedere asigurarea unui sistem care dă
4. Principiul egalităţii dreptul fiecărui elev în parte să descopere şi
şanselor să valorifice la maximum potenţialul de care
dispune
 
5. Principiul vizează trecerea de la învăţământul pentru
flexibilităţii şi al toţi la învăţământul pentru fiecare
parcursului individual  
6. Principiul racordării presupune ca planurile să fie astfel
concepute încât să favorizeze tipuri variate
la social
de ieşiri din sistem
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  
CICLURILE CURRICULARE ŞI ARIILE CURRICULARE
 
 
CICLURILE CURRICULARE ALE SISTEMULUI
DE ÎNVĂŢĂMÂNT ROMÂNESC
 
 
Ciclul curricular Anii de studiu
1. Ciclul achiziţiilor grupa pregătitoare a grădiniţei, cl. I şi a
fundamentale II-a
2. Ciclul de dezvoltare clasele a III-a - a VI-a
3. Ciclul de observare şi clasele a VII-a - a IX-a
orientare
4. Ciclul de aprofundare cl. a X-a - a XI-a
5. Ciclul de specializare cl. a XII-a - a XIII-a
 
 
ARIILE CURRICULARE ŞI PONDEREA ACESTORA ÎN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

ARIILE CURRICULARE PONDEREA ÎN PLANUL DE

ÎNVĂŢĂMÂNT

1. Limbă şi comunicare gimnaziu – cca 37%; liceu – cca 28%

2. Matematică şi ştiinţe gimnaziu – cca 20%; liceu – cca 28%
3. Omul şi societatea gimnaziu – cca 10%; liceu – cca 16%
4. Arte gimnaziu – cca 10%; liceu – cca 8%
5. Sport gimnaziu – cca 10%; liceu – cca 8%
6. Tehnologii gimnaziu – cca 8%; liceu – cca 8%
7. Consiliere şi gimnaziu – cca 5%; liceu – cca 4%
orientare
 
 
 
Curriculumul Naţional

Curriculumul nucleu Curriculum la decizia scolii (CDS)

corespunde trunchiului comun, adică acoperă diferenţa de ore dintre curriculumul
numărului minim de ore de la fiecare nucleu şi numărul minim/maxim de ore pe
disciplină obligatorie prevăzută în planurile- săptămână, pe disciplină şi pe an de studiu,
cadru de învăţământ. prevăzute în planurile cadru de învăţământ.
 
 
Programele şcolare constituie o ofertă educaţională, reflectând conţinuturile învăţământului
pe ani de studiu sau pe cicluri de învăţământ.
Programele şcolare la disciplinele obligatorii au obiective şi unităţi de conţinuturi marcate cu
asterisc (*) şi tipărite cursiv, a căror parcurgere este decisă la nivel de şcoală.
Şcoala are următoarele opţiuni dintre variantele de curriculum la decizia şcolii:
 curriculum nucleu aprofundat;
 curriculum extins;
 curriculum elaborat în şcoală.
 
CDS – CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII
 
CDS LA NIVELUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI GIMNAZIAL
 
Curriculum aprofundat urmăreşte aprofundarea obiectivelor de referinţă ale Curriculumului
– nucleu prin noi obiective de referinţă şi unităţi de conţinut în numărul maxim prevăzut de
ore.
Curriculum extins urmăreşte extinderea obiectivelor şi a conţinuturilor din Curriculumul-
nucleu prin noi obiective de referinţă şi noi unităţi de conţinut în numărul maxim prevăzut de
ore.
Opţionalul constă într-o nouă disciplină şcolară.
 
CDS LA NIVELUL LICEULUI
 opţional de aprofundare
 opţional de extindere
 opţional preluat din trunchiul comun al altor discipline
 opţional ca disciplină nouă
 opţional integrat
 
MANUALELE ŞCOLARE ŞI AUXILIARELE
 
Manualele şcolare precizează conţinutul programei şcolare în vederea realizării obiectivelor
prin relaţia dintre profesor şi elev.
 
FUNCŢIILE PE CARE LE ÎNDEPLINEŞTE MANUALUL
 
FUNCŢIA MODUL DE REALIZARE
funcţia de informare se realizează prin mijloace
didactice sau grafice specifice
funcţia de formare a capacităţilor se realizează prin modul în care
şi de dobândire a cunoştinţelor pe este prezentat conţinutul, prin
care le vizează profesorul exerciţiile pe care manualul
respectiv le propune
funcţia de antrenare a capacităţilor se realizează prin experienţa de
cognitive, dar şi afective învă-ţare
funcţia de autoinstruire şi de se realizează prin tehnicile de
menţi-nere a interesului pentru autoeva-luare pe care le foloseşte
învăţare manualul.

PRODUSE CURRICULARE AUXILIARE

 ghiduri, îndrumătoare, scrisori metodice destinate cadrelor didactice;

 caiete de muncă independentă pentru elevi/profesori;
 pachete de învăţare;
 seturi multimedia;
 soft-uri educaţionale etc.
Ghidurile şi materialele metodice oferă cadrelor didactice noi orientări educaţionale.